176,566 matches
-
ne mântuim de neam. Aceasta înseamnă atitudine și nu diversiune. Ierarhizarea valorii și nu democratizarea ei. Un fond de certitudine și nu un fond dilematic. În cultură, instrucția înseamnă credință în ceea ce susținem, nu ceea ce ni se spune sau se dorește să fim. Întoarcerea către vocația fundamentală a neamului românesc seamănă cu îndemnul mistic al lui Iisus către Simon pescarul de a arunca plasa mai la fund. Același lucru l-a făcut și Eminescu când a spus: 'înapoi la musatini !' Recunoașterea
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
inima tânără se pregătește de sărbătoare. Aș vrea să-i fac un dar Poetului. Și pentru că Încă nu vreau să se termine magia acestei clipe, Îl Întreb: Dacă ar exista minuni, și din punctul meu de vedere există, ce ai dori să se Întâmple acum, la ceas aniversar? POETUL: Gândindu-mă la iubitul poet Grigore Vieru, l-aș ruga pe Dumnezeu să nu-mi mai pună pe umeri și povară altor maldăre de ani. Dar nu să mă ia la El
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
compoziției. Dacă scriitura polifonică, oblic-verticală se menține în partitura corului, știma clarinetului este și ea una constantă. O melodie cromatizată ce include microtonii de factură melismatică și un profil metro-ritmic echilibrat aureolează în stilul cântărilor bizantine ceea ce Ștefan Niculescu a dorit să realizeze prin această creație a sa: imnul dedicat Sfintei Fecioare Maria. Filmul sonor derulat până în acest moment pare să fi întruchipat o rugă comună, aspirația tuturor spre înalt și atingerea unei zone de intensă puritate spirituală colectivă. Vocea saxofonului
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
Adonis”, “Fotomodelul”, “Casanova”, “Don-Juan”. Doru se născuse parcă pentru a fi iubit, idolatrizat. Deținea toate trăsăturile unui Casanova modern. Doru cucerea și părăsea. Îți rupea inima În mii de bucăți dar nu te puteai supăra pe el. Pe Doru Îl doreai, nu Îl urai...Era irezistibil și știa. Altfel, de ce Își arăta zâmbetul acela candid, doar În momentul În care i se mărturisea iubirea sau suferința din dragoste pentru el? Știa că o dată ce ți-a intrat În suflet, nu va mai
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
prea lăudabilă vis-a-vis de conceptele “căsătorie”, “relație de lungă durată”. Cuta asta Însă, nu Îi scăzuse deloc imaginea de Don Juan și nici punctajul În clasamentul bărbaților fatali din oraș. Cuta aceea doar alunga orice femeie care și-ar fi dorit să fie cunoscută drept prietena sau iubita oficială a lui Doru. Din vocabularul vieții lui, aceste cuvinte lipseau cu desăvârșire. După majorat, a Început să joace baschet pentru o echipă de seria Întâi din orașul vecin, iar după contractul care
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
sau personală. Fiecare personaj i se va confesa În vederea rezolvării „anumitor chestiuni”, punctul comun al acestora fiind nevoia miracolelor: "Referindu-ne strict la români, specificul lor sau elementul de originalitate, dacă vrem să-l numim astfel, este că nu-și doresc niște miracole majore [...] Românul s-ar mulțumi cu niște miracole relativ modeste, ușor accesibile și având oarecum un caracter privat: de exemplu, să câștige un miliard de lei la Bingo". Întregul roman se poate rezuma la o conversie spirituală realizată
ALECART, nr. 11 by Oana Bălan () [Corola-journal/Science/91729_a_92874]
-
de Partid, în cercuri politice ascunse, estompate, care au subminat creația unor personalități artistice de primă mărime, bineînțeles cu Dimitrie Cuclin în frunte. Toate aceste texte s-au păstrat în manuscrise originale în colecția unei nepoate a compozitorului care nu dorește publicitate. De un interes major se situează Referatul profesorului Dimitrie Cuclin asupra Culegerii de melodii și dansuri populare din Zona Bicazului, realizate de coregraful Gheorghe PopescuJudeț, solicitat de responsabilul-adjunct al Grupului de cercetări complexe Bicaz, C. S. Nicolaescu-Plopșor, în vederea publicării
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
în el o putere ce atrage spre sine elemente înrudite cu ceea ce a sădit în ochi, tot așa va trebui să fi insuflat Dumnezeu și în firea omului ceva înrudit cu Sine, pentru ca prin aceasta omul să ajungă să-L dorească pe Dumnezeu. Doar și firea celor necuvântătoare, fie că trăiesc în apă sau în aer, toate au fost structurate conform felului de viață pentru care au fost zidite, încât potrivit conformației și a felului propriu de viață, fiecare să-și
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
a Thesis submitted to the College of Graduate Studies and Research in partial fulfilment of the requirements for the Degree of Master of Arts in the Departament of Philosophy University of Saskatchewan Saskatoon, August, 2003, mss., p. 82-83. footnote>. Credinciosul dorește „printr-o intensitate ce crește în măsura transformării interioare, să participe la divin, aceasta fiind o manifestare a tensiunii chipului ce caută să se asemene cu Prototipul. Omul - chip al lui Dumnezeu devine un microtheos<footnote Sf. Grigorie de Nyssa
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
așa, natura divină trebuie înțeleasă ca nelimitată (ἀορίστης) și nemărginită (ἀπεράτωτος). Chiar și așa, omul care urmărește adevărata virtute participă la nimic altceva decât la Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este virtutea perfectă. Ce este viu prin natura sa este și de dorit pentru cei care îl recunosc și doresc să participe la el, și pentru că nu are nici o limită, atunci și dorința participantului, pe măsură ce se străduiește să atingă limita nelimitatului, descoperă că nu are nici un punct de oprire (στάσις)<footnote Idem, Despre
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
ἀορίστης) și nemărginită (ἀπεράτωτος). Chiar și așa, omul care urmărește adevărata virtute participă la nimic altceva decât la Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este virtutea perfectă. Ce este viu prin natura sa este și de dorit pentru cei care îl recunosc și doresc să participe la el, și pentru că nu are nici o limită, atunci și dorința participantului, pe măsură ce se străduiește să atingă limita nelimitatului, descoperă că nu are nici un punct de oprire (στάσις)<footnote Idem, Despre viața lui Moise, PSB, vol. 29, p.
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
lui Onik Tokatlian. Despre acesta din urmă aflăm că a ales să se sinucidă atunci când nu a mai putut, În calitate de comandant al unei nave ce făcea drumul Între Constanța și porturile libere ale Europei, să-i ajute pe armenii care doreau să fugă din țară Înainte ca plecarea să devină imposibilă din cauza comuniștilor. Este vorba apoi despre destinul lui Misak Torlakian, cel care, după ce și-a văzut devastate satul și casa, s-a ascuns În munți, fiind ținut În viață doar
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
The Greek Orthodox Theological Review, vol. XII, nr. 3, 1967, p. 389; cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 10. footnote>. Iată cum definește Sfântul Grigorie această năzuință a dragostei spre Dumnezeu: „Dragostea (η αγάπη) este dispoziția interioară (ενδιάθερος) spre ceea ce este dorit (πρòς τò καταθύμιον)”<footnote De animo et resurrectione, P.G. XLVI, col. 93 C. Această formă de traducere (cf. cu On the Soul and Resurection, trad. William Moore and Henry Austin Wilson, extras din Nicene and Post-Nicene Fathers, seria a II
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
cum se poate omul curăți, lumina Și desăvârși, vol. al II-lea, Editura Humanitas, București, 1999, p. 54). footnote>. Iar în alt loc, vorbind în aceiași termeni, spune că dragostea (τò φίλτρον) este un atașament interior față de ceea ce este de dorit, care se traduce printr-o plăcere Și o înclinație. Pentru a desemna acest impuls al sufletului, Sfântul Grigorie a folosit uneori cuvântul ἔρως<footnote Chișcari Ilie, op. cit., p. 10. footnote>. Acesta reprezintă de fapt aspectul irațional, extatic al lui ἀγάπη
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Pr. Constantin Jinga, Editura Sophia, București, 2008, p. 165. footnote>, aflăm că miresei i se refuză, la început, bucuria de a-Și potoli neîntârziat dorul după Mire. „Căci Domnul are planuri mult mai mărețe pentru ea - adaugă Sfântul Grigorie. El dorește ca începutul bucuriei ei să stârnească o dorință Și mai mare după El, o dorință care să o conducă spre esență”. Tot așa, în omilia 5 (44)<footnote Or., 5 (160.10); cf. Ibidem. footnote> citim că singura călăuză în
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
aceeași semnificație mistică cu Rugul aprins din De vita Moysis: apropierea, contactul dintre suflet Și Cuvânt. „După cum cel unit cu Duhul devine duh, Și după cum cel care participă la viață trece de la moarte la viață, la fel Și sufletul feciorelnic dorește apropierea gurii sale de izvorul vieții spirituale. Izvorul este gura Mirelui. De aceasta dorește sufletul să-Și apropie buzele de gura Celui ce dă viața Și spune: să mă sărute cu sărutarea gurii Sale. Iar cel care răspândește vița către
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Și Cuvânt. „După cum cel unit cu Duhul devine duh, Și după cum cel care participă la viață trece de la moarte la viață, la fel Și sufletul feciorelnic dorește apropierea gurii sale de izvorul vieții spirituale. Izvorul este gura Mirelui. De aceasta dorește sufletul să-Și apropie buzele de gura Celui ce dă viața Și spune: să mă sărute cu sărutarea gurii Sale. Iar cel care răspândește vița către toți Și voiește ca toți să fie salvați, dorește ca nimeni dintre cei salvați
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
este gura Mirelui. De aceasta dorește sufletul să-Și apropie buzele de gura Celui ce dă viața Și spune: să mă sărute cu sărutarea gurii Sale. Iar cel care răspândește vița către toți Și voiește ca toți să fie salvați, dorește ca nimeni dintre cei salvați să nu fie exclus de la participarea la această sărutare. Acela este Curățitorul (καθαρσιον) a toată întinăciunea”<footnote Ibidem, 777D; cf. Ierom. Magistr. Nestor Vornicescu, „Învățătura Sfântului Grigorie de Nissa despre chip Și asemănare”, în Studii
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
străpuns de sulița iubitoare a cunoașterii de El astfel că tânjește acum după El zi Și noapte, nu poate vorbi decât despre El, nu poate auzi nimic decât pe El, nu se poate gândi la nimic altceva Și nu poate dori, tânji Și spera la nimic care să-l salveze, atunci acel suflet poate spune în adevăr că « Am fost rănit de bunătate»”<footnote Origen, Comment. in Cant. Cant., edit. Baehrens, 194.6-13; trans., 198; cf. Bernard McGinn, „The Language of
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
lui Onik Tokatlian. Despre acesta din urmă aflăm că a ales să se sinucidă atunci când nu a mai putut, În calitate de comandant al unei nave ce făcea drumul Între Constanța și porturile libere ale Europei, să-i ajute pe armenii care doreau să fugă din țară Înainte ca plecarea să devină imposibilă din cauza comuniștilor. Este vorba apoi despre destinul lui Misak Torlakian, cel care, după ce și-a văzut devastate satul și casa, s-a ascuns În munți, fiind ținut În viață doar
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
considerată un spațiu izolat de restul Țării, prin apartenența ei la poporul-cauză a milioanelor de victime ale nazismului; elevii de gimnaziu proveniți din familiile sărace erau marginalizați de către fiii ștabilor, așa cum insule vor deveni toți cei urmăriți, toți cei care doreau să părăsească Țara - devenită ea Însăși o mare insulă - și nu cutezau s-o facă, toți cei care căutau cu disperare dragostea În orice colț de fabrică, toți cei pentru care ziua de mâine nu mai putea fi o certitudine
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
curaj, angajează un asasin plătit să „rezolve”, printr-o crimă ce ar trebui să rămână nerezolvată, propria moarte. Pentru a evita orice suspiciuni și pentru a muri cu „demnitate” Îi spune intermediarului, un prieten de-al său din școală, că dorește să-l ucidă pe amantul soției. O mică eroare Îi amână Însă execuția și În urma unor evenimente de altfel banale, Tolia se reîmpacă cu viața. Întâmplător, face rost de o sumă mare de bani și, cum niciodată un sinucigaș nu
ALECART, nr. 11 by Tudor Berbinschi () [Corola-journal/Science/91729_a_92885]
-
să-l ucidă pe amantul soției. O mică eroare Îi amână Însă execuția și În urma unor evenimente de altfel banale, Tolia se reîmpacă cu viața. Întâmplător, face rost de o sumă mare de bani și, cum niciodată un sinucigaș nu dorește să moară cu adevărat, aranjează ca asasinul său să fie executat. Măcinat de cele Întâmplate, Își reevaluează existența mizeră și reușește să recâștige dorința de a trăi după ce trece prin câteva alte câteva mici aventuri. Interesant la aceast roman este
ALECART, nr. 11 by Tudor Berbinschi () [Corola-journal/Science/91729_a_92885]
-
de Împăcare a omului cu situația În care se află. Viața Își pierde ea Înșăși valoarea În fața imoralității și a superficialității care par a domina societatea. Inițal, povestea pare inspirată dintr-un film obișnuit, o dramă a unui sociopat care dorește să-și curme viața, dar autorul reușește să schimbe acest lucru, iar condensarea evenimentelor face ca romanul să dobândească aspectul unui scenariu bine scris În care sunt punctate aspectele psihologice ale personajului. Modul ironic și detașat al relatărilor devine metoda
ALECART, nr. 11 by Tudor Berbinschi () [Corola-journal/Science/91729_a_92885]
-
Întâlnire a lui Emil cu bufnițele petrecânduse simultan cu moartea brutală a unei femei. Ele par niște agenți ai destinului prin care acesta acționează, având acces la substanța și adevărul universal datorită vederii lor esențiale: „Poate a contat că Îmi doream să văd ca bufnițele, În beznă, dincolo de forme și contururi.” Pe tot parcursul narațiunii se conturează cuplul călăuzăneofit sau maestru - discipol, În care călăuza nu acționează mereu pe cale directă, ci și prin intermediul jurnalului său, un fel de „jumijuma, calea de
ALECART, nr. 11 by Eva Sărăşan () [Corola-journal/Science/91729_a_92872]