2,759 matches
-
De aici „cumințenia“ cu care și-a primit sfârșitul, seninătatea adultă cu care a acceptat-o. Și, pentru că și-a început Autobiografia plonjând decis în plasma inconștientului său, el și-a întâlnit „dragonii“, descoperind, la fel ca Rilke, că „toți dragonii vieții noastre sunt prințese care nu așteaptă decât să ne vadă frumoși și îndrăzneți“. Și frumos, și îndrăzneț, I. Negoițescu a fost modelat de anima sufletului său, stând, tot timpul, sub straja prințeselor. Străjuit, din copilărie, de acea făptură galactică
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
apariția lui Blaga, intrând chiar în consonanță cu decadentismul european: „...eu mă integram într-o civilizație ce o trăiam ca pe un mândru declin (poezia lui Blaga nu-mi părea străină acestui sentiment al declinului...).“ Dar, peste toate acestea, Straja dragonilor rămâne cea mai directă, mai șocantă și mai dezinhibată confesiune scrisă vreodată la noi. E o pierdere ireparabilă pentru cultura noastră, neobișnuită încă cu asemenea introspecții de profunzime, faptul că ea s-a întrerupt brusc. Abia părți disparate vor putea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
atâta câtă este, Autobiografia lui I. Negoițescu va marca, în mod sigur, maniera de a scrie proză subiectivă la noi. PREFAȚĂ Notă asupra ediției I. Negoițescu a transmis pe cale testamentară revistei Apostrof dreptul de publicare în țară a Autobiografiei (Straja dragonilor): în foileton în numerele revistei și, separat, în volum editat de „Biblioteca Apostrof“. Din nefericire, scriitorul a reușit să termine doar primele două capitole ale Autobiografiei: „Rochia de bal“ și „Convocat la director“. Aceste capitole au fost publicate de autor
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
capitolul 1, „Rochia de bal“, în numărul 31-32-33 -34 din decembrie 1992. Cele două capitole au fost apoi republicate, în foileton, în revista Apostrof, începând cu numărul 5/1993 și sfârșind cu numărul 5-6-7/1994. În toamna anului 1994, Straja dragonilor a apărut, în volum, la „Biblioteca Apostrof“. Ediția Humanitas a Strajei dragonilor are la bază - ca și ediția „Biblioteca Apostrof“ - textul rezultat din: a) confruntarea dintre manuscrise, dactilograme și forma tipărită în Dialog, între ele apărând, uneori, și diferențe, întrucât
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Cele două capitole au fost apoi republicate, în foileton, în revista Apostrof, începând cu numărul 5/1993 și sfârșind cu numărul 5-6-7/1994. În toamna anului 1994, Straja dragonilor a apărut, în volum, la „Biblioteca Apostrof“. Ediția Humanitas a Strajei dragonilor are la bază - ca și ediția „Biblioteca Apostrof“ - textul rezultat din: a) confruntarea dintre manuscrise, dactilograme și forma tipărită în Dialog, între ele apărând, uneori, și diferențe, întrucât autorul a făcut intervenții și precizări pe dactilogramă; b) corecturile realizate de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
așezate în subsolul paginilor. La sugestia poetului Emil Hurezeanu - deținătorul Jurnalului inedit al lui I. Negoițescu și al drepturilor de editare a acestuia -, am inclus la sfârșitul volumului un fragment din Jurnal (4 ianuarie 1949), revelator atât pentru sensul Strajei dragonilor, cât și pentru felul în care s-a amplificat, ulterior, drama interioară a scriitorului, dramă căreia Autobiografia, rămasă în stadiul ei incipient, îi circumscrie doar premisele. În fine, prezenta ediție Humanitas a Strajei dragonilor conține și schița capitolului 3, „O
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
1949), revelator atât pentru sensul Strajei dragonilor, cât și pentru felul în care s-a amplificat, ulterior, drama interioară a scriitorului, dramă căreia Autobiografia, rămasă în stadiul ei incipient, îi circumscrie doar premisele. În fine, prezenta ediție Humanitas a Strajei dragonilor conține și schița capitolului 3, „O amintire“: este ultimul semn lăsat de autor - învins în lupta cu timpul -, înainte „de a fi fost răpit de Iupiter, ca și Ganymed, și transportat la ospățul celor din ceruri“. Mulțumim, pe acesată cale
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de vină, delicios, împrumutând valoare faptei noastre, ne înmugurea ca oameni în paradisul din care încă nimeni nu ne alungase. Cu altă ocazie, Irma m-a dus la ei în casă, profitând de împrejurarea că părinții ei erau plecați STRAJA DRAGONILOR 54 în oraș, ca să facem „copii“. O locuință sărăcăcioasă, care îmi ilustra mai bine ca orice diferența socială dintre noi. Ne-am dezbrăcat în pielea goală și am pătruns într-un șifonier în care atârnau haine. În picioare, printre ele
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
descoperirea Sibiului, unde nu mai poposisem până atunci. Aspectul total germanic - prin ziduri, dar și prin populație - al micului oraș (cât era de superb, cu toate tainele lui străvechi, aveam să realizez doar treptat, pe măsură ce se va închega perioada strajei dragonilor, cu Cercul Literar) m-a vrăjit din prima clipă. În Cluj mă născusem și crescusem, ceea ce era frumos eclectic într însul, de la rămășițele medievale la palatele în pur stil baroc și fațadele Jugendstil, mi se păruse natural. Aici, totul era
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a fost dărâmată, Marat a încetat să se mai teamă și a ieșit din bârlog; ba chiar, la vreo două-trei luni după aceea, a pretins că are toate onorurile acestui eveniment glorios; și, născocind nu știu ce istorie cu un colonel de dragoni pe care îl arestase pe Pont-Neuf, a stăruit să i-o public în Patriotul francez. Numai că se înălța în slavă într-un mod atât de extravagant, încât nu m-am putut hotărî să-i fac acest serviciu. Am șters
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
chiar astfel modificat, articolul rămânea destul de neverosimil. ĂÎn această relatare, din care am eliminat comparații ca aceea cu Horatius Cocles „stăvilind, ca Marat, o întreagă armată pe un pod“; „chipul neînfricat al lui Marat îi făcea pe husari și pe dragoni să pălească, așa cum altă dată geniul său pentru fizică făcuse să pălească Academia“, mai rămânea desigur pentru Marat încă destulă onoare. Am vrut din toată inima ca această complezență a mea să-l pună în valoare; dar nu voiam ca
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de la vîrsta de șapte ani. Acestei violențe legale i se adaugă în curînd violența militară a dragonadelor. Uzînd de un procedeu politic tradițional constînd în a impune o garnizoană de soldați indivizilor nesupuși sau rău-platnici, unii intendenți îi cazează pe dragoni la hughenoți, cel din Poitiers începînd din 1681, apoi cei din sud-vest în 1685. Siguri că nu sînt pedepsiți, acești "misionari încălțați cu cizme" se dezlănțuie și, în curînd, doar la vestea sosirii lor, convertirile se înmulțesc. De fapt, Ludovic
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
p. 21). În procesul de producere este utilizată substanța chimică anhidrida-acetică, fără de care obținerea heroinei ar fi practic imposibilă. În funcție de gradul de puritate se găsesc patru sortimente de heroină. Heroina se prizează, inhalează (sniffing) procedeu cunoscut sub numele de "urmărind dragonul" sau se injectează pe cale sub-cutanată, intravenoasă sau intramusculară (cea mai raspândită formă de consum - injectarea în venă - intensifică efectele și le face aproape instantanee, producând pentru moment o foarte mare placere). Heroina provoacă aceleași efecte ca opiul și morfina, dar
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
adică țărmurii de sud ai Mării Negre, să caute statuia cu pricina și găsind-o pe cea a zeului local Min din Sinope, capitala tracilor bitini, ce reprezenta un stîlp de piatră foarte înalt avînd la bază un cerber și un dragon, au adus-o cu mare fală la Alexandria și i-au zidit o clădire pe măsură numită Serapion înaltă de peste opt metri, unde se celebra cultul. Numele clădirii vine de la numele divinității Serapis pe care grecii l-au dat cultului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
User + Apis) din timpul regilor lagizi ai Egiptului. Moartea taurului era motiv de doliu pentru întreaga țară. După înmormîntare, preoții cultului porneau în căutarea altui taur care să se bucure de asemenea privilegiu și de un harem de rumegătoare. Iar dragonul adus odată cu statuia din Sinope era un șarpe uriaș, fiind considerat Șarpele Înțelepciunii ce se bucura de mare cinstire din partea dinastiei macedone- ne. El era și simbolul zeului egiptean Khnum, cunoscut prin filfizonia grecilor ca Mintea Bună sau Eonul, de unde
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
intimă, ca un Gengis Khan, un asiat cu nostalgia cruntă a Europei. El visează adesea, compensator, câte o Acropole. Dar instinctul stilistic i se satisface de fapt pe frontoane dorice, pe care le copleșește decorativ cu salamandrele, cu caimanii și dragonii familiari. Această imagine se poate obține asupra lui G. Călinescu, din punctul de vedere cel mai înalt. Privindu-l mai apropiat, personalitatea lui, în cuprinsul căreia asiatismul i se pacifică în momente de aticism, își declară întreaga complexitate barocă; apar
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
exemplul intendentului de Poitou, Marillac, Louvois încurajează pe toți intendenții să instaleze soldați în casele protestanților. "Misionarii în cizme" jefuiesc, distrug, violează și torturează, îndem-nîndu-i pe reformați să renunțe la credința lor pentru a scăpa de teroare. Aceste fapte ale dragonilor se răspîndesc în Béarn și în Languedoc provocînd convertiri în masă, cu o valoare spirituală contestabilă. Dar Ludovic al XlV-lea se preface a le crede sincere. Con-siderînd că nu mai există în regat decît un număr neglijabil de protestanți
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
direct, pot avea consecințe neașteptate și uimitoare asupra vieții noastre de toate zilele. Cartea despre care vă povestesc azi se referă la o asemenea țară. Multă vreme, pentru europeni, China era un tărâm al fanteziei și legendei. Era țara Marelui Dragon, țara Imperiului Celest, în care lucrurile se petreceau cam ca în poveștile noastre cu zâne și balauri. Câteva sute de ani europenii din Vest nu au știut despre China decât ceea ce povestise Marco Polo în Milionul său, unde realitatea și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
se ascund în copaci, printre frunze, într-un de-a v-ați ascunselea ielesc, și scuipă flori și fluturi. Oamenii nu mai locuiesc în orașe, iar măștile de gaze sunt accesorii trendy într-o lume în care trăiește un singur dragon. Lumea lui Markku Metso a ieșit dintr-un sertar, a crescut mare cât să ajungă la tastatură și și-a făcut blog (http://drawerblog.blogspot.com/). Sau, în cuvintele lui, „într-o bună zi, sertarul de la biroul meu a recunoscut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
să mi-o smulg și că strig din toți rărunchii hua. Dar și așa, discret, pe muțește, într-o secundă prind puteri și mă simt un fel de Nikita, G.I. Jane, Lara Croft sau Yu Shu Lien din Tigru și dragon. Arunc rucsacul în spate ca pe-un fulg, înșfac scurt, cu o mișcare hotărâtă, sacoșele burdușite și pornesc în pas săltăreț spre casă. De multe ori, în timp ce străbat parcul, îmi dau drumul și fredonez voios, tot mai tare și mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
și cunoașterii a prins rădăcini cu ajutorul cărora s-a netezit calea spre decodificarea fenomenelor din jur și din marele univers. Acest fapt ne trimite, poate, la unul dintre exemplele trecutului îndepărtat, la mitologia lui Ghilgameș, eroul sumerian, nu luptând împotriva dragonului, a tenebrelor, a vrăjmașilor, ci prin semnificația a ceea ce are forța dăinuirii, a ceva ce poate fi regăsit în lumea noastră de azi. Avem nevoie, însă, ca și Ghilgameș, de un Enkidu, de prieteni adevărați, de o lumină însoțitoare în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
fi regăsit în lumea noastră de azi. Avem nevoie, însă, ca și Ghilgameș, de un Enkidu, de prieteni adevărați, de o lumină însoțitoare în labirintul existențial. Sumerianul a trecut prin multe încercări, noi trecem prin altele, înfruntăm un altfel de dragon, cel al ignoranței, al necunoașterii. Și astfel, au apărut Saloanele de carte. Despre acele ediții la rând au rămas consemnări demne de a fi cercetate cândva în diversele tipărituri adunate în patrimoniul instituției. Se susține că operele literare sunt fapte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Buddha a mers de cum s-a născut. Copilul a făcut 7 pași pe urmele cărora au crescut flori de lotus, apoi a ridicat dreapta spre Cer și stânga spre Pământ, spunând: „Sunt singur în Cer și pe Pământ”, în timp ce nouă dragoni coborau din ceruri pentru a-l boteza cu apă sfântă. În ziua de 8 aprilie se îmbracă chimonourile tradiționale și se aduc ofrande la statuia lui Buddha peste care se presară petale de cireș. În anumite temple, pe statuia lui
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
transmită și asupra băieților, ferindu-i de necazuri și de boli. O veche legendă chinezească vorbește despre un astfel de crap („koi”) care a avut curajul și puterea de a înota împotriva cursului apei, în amonte, după care a devenit dragon simbol al puterii, înțelepciunii și protecției. Pentru participarea la ceremonial băieții se îmbracă într-un kimono („kaori”), folosind și o mască tradițională de război. „Kaori” și masca amintesc de vechii samurai, de curajul și puterea lor. Tații fac cadou fiilor
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
în perioada Edo nu era permisă trecerea, dincolo de poartă, decât persoanelor cu rang înalt, dar și acestea erau nevoite să poarte o ținută specială. Chiar și nobililor din alaiul Împăratului li se impunea acest protocol. În vecinătatea porții este un dragon uriaș sculptat dintr-o singură bucată de lemn, „menuki-no-ryu”. Copleșiți de emoții adânci, am rămas extaziați în fața sculpturilor, admirabil executate, ce reprezintă animale, păsări, flori. Când le privești... te aștepți să auzi păsările cântând sau să simți parfumul florilor. Ghidul
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]