1,538 matches
-
de scriitor. Cei care îi cunosc activitatea literară, începută în urmă cu o jumătate de veac, vor fi contrariați de omiterea ei. Mă număr printre aceștia. Mihail Crama este unul dintre exponenții „generației războiului“, alături de Tonegaru, Caraion, Stelaru, Geo Dumitrescu, Doinaș, Alexandru Lungu, Dinu Pillat, I. Negoițescu, Virgil Ierunca, Adrian Marino, Pavel Chihaia, Mircea Popovici, Sergiu Filerot, Ben Corlaciu, aproape toți, fie poeți, fie prozatori, fie critici, deturnați, de vitregia vremurilor, de la mersul normal al carierei literare. Unii au făcut ani
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
poate presupune de aceea că și alta să fi fost ambianța pentru poezie în cei douăzeci de ani de tăcere a lui Crama, o ambianță fastă, tot nu am fi avut de la el o manifestare cu debit copleșitor. Caraion sau Doinaș, când au revenit la poezie, s-au decomprimat năvalnic, reacție firească a instinctului recuperator, după îndepărtarea opreliștilor. Crama s-a manifestat însă altfel, potrivit naturii proprii, înfățișându-se la treipatru ani cititorilor săi cu volume a căror principală trăsătură era
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
dăruire, poartă din 1996 numele de Vasile Voiculescu. 12 „Ați fost și sunteți în dialog și prietenii literare cu personalități copleșitoare ale culturii noastre: Perpessicius, Tudor Vianu, A. E. Baconsky, A. Philippide, G. Tutoveanu, Laurențiu Ulici, Al. Balaci, Ștefan Augustin Doinaș, Edgar Papu, Ion Rotaru, V. Voiculescu, George Emil Palade - cu care sunteți și rudă - sunt doar câteva din numele de rezonanță cu care v-ați încrucișat destinul. În ce măsură v-a înrâurit transferul de informații spirituale și sentimentele dintre dumneavoastră și
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
pe acea vreme, deci mai ușor de convins, care, cu ochii lăsați în jos de rușine, a mărturisit în fața instanței - același tribunal militar, se pare - de a fi citit, chiar la invitația autorului, câte ceva din acele piese... Era ștefan Augustin Doinaș! Această depoziție a fost suficientă pentru a-l trimite pe Toledan din nou la pușcărie.) Cum să te mai miri atunci de Ion cel Mic?! Datorită poziției sale importante în cadrul intelectualității române dușmănoase și socotit ca fiind un fel de
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
destinul depinde de ei. În sensul acesta, și numai în sensul acesta, exilul este capabil să trezească într-un om dotat acel apetit de demiurg în stare să-i confere o nouă identitate în planul creației de valori." (Ștefan Augustin Doinaș, în Secolul 20, număr consacrat exilului). Și încă: redescopăr plăcerea de a citi reviste de cultură: Secolul 20, Lettre internationale etc. Nu același lucru se întâmpla și la Geneva, unde, din cauza abundenței, inflației informaționale, treceam nepăsător pe lângă rafturile bibliotecilor care
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
un stâlp pe scaunul de piele din sufragerie, care tronează ca un scaun electric, în locul fotoliului tatei - neocupat de la plecarea ta - și aștept dreaptă și fermă declanșarea. Nu te întoarce. [...] Îți trimit Plantațiile lui Tonegaru. Mai am încă manuscrisul lui Doinaș. Să ți-l trimit? Că oricum aici nu mai poate fi tipărit. Aș face-o prin următorul curier. [...] Să ți trimit jurnalul tatei pe aceeași cale ca lucrarea lui Tonegaru? [...] Îți dai seama, mi se întâmplă ceva extraordinar: aș vrea
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
forum al poeților”, în România literară, 11, nr. 42, 19 octombrie 1978, p. 3 și, respectiv, „La închiderea Colocviului”, loc. cit., nr. 43, 26 octombrie 1978, p. 3). Punctul de plecare al dezbaterilor l-a constituit referatul lui ștefan Aug. Doinaș asupra poeziei române actuale. Deși Macovescu a sugerat ca necesar un „ton propice” pentru o asemenea discuție (a cărei temă principală s-a vrut a fi „responsabilitatea socială și politică a poeziei”), acesta n-a fost păstrat, deoarece s-a
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
situații admirabile. De dorit, nu numai ai noștri și debutanții, ci ceva mai multă literatură mare, clasicii români și străini. Lumea e însetată de adevăr, de cultură și de informație cinstită. N-ați scris nimic la Ateneu despre Faust-ul lui Doinaș, o încîntare. Multe alte lucruri bune de la noi și de la alții sînt trecute cu vederea. Dar iartă-mă că îți spun, deoarece D-ta ai putea, la desperare, să ripostezi ca Eminescu: „Dacă tu știai problema astei vieți cu care
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Bălți și Chișinău. Ne vom întoarce la Roman prin Huși. în restul timpului voi fi de obicei la Roman, unde lucrez mai bine ca în București, așa cum Eusebiu spunea că lucrează mai bine în Udești decît în capitală. Chestiunea Faust-ului Doinaș e depășită . Vom avea alte ocazii potrivite. Voiam să mă refer la D-ta, adică să ții o cronică regulată cu debutanții, dar alături, pe intervale, și una cu reeditările sau traducerile din clasicii universali. După un timp oarecare ai
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
exemplarul timis acum de mine. N-ar strica, poate, să se pună o notă așa: „Prescurtare a capitolului respectiv de sub genericul Generația «pierdută» dar recuperată: nonconformiști, ironiști, onirici, baladiști, unde Geo Dumitrescu este așezat în capul seriei. Meditez și la Doinaș. Al D-tale, I. R. </citation> (7) <citation author=”Ion Rotaru” loc="[București]" data =”31 ianuarie 1985”>, Dragă Domnule Călin, Trimit cele 4 pagini promise. Le trimit mai mult pentru că leam promis. Pentru că ți le-am promis D tale. Căci
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
terionistă, naționalist- ortodoxistă pe linia Vulcănescu - Crainic - Eliade - Noica. Diferența este una de asumare a unei tradiții culturale, în cazul cerchiștilor fiind vorba de Școala ardeleană - Maiorescu - Eugen Lovinescu. În Surâsul abundenței. Cunoaștere lirică și modele ideologice la Ștefan Augustin‑Doinaș , Virgil Nemoianu observa și el calitatea specială a estetismului cerchist care tinde către edificarea unui model social posibil, diferit de estetismul radical al decadenților, refractar oricărei derivări eticiste. În cazul lui Radu Stanca, raportul său cu comedia lui Caragiale este
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
a lui Ion Negoițescu, absența tragediei din dramaturgia națională fiind una din chestiunile pe care le dorea rezol- vate prin implicarea cerchiștilor și în special a lui Radu Stanca. A nu se uita că atras de proiect și Ștefan Augustin- Doinaș scrie o unică tragedie, Brutus, publicată ulterior în 1966 cu titlul Brutus și fii săi. Revenirile pe această temă a câtorva critici relevă și mai bine profilul mișcării cerchiste și importanța pe care ei o acordau teatrului. În ce privește teatrul și
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
poate fi Caragiale. Pornind de la o ruralitate idilică, lirici- zată patetic de un Octavian Goga sau convertită filozofic în poezia și filozofia lui Lucian Blaga către urbanismul demistificator și adesea suburban al „momentelor” și „schi- țelor” lui Caragiale, sensibilitatea tânărului Doinaș are de trecut niște hopuri cuantificate ca reflexe mentalitare. Ethosul ardelenesc se confruntă cu amoralismul munte- nesc desfășurat pe o arie largă, decelabil în acțiunile per- sonajelor caragialești : cinism, superficialitate, tendință odioasă spre moft și zeflemea, „un împrumut caracteriologic adus
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
lipsită de valoare artistică. Viziunea organi- cistă asupra literaturii excludea miticismul de o neserio- zitate feroce al scriitorului muntean și deformările morale la care-și supunea personajele. După vârsta de 20 de ani se produce schimbarea de perspectivă a lui Doinaș în cadrul Cercului Literar de la Sibiu prin contactul cu Radu Stanca în primul rând, apoi cu Ion Negoițescu, Cornel Regman, Ovidiu Cotruș. Are loc convertirea anti-modelului Caragiale într-un „veritabil model cultural”, care venea să alcătuiască prin contrast alături de modelul Eminescu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
estetic, ci unul al audienței. „Ceea ce înseamnă că o anume sensibilitate a sufletului românesc este asigurată permanent de lirica lui Eminescu, după cum un anume pitoresc al graiului nostru cotidian va rămâne mereu îndatorat mecanismelor verbale ale lui Caragiale.” Pentru Augustin- Doinaș, cea de-a doua virtute rezidă în generația spontanee de epigoni în măsura în care aceștia revendică modelul la un nivel minor, deși unul dintre exemplele utilizate de acesta, și anume, Marin Sorescu, numai minor nu poate fi socotit. Modelul, consi- deră Augustin-Doinaș
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
parcă încurajându-te la o mai mare concentrare. Este știut că artiștii iubesc aceste animale, poeții pisicile, prozatorii câinii. Jubileul Uniunii scriitorilor suedezi, la Stadshuset. Mare pompă cu regele și regina, și oaspeți din străinătate, printre ei poetul Ștefan Augustin Doinaș, care a primit onoarea s-o ducă de braț (pe scările Sălii albastre) chiar pe regina Silvia! Am fost plasată la masa 21, locul 27, lângă colegi simpatici. Doinaș a venit la mine în pauze, am hotărât să ne ducem
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
și regina, și oaspeți din străinătate, printre ei poetul Ștefan Augustin Doinaș, care a primit onoarea s-o ducă de braț (pe scările Sălii albastre) chiar pe regina Silvia! Am fost plasată la masa 21, locul 27, lângă colegi simpatici. Doinaș a venit la mine în pauze, am hotărât să ne ducem împreună, mâine, la mesă, în Biserica „Adolf Fredrik”. Cu Doinaș, în biserică, de ziua rugăciunii. După serviciul divin am vizitat Muzeul Strindberg, apoi la masă, la mine, la doi
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
pe scările Sălii albastre) chiar pe regina Silvia! Am fost plasată la masa 21, locul 27, lângă colegi simpatici. Doinaș a venit la mine în pauze, am hotărât să ne ducem împreună, mâine, la mesă, în Biserica „Adolf Fredrik”. Cu Doinaș, în biserică, de ziua rugăciunii. După serviciul divin am vizitat Muzeul Strindberg, apoi la masă, la mine, la doi pași de muzeu. Vorbim patru ore, cu multă simpatie, într-o bună atmosferă. Are șaptezeci de ani și e plin de
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
casă, mi-a jefuit pur și simplu apartamentul, fiecare purtând câte un lucru în mână, precum și cărți rare și manuscrise. Am surâs, pentru că nu mai eram de mult „legată” de nimic. A doua zi, la Universitatea din București, cu poetul Doinaș și Denisa, întâlnindu-i pe studenții de azi și retrăind în mine „dureri” abstracte, revăzând locurile unde am plâns, m-am bucurat și am sperat, constatând cu stupoare că toate astea existau, nu dispăruseră, că aveau corpuri vii și că
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Ben Corlaciu, Damian Stănoiu, Camil Petrescu, Anișoara Odeanu, Mircea Eliade, Victor Papilian, Ioana Postelnicu, Eusebiu Camilar, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Pillat ș.a., printre autorii cronicilor aflându-se Radu Stanca, Vasile Netea, Mihai Beniuc, I. Negoițescu, Grigore Popa, Ștefan Aug. Doinaș, Romeo Dăscălescu, Victor Felea. De menționat cronica semnată cu pseudonimul Gelu Vifor la Istoria literaturii române de la origini până în prezent de G. Călinescu, calificată „perfidă manieră călinesciană de maltratare a creațiilor literare autohtone” ( În jurul unei cărți de scandal, 414/1942
ŢARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290077_a_291406]
-
Nichita Stănescu, „Culorile complementare”, GL, 1966, 33; M.N. Rusu, „Culorile complementare”, LCF, 1966, 36; Paul Georgescu, Gravitatea actului poetic, VR, 1966, 9; Dumitru Micu, „Metamorfoze”, GL, 1968, 36; Adriana Iliescu, „Existențe”, VR, 1969, 12; Radu Enescu, „Catharsis”, F, 1970, 9; Doinaș, Diogene, 221-222; Valentin Tașcu, „Restituire”, F, 1973, 1; Piru, Poezia, II, 198-201; Barbu, O ist., 135-137; Regman, Colocvial, 199-201; Popa, Dicț. lit. (1977), 556; Dan C. Mihăilescu, Poezia fervorii, LCF, 1980, 10; Mircea Scarlat, „Recitativ”, RL, 1980, 16; Al. Cistelecan
TAUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290099_a_291428]
-
X”, București, 1972; Veghe pentru toate ceasurile, București, 1972; Patriei, cântările mele, îngr. și pref. Aurel Martin, București, 1974; Nimeni n-a murit de râs, îngr. Ștefania Tăutu, Iași, 1978; Iubirea mea, pământul românesc, îngr. Elena Grozea, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1979; Cornul de aur, îngr. și pref. Niculae Stoian, București, 1984. Repere bibliografice: Iulian Vesper, „Mătănii de zăpadă”, „Prietenie și luptă”, 1944, 12; Iacint Jemne, „Mătănii de zăpadă”, „Bucovina literară”, 1944, 83, 86, 89, 91; Traian Stoica, „Și s-
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
influența poetului asupra unor congeneri precum Dan Botta, Emil Gulian, Simion Stolnicu, Vladimir Streinu, Virgil Gheorghiu, Eugen Jebeleanu, Cicerone Theodorescu, iar în capitolul final, Reveniri la Ion Barbu, este investigată maniera de recitire a textelor barbiene specifică lui Ștefan Aug. Doinaș, Ion Negoițescu, Leonid Dimov, Cezar Baltag, Mircea Ciobanu, Nichita Stănescu. În felul acesta, T. reușește să își atingă scopul propus: nu doar o exegeză, ci și o poetică a receptării operei lui Ion Barbu în evoluția liricii românești. SCRIERI: Poetica
TEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290139_a_291468]
-
8; Cristian Livescu, Viața poeziei, ATN, 1983, 9; N. Steinhardt, Buchet de cucută, RL, 1984, 17; Al. Călinescu, Poeții și „înalta fidelitate”, CL, 1984, 7; Cornel Regman, Poezia „substituirilor”, VR, 1984, 9; Al. Cistelecan, „Substituiri”, F, 1984, 12; Ștefan Aug. Doinaș, Alfabet profan și metaforă erudită, RL, 1985, 15; Petru Poantă, „Melopoetica”, ST, 1985, 3; Marin Mincu, „Acreditarea” poeziei, LCF, 1985, 40; Nicolae Manolescu, Poezie și stil, RL, 1986, 49; Grigurcu, Existența, 387-390; Constantin Pricop, Etape, CL, 1987, 3; Dan C.
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
Alex. Ștefănescu, Andrei Pleșu, Ștefan Cazimir, Dan Grigorescu, iar din 1990 Dumitru Solomon, Valeriu Moisescu, Alice Georgescu, Marian Popescu, George Banu, Adriana Bittel, Doina Modola, Ileana Berlogea. Cronica dramatică, ocupând un loc central, este susținută de Florian Potra, Ștefan Aug. Doinaș, Ion D. Sîrbu, Alecu Popovici, I. Negoițescu, Mihai Crișan, Angela Ioan, Mira Iosif, Ana Maria Narti, Ileana Popovici, C. Paraschivescu, Paul Tutungiu, Victor Parhon, Alice Georgescu. Se cultivă interviul, îndeosebi cu actori și regizori, dar și cu scriitori: Eugen Ionescu
TEATRUL-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290116_a_291445]