2,821 matches
-
mai veche într-un popor e și cea mai profundă. Noi deocamdată profesăm creștinismul, personal aș înclina pentru cultul lui Zamolxe și o eventuală sanctificare a lui Boerebista și Decebal. Dar motivul esențial pentru care adoptăm spiritualismul este că e dogmatic și n-admite discuția. Ne-am săturat de raționalismul care obligă la eforturi cerebrale inutile. Capitală pentru mine e viața deplină, corporativă. Când mi se dă un ordin, îl execut, fie oricât de absurd, atâta vreme cât centuria sau decuria mea îl
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
într-o clipă un inadaptabil. Lunga lui carieră fusese un accident favorizat de clemența timpurilor. Prin urmare, discuția dintre el și cele două femei se făcea din planuri de gândire ireconciliabile și constituia două monologuri paralele. Pomponeștile concepeau lucrurile absurd dogmatic, Pomponescu vedea de la o vreme totul în devenire catastrofală. G. Călinescu . - A trăi spre a constata ruina a tot ce-ai făcut în viață edureros. E cum ți-ai vedea casa în flăcări. Sunt fericiți aceia care dispar la timp
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în a doua Duminică din Postul Mare, ca o prelungire a sărbatorii triumfului Ortodoxiei împotriva tuturor ereziilor, dar și la 14 noiembrie. Demnitatea firii omenești Omilia Sfăntului Grigorie Palama rostită în duminica Samarinencii poate fi considerată un model de omilie dogmatică. Chiar dacă nu abordează de la început pănă la sfărșit numai subiectul dogmatic, devenind pe alocuri o omilie biblică, această omilie înfățișează punctat taina întrupării și a învierii Măntuitorului, precum și implicațiile acestor evenimente în reconsiderarea și mai ales realitatea demnității firii omenești
Demnitatea omului şi harisma creativităţii sale la Sfȃntul Grigore Palama. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2305]
-
sărbatorii triumfului Ortodoxiei împotriva tuturor ereziilor, dar și la 14 noiembrie. Demnitatea firii omenești Omilia Sfăntului Grigorie Palama rostită în duminica Samarinencii poate fi considerată un model de omilie dogmatică. Chiar dacă nu abordează de la început pănă la sfărșit numai subiectul dogmatic, devenind pe alocuri o omilie biblică, această omilie înfățișează punctat taina întrupării și a învierii Măntuitorului, precum și implicațiile acestor evenimente în reconsiderarea și mai ales realitatea demnității firii omenești. Tema demnității firii umane în viziunea Sfăntului Grigorie Palama a fost
Demnitatea omului şi harisma creativităţii sale la Sfȃntul Grigore Palama. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2305]
-
copiii, nu prin păcătuire personală, ci prin naștere. Numai Hristos Se deosebește de noi ca om în privința aceasta, căci S-a făcut întru toate asemenea nouă, afară numai de păcat (Evr. 4, 15)”<footnote Preot Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. al III-lea, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1997, p. 42. footnote>. Ceea ce Dumnezeu promite prin botez: iertarea, eliberarea de moarte și diavol, mântuirea este o necesitate pentru toți oamenii, inclusiv și
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
13, p. 43-47. footnote>. Oponenții Botezului nou-născutului nu au putut produce bazele istorice pentru respingerea afirmațiilor lui Jeremias și au fost conduși la astfel de extreme precum relegarea textelor pe care le citează în secolul al II-lea pe baze dogmatice<footnote Cf. A. Benoît, „Le Problème du pédobaptisme”, în Revue d’Histoire et de Philosophie religieuses, 1948-1949, Nr. 2, p. 135. footnote>, sau, pur și simplu, negarea faptului că o practică iudaică ar putea fi considerată a aduce elucidare problemei
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
existență ale fiecărei arte: vom avea atunci o explicație completă a artelor [...]; iar aceasta este ceea ce se cheamă o estetică. [...] Estetica noastră este o estetică modernă, deosebindu-se de cea veche prin faptul că este o estetică istorică, și nu dogmatică, adică nu impune precepte, ci consemnează legi. Rămâne să studiem legea producerii operei de artă. Opera de artă este determinată de un ansamblu alcătuit din starea generală a spiritului și a obiceiurilor ambiante [...] o temperatură morală". Hippolyte Taine, Philosophie de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
se rezolvă în natură, deci de ontologicul pe care filozofia l-a pierdut după presocratici, pentru a-l regăsi apoi cu romanticii, cu Schelling, Passavant, Goerres, Oken sau Carus; 2. caracteristica profeticului și oracularului, care dă gândirii artistice o alură dogmatică, iar în planul expresiei, aforisticul. Mă gândesc aici și la o sensibilitate specială pe care artistul o probează în fața viitorului, detectabilă în orice mișcare de avangardă, la avangarda rusă de pildă, la un Tatlin, Gabo, Pevsner sau Malevici; 3. în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
-i cea mai nensemnată pornire de mânie asupra cuiva. De câțiva ani în pensie, el fusese un sfert de secol profesor de religie la liceul statului, unde era idolul elevilor, căci din studiul său el nu făcea un șematism sec dogmatic, ci știa să deie obiectului său acelaș farmec care era răspândit asupra întregei sale vieți sufletești. Ieri la 4 ore dup-amiazi au început în biserica Dancu prohodul, care, după rânduiala îngropăciunii preoților, e foarte lung și a durat până la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
audiență record pentru cele mai stupide programe de televiziune". Alt membru al rețelei este Michel Delord, de la Societatea Matematică din Franța, al cărui program pentru a fi ales în consiliul de administrație al acestei societăți savante spune: "Mă opun pozițiilor dogmatice cristalizate de anumite medii din științele educației" și propune o reacție în fața acestui "vechi proces catastrofal care denaturează învățământul". Un alt membru al rețelei, Alain Talé, promotor al "Cercului poeților dispăruți bis", afirmă că "ucenicii vrăjitori care domnesc în bastioanele
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
însă nu cu atâta măiestrie, încât să uimească contemporanii și posteritatea în aceeași măsură. Lucrările lor încorporează atât spiritul moralizator al Evului Mediu 19, cât și intelectualismul Renașterii, sunt opere aflate la granița dintre două lumi, una vetustă, supusă influențelor dogmatice, temătoare și nebuloasă, alta manifestând o deschidere extraordinară spre nou, valorificând în același timp cultura antică, spre valențele nebănuite ale spiritului uman care se poate înălța doar prin forța creației proprii. Capodopere cum sunt Decameronul sau Povestirile din Canterbury promovează
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sa (atitudine misogină), pe când soția lui Melibeus, alături de fiica sa Sofia, dă sfaturi cumpătate (atitudine filogină), este un simbolic personaj feminin ideal, o donna angelicata. Prima povestire se caracterizează prin tonul glumeț și ironic, a doua este încărcată de idei dogmatice, o dezbatere solemnă despre violență și răzbunare, care sfârșește prin a impune necesitatea iertării dușmanilor. Sir Thopas, imagine vetustă a unui cavaler, a cărui poziție nu mai este înțeleasă într-un univers care a început să ridiculizeze idealurile desuete curtenești
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
asemănătoare, Legenda femeilor cinstite, privesc cu precădere spre personaje legendare și nu spre figuri reale sau contemporane, de aceea aceste donne angelicate, deși, în mare parte, exemplare prin moralitatea sau acțiunile lor, nu reușesc să convingă, sunt mult prea abstracte, dogmatice, urmăresc prea mult o idee a perfecțiunii feminine și eșuează astfel în a fi credibile. Îndepărtate în timp și spațiu, ele sunt doar o utopie pentru ceea ce sufletul feminin ar putea fi, spre ceea ce ar trebui să tindă. Operele de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
însă nu cu atâta măiestrie, încât să uimească contemporanii și posteritatea în aceeași măsură. Lucrările lor încorporează atât spiritul moralizator al Evului Mediu 19, cât și intelectualismul Renașterii, sunt opere aflate la granița dintre două lumi, una vetustă, supusă influențelor dogmatice, temătoare și nebuloasă, alta manifestând o deschidere extraordinară spre nou, valorificând în același timp cultura antică, spre valențele nebănuite ale spiritului uman care se poate înălța doar prin forța creației proprii. Capodopere cum sunt Decameronul sau Povestirile din Canterbury promovează
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
sa (atitudine misogină), pe când soția lui Melibeus, alături de fiica sa Sofia, dă sfaturi cumpătate (atitudine filogină), este un simbolic personaj feminin ideal, o donna angelicata. Prima povestire se caracterizează prin tonul glumeț și ironic, a doua este încărcată de idei dogmatice, o dezbatere solemnă despre violență și răzbunare, care sfârșește prin a impune necesitatea iertării dușmanilor. Sir Thopas, imagine vetustă a unui cavaler, a cărui poziție nu mai este înțeleasă într-un univers care a început să ridiculizeze idealurile desuete curtenești
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
asemănătoare, Legenda femeilor cinstite, privesc cu precădere spre personaje legendare și nu spre figuri reale sau contemporane, de aceea aceste donne angelicate, deși, în mare parte, exemplare prin moralitatea sau acțiunile lor, nu reușesc să convingă, sunt mult prea abstracte, dogmatice, urmăresc prea mult o idee a perfecțiunii feminine și eșuează astfel în a fi credibile. Îndepărtate în timp și spațiu, ele sunt doar o utopie pentru ceea ce sufletul feminin ar putea fi, spre ceea ce ar trebui să tindă. Operele de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
devine mai dinamică și mai originală. Unii vor simți cum se dezvoltă În ei o intuiție superioară. Disonant: Uranus aduce aici o dimensiune de fanatism și intoleranță care se reflectă asupra ideologiei. Individul riscă să se comporte Într-un mod dogmatic, să vrea să-și Înnoiască permanent concepțiile, reușind astfel să-și dezechilibreze anturajul. Impactul tranzitului depinde, bineînțeles, de puterea de care dispune individul. Uranus - Pluto Armonios: Uranus ne vorbește aici de nevoie imperioasă de a se transforma, de a se
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Măcar atât. 4 Dogmatismul. Dogmatismul e strâns legat de prejudecată și de superstiție. Apare atunci când, cu toate că o previziune e infirmată de realitate, greșeala nu e recunoscută și, În plus, sunt introduse anumite modificări menite să o susțină. Astfel, o atitudine dogmatică se va imuniza În fața criticii. Prin imunizare Înțeleg implantarea de mecanisme de apărare Împotriva unui fapt evident sau a unor argumente contrarii. Iată un exemplu: religiile adventiste americane au prezis că Hristos va coborî pe pământ la 22 octombrie 1844
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
manipulare mentală utilizează deconectarea subiectului de la realitate, prin crearea unui univers iluzoriu favorabil manipulatorului. Gândirea este unul dintre cele mai puternice și mai complexe arme spirituale. Îngrijirea ei este esențială unei personalități puternice. Eliminarea unor sisteme Închise de gândire sau dogmatice (de regulă sisteme filosoficoreligioase). O atitudine activă este mult mai eficientă decât o atitudine meditativă. Atitudinea sănătoasă, rezervată, curioasă În Întâlnirea unor evenimente paranormale. Acestea au tendința de a „șoca” subiectul și astfel să Îl influențeze extrem de ușor. Construirea unei
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
caracteristice. Acestea sunt axate în jurul tematicilor hipocondriace, de influiență, de otravire, de posesiune diabolică sau erotică, senzații de inefabil, iluzia de sarcina, zoopsii, cu apariție bruscă și care surprind anturajul. Ideile delirante pot fi exprimate cu dificultate surde, cu contrarii dogmatice și absolute. Câteodată se derulează un veritabil sistem ideologic în care preschizofrnul se angajează în spectaculosul abstract cu interpretările și intuiția sa delirantă. Bolnavul cutreieră cercurile ezoterice, se consacră căutărilor misterioase, cunoașterii sistemelor de organizare cosmică, stabilirea religiilor, experienta spiritului
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
opțiunile multiple și participative ale profesorilor, elevilor sau părinților nu a fost însă nici simplă, nici completă. În căutarea acelui adevăr istoric nespus de manualele anterioare, cărțile școlare de istorie din anii '90 au fost poate mai intransigente și mai dogmatice decât cele vechi, care avuseseră, încă de la primele ediții, o faimă proastă, de instrumente ale propagandei. Manualele socialiste au fost văzute ca un rău inevitabil, apoi necesar, dar niciodată scutit de suspiciunile adulților, înzestrați cu o altă memorie istorică. Cele
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
semnificație complet răsturnată, ne putem întreba dacă nu se întâmplă același lucru cât privește multitudinea medievală a versiunilor aceluiași text, survenite în funcție de imaginația și înclinația spre ficțiune (și ea un gest de rezistență, dacă nu chiar de revoltă împotriva constrângerilor dogmatice) manifestate de copiștii care trudeau la apariția lui. Așa cum rapsozii parodiau, prin recitările lor, epopeile, și "scribii" luau uneori inițiativa de a modifica fie unul sau mai multe cuvinte, fie întregul înțeles al unei fraze dintr-o seamă de scrieri
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
că circula cu peste șaizeci de ani înainte de apariția operei 250, deci isprăvile gargantuești nu erau o noutate nici pentru el, nici pentru iubitorii de astfel de literatură, din ce în ce mai numeroși în condițiile în care umanismul pregătea necesara evadare din închistarea dogmatică medievală. De altfel, trimiterea la model este clară încă din denumirile pentru care a optat autorul: atât Pantagruel, subintitulată "Regele Dipsozilor, înfățișat așa cum a fost, cu faptele și isprăvile lui înfricoșate, de fie-iertatul ALCOFRIBAS, Abstrăgător de chintesență", cât și Gargantua
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a statului. În secolul III se constată o serie de conflicte între creștinism și Imperiu: dacă cel dintâi se detașează net ca religie autonomă de orice influență externă, nevoind să accepte constrângerile conștiinței individuale și nici sincretismele religioase ori devierile dogmatice, Imperiul capătă conștiință de forța creștinismului care nu pare să accepte, într-un moment atât de dificil pentru istoria Romei, obediența absolută față de autoritatea imperială. De fapt, până la Constantin (306-337), nici un împărat nu a înțeles religia creștină în esența sa
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Street! Tories-ii, partid al lui Disraëli și Winston Churchill, au practicat un pragmatism inteligent, atît timp cît au fost conduși de gentlemeni; ascensiunea parveniților, simbolizată de Doamna Thatcher fiică de băcan sau John Major fiu de acrobați -, i-a făcut dogmatici și rigizi, pînă la transformarea Marii Britanii în laborator de serviciu al teoriilor monetariste! B) Conservatorii care s-au specializat. Lunga domnie a puterii regale menținută în Suedia pînă în 1917 a asigurat supraviețuirea partizanilor opoziției dintre conservatori și liberali. În urma
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]