2,584 matches
-
Gheorghe Teleman a știut să se identifice cu idealurile și interesele națiunii române, a vitejilor ostași și să acționeze în direcția dobândirii independenței. Bravul ofițer a manifestat atât pe câmpul de luptă, cât și după război, la comanda Regimentului 13 Dorobanți și a Diviziei, o dragoste profundă pentru cariera militară, față de patrie, arătându-se vrednic de a-și sluji neamul cu toată energia și priceperea sa, de a-și face datoria în mod exemplar, așa cum o dovedesc cele 12 decorații române
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la chemarea autorităților județului cu privire la efectuarea muncilor agricole ale familiilor ostașilor concentrați. Instrucțiunile date comunelor de către prefectul județului Fălciu (7 martie 1877) îndemnau pe țărani să folosească toate plugurile din comune spre a ara și semăna cu porumb ogoarele rezerviștilor, dorobanților și călărașilor. „Cunoașteți tare bine - arătau aceste instrucțiuni - că sătenii noștri obișnuiesc a da clăci de pluguri și altele pe la diferite persoane, cu atât mai vârtos vor face pentru frații lor, pentru consătenii lor, care sunt trimiși să apere cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Printre eroii hușeni ai acestei conflagrații s-a aflat căpitanul Neculai Ianculescu, care s-a născut la Huși în 1883. Absolvent al Școlii de ofițeri de infanterie de la Pozden (Germania), a luptat ca locotenent comandant de pluton în Regimentul 12 Dorobanți „Dimitrie Cantemir” Bârlad, la Ghimeș-Palanca, Cașin, Oituz și Mărășești. S-a remarcat în lupta de la Topraisar din Dobrogea, în calitate de comandant al Companiei a III-a, Batalionul 4 (în septembrie 1916), iar în vara anului 1917 în luptele de la Mărășești. Infanteria
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
alături de răufăcătorii sănătoși au stat la butuc și alienații. În casele de recluziune nu se făcea nici o diferență între delincventul sănătos și cel afectat psihic. Transportul alienatului la închisoare sau la ospiciu era încredințat acelorași autorități care însărcinau pe un dorobanț cu paza bolnavului pe drum. Nu vedem de ce acest dorobanț ar fi fost altfel cu alienatul decât proceda cu delicvenții de drept comun. Transportul deținuților, printre care erau și nebuni, se făcea astfel: "ras pe jumătate și cu gâtul prins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
casele de recluziune nu se făcea nici o diferență între delincventul sănătos și cel afectat psihic. Transportul alienatului la închisoare sau la ospiciu era încredințat acelorași autorități care însărcinau pe un dorobanț cu paza bolnavului pe drum. Nu vedem de ce acest dorobanț ar fi fost altfel cu alienatul decât proceda cu delicvenții de drept comun. Transportul deținuților, printre care erau și nebuni, se făcea astfel: "ras pe jumătate și cu gâtul prins în lanțuri era târât în public de către dorobanțul de pază
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de ce acest dorobanț ar fi fost altfel cu alienatul decât proceda cu delicvenții de drept comun. Transportul deținuților, printre care erau și nebuni, se făcea astfel: "ras pe jumătate și cu gâtul prins în lanțuri era târât în public de către dorobanțul de pază care mergea călare. Popasurile se făceau prin cârciumi, unde gardianul și osânditul petreceau împreună, pe cheltuiala acestuia, care la rându-i își procura banii din cerșit prin piețele și ulițele pe care era purtat. În condițiile amintite, istoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de terminare a programului redacțional. Erau continuate în vreunul dintre micile localuri care populau zona Ana Ipătescu-Romană- Amzei, la Jerca, pe Povernei, la Grădinița, la Poarta Albă sau la Mon Jardin (amândouă, acestea, pe locul unde se înalță azi Hotelul Dorobanți), la Caviar, pe fosta stradă Mendeleev, evocat recent și de Petre Stoica, până la ceasuri târzii, când grupul inițial se mai subția, rămânând doar marii rezistenți, spre a se muta la Cina, la Trocadero sau la A.T.M., unde era deschis
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Nastase au prosperat. În primul rând, siau cumpărat locuința la aceeasi adresa: tatăl - un apartament; fiul - o garsonieră în Str. Naum Romniceanu, nr. 2, bloc 5, et.3, apt. 13 (și la etajul I), București. Este o stradă perpendicular pe Dorobanți, pe partea dreaptă, în sensul spre Arcul de Triumf, circa 400 m. de Dorobanți. Dintr-o cerere făcută de Adrian Nastase, la 23 iunie 1988, catre tov. ministru Ana Mureșan, reiese că susnumitul locuia în str. Jean Texier nr. 4
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
apartament; fiul - o garsonieră în Str. Naum Romniceanu, nr. 2, bloc 5, et.3, apt. 13 (și la etajul I), București. Este o stradă perpendicular pe Dorobanți, pe partea dreaptă, în sensul spre Arcul de Triumf, circa 400 m. de Dorobanți. Dintr-o cerere făcută de Adrian Nastase, la 23 iunie 1988, catre tov. ministru Ana Mureșan, reiese că susnumitul locuia în str. Jean Texier nr. 4 și că încă de pe de atunci era nomenclaturist: "Subsemnatul dr. Adrian Nastase, cercetător științific
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
al Episcopiei romano-catolice Iași în iulie 1942, când a fost trimis pe front împreună cu unitatea sa (eu cunoscându-l, atunci în țară, în această situație, fiind și eu mobilizat în iulie 1942 și plecând pe front cu Regimentul 9 infanterie - dorobanți Râmnicu Sărat - Divizia 5 infanterie Buzău - Corpul 5, armata Brașov, cu grad slt. rez., tot la Cotul Donului pe front, unde ne-am reîntâlnit). Eu fiind ofițerul de legătură al Diviziei 5 infanterie pe front, ne-am întâlnit deseori acolo
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
au ajuns la Ineu, pentru scurt timp și elevii Școlii de ofițeri au primit ordin de luptă în urmărirea trupelor germane ce erau în retragere. După absolvirea Școlii, în aprilie 1945, cu gradul de sublocotenent este trimis la Regimentul 1 Dorobanți din Craiova și apoi lăsat la vatră. În toamna aceluiași an începe Academia teologică din Luizi-Călugăra unde, în iulie 1947 e sfințit ca Diacon. În Eparhia Greco-catolică de Oradea Franciscanii Minori Conventuali au venit prin anul 1928, la cererea P.S.S.
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
ca o încununare a mondenității - căsătoria lui Mircic cu funcționara dramatică Ghighi Marian, așa-zisa văduvă a lui Camil Petrescu (de fapt divorțaseră cu șase luni înainte de moartea acestuia), și strămutarea lui în frumoasa vilă dintr-unul din intrândurile bulevardului Dorobanți, unde, pe lângă mobila stil, moștenea și doi fii de stirpe ilustră, cuminți și drăgălași ca două fetițe. Din jurnalul lui Pierre Vara 1958 Din chilia singurătății mele am ieșit în stradă. (Plimbare pe străzile Bucureștiului, noaptea.) Dezmățul poate fi frumos
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
la realitate. Cel puțin realitatea incomodă a diferenței și a diversității religioase. Tot astăzi mă plimb fără țintă prin București. O formă specială de "terapie", deoarece mâine mă întorc iarăși la "unitate" și nuanțele sale de albastru cazon. În Piața Dorobanți, un afiș lipit pe un stâlp. Scris de mână, cu caligrafie de stil vechi, de un individ care cred că este ultimul mohican al francofoniei bucureștene. Predau lecții de canto și muzică ușoară. Muzică populară. Canto clasic, la cel mai
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
anului 1942 am început să învăț la Școala Normală „Al. Vlahuță” din Șendricenii Dorohoiului, la școala cunoscutului cărturar și om de cultură C.N. Iancu, având ca țel declarat să mă fac învățător și să mă întorc în satul meu natal, Dorobanți, din ținutul Botoșanilor. Evenimentele istorice care s-au petrecut în intervalul de timp până la absolvire au permis radicalizarea idealului meu profesional. A apărut dorința și posibilitatea de a continua studiile în învățământul superior și de a deveni profesor, fapt împlinit
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de mijloc de săptămână dintr-o primăvară năbădăioasă, mai exact în luna lui Florar a anului 2008, am răspuns propunerii nepotului și cumnaților mei de a face o călătorie cu mașina în localitatea natală a mea și a cumnatei mele, Dorobanți, nu departe de Botoșani. Dimineața frumoasă, luminată de un soare prietenos, cerul senin presărat ici-colo cu câte o zdreanță de nour alburiu, discuțiile lejere și apropiate ce se purtau între ocupanții autoturismului, drumul bun și nu prea aglomerat ne-au
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
D. Cuza era junimist, asta se știe. Nu însă numai membru al Junimii literare, dar și membru al partidului politic. La data când se petreceau aceste lucruri, junimiștilor li se spunea "porumbei", tot așa cum altădată lumea designa pe bravii noștri dorobanți sub porecla de "curcani". Când tenorul Poenaru termina cupletul pronunțând "...un porumbel a fost", galeria exulta. De la un capăt la celălalt, tot tineretul se pleca peste balustradă strigând: Auzi, d-le Cuza? Porumbelul... Cuza! Porumbeii! Trăiască porumbeii... etc., etc. D.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ori în alte colțuri ale patriei, spre gloria ei nemuritoare. Spunând acestea ne gândim la nume ilustre de voievozi, precum cel al lui Dimitrie Cantemir, la revoluționarii de la 1848, la făuritorii Unirii (Alexandru Ioan Cuza în primul rând), la vitejii dorobanți ai Regimentului 12 ce s-au acoperit de glorie pe câmpurile de bătălie de la Vidin și Smârdan în timpul Războiului de Independență, ale celui de întregire a neamului, ori în ultima mare conflagrație ce s-a încheiat în urmă cu peste
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
endnote id="(263, p. 169)"/>. „Barbă roșcovană” are și cârciumarul evreu Avrum din romanul Ion, publicat În 1920 <endnote id="(737, p. 41)"/>. Nici evreii moldoveni din proza lui Mihail Sadoveanu nu arată altfel. Jupânul Iosub - crâșmarul din povestirea Comoara dorobanțului (1905) - are perciuni rituali, „barba roșie și obrazul pistrui”, Ștrul - birjarul din romanul Floare ofilită (1905) - apare „cu perciuni, cu barba și mustățile roșcate și cu obrazul ca stropit cu sânge” <endnote id="(377, pp. 99 și 142)"/>, jupânul Șulăm
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de gard să treacă armata noastră” <endnote id="(3, p. 37)"/>. În 1890, folcloristul Dumitru Stăncescu a publicat snoava Jupân Leibu voinicos, puțintichi cam fricos. Ajunsă la marginea unui sat, „oastea evreiască” a cerut primarului „să le dea vreo câțiva dorobanți, ca să-i apere de câini, până vor trece dincolo de sat”. La refuzul primarului, soldații evrei au luat hotărârea eroică de a traversa satul În vârful picioarelor, ca să nu Îi simtă câinii <endnote id="(184, p. 50)"/>. În 1891, Theodor Speranția
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cucerești Plevna” (În idiș : Mit im vesti nișt annemen Plevne ; <endnote id="cf. 441, p. 19 ; vezi nota 454"/>). Panait Istrati a prezentat În culori calde un personaj real, cârciumarul evreu Herman Binder din Galați, care a luptat voluntar, ca dorobanț, În Războiul de Independență al României (1877-1878). „Cu dragoste de locul unde s-a născut, el s-a Înrolat de bună voie, făcându-și voios serviciul militar, trei ani, la infanterie.” Apoi, „huliganii antisemiți” l-au obligat pe „ovreiul Împuțit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-și voios serviciul militar, trei ani, la infanterie.” Apoi, „huliganii antisemiți” l-au obligat pe „ovreiul Împuțit” să emigreze. El și-a reconstituit „România care mi-e dragă” În orașul egiptean Alexandria. A deschis acolo „o crâșmă românească”, intitulată „La dorobanțul român”, unde cânta un „lăutar pur-sânge țigan român” și se serveau „băuturi naționale”, mititei și fleici pe grătar, dar și „știucă umplută evreiește”. Personajul și faptele sale sunt autentice, ne asigură Istrati În 1927, „deși incredibile și de neadmis pentru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cazu Întreținerea oamenilor va fi pe comptul dv. (subl.ns.)”. Bineînțeles că, fiind stare de alertă maximă, șeful oamenilor legii hușeni a evidențiat În rezoluția sa urgența acestei misiuni. Anexat adresei, era și „Tabloul nominalu de rezerviștii de Călărași și Dorobanți, destinați a merge ca conductori trăsurilor rquisiționate”. Iată-le numele după 135 de ani de curgere a timpului: „Reserviști de Călărași. 1) Blându Antonu (Hușși); 2) Chiru Neculaiu (Hușși). Reserviști de Dorobanți. 1) Parfeni Lăcătușu (Hușși), 2) Mirciu Haralambie (Hușși
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și „Tabloul nominalu de rezerviștii de Călărași și Dorobanți, destinați a merge ca conductori trăsurilor rquisiționate”. Iată-le numele după 135 de ani de curgere a timpului: „Reserviști de Călărași. 1) Blându Antonu (Hușși); 2) Chiru Neculaiu (Hușși). Reserviști de Dorobanți. 1) Parfeni Lăcătușu (Hușși), 2) Mirciu Haralambie (Hușși); 3) Blesneacu Neculaiu (Hușși). Recruți de Călărași din ctg. ’877. 1) Ciobotaru Șloimu (Hușși); 2) Ciobotaru Gherșin (Hușși); 3) Meer Aronu (Hușși); 4) Olariu Vasile Miron (Hușși); 5) Chircanu Constandin Marin (Hușși
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Lăcătușu (Hușși), 2) Mirciu Haralambie (Hușși); 3) Blesneacu Neculaiu (Hușși). Recruți de Călărași din ctg. ’877. 1) Ciobotaru Șloimu (Hușși); 2) Ciobotaru Gherșin (Hușși); 3) Meer Aronu (Hușși); 4) Olariu Vasile Miron (Hușși); 5) Chircanu Constandin Marin (Hușși). Recruți de Dorobanți ctg. ’877. 1) Beșchengiu Burăh (Hușși); 2) Saia Strulu (Hușși)”. De corectitudinea tabelului semnase „Suboficer Popa”. După cum se poate clar vedea, printre cei chemați la executarea acestei importante sarcini de război erau și cinci evrei. Cum pe atunci evidența populației
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În ce timp se cere aseminea concursu” La data de 4 august 1877, Prefectura Fălciu se adresase din nou ferm conducerii Poliției Huși (cu numărul 6681), căreia-i ceruse participarea totală În cazul recrutării contingentului necesar corpurilor de călărași și dorobanți. Tonul adoptat de șeful județului În asemenea cazuri nu mai era unul protocolar ci unul ultimativ, de executare imediată fără crâcnire. Se poate spune că, pe timpul Războiului de Independență, slujbașii statului Însărcinați cu ordinea publică n-au avut timp de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]