1,417 matches
-
de ani, înjunghie singur porcul de-o sută de kilograme) - sunt analizați și psihanalizați până-n cele din urmă clipe ale vieții lor de venetici, ce-și dorm acum somnul de veci în pământ străin. Atât prin subiectul său, de un dramatism incontestabil, cât și prin frumusețea, profunzimea și autenticitatea scriiturii, romanul lui Ion Lazu se dovedește a fi o carte de pus pe raftul întâi al oricărei biblioteci." - Constantin Stan despre Veneticii de Ion Lazu. Prezentare la Clubul de proză al
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
Știm de-acum că nu subiectele mari fac literatura mare. A spus-o Fernando Pessoa, la primirea Premiului Nobel (...) Această poveste a unei familii de refugiați din Basarabia, odată cu întoarcerea frontului și așezarea ei în apropiere de Slatina, are un dramatism cum în puține cazuri am văzut; o scriitură de asemenea extraordinară, îmbinând timpurile narative magistral, prezentul și imperfectul evocării, aș spune teribil, încât pe alocuri mi-a indus un soi de atitudine tragică, prin aceea că omul victimă a istoriei
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
figuri umane. Este remarcabilă redarea detaliilor, mai ales a vegetației, unde putem distinge peste 30 de specii de plante. Alt artist flamand al perioadei este Rogier van der Weyden (1399 - 1464) ale cărui picturi religioase sunt străbătute de un puternic dramatism emoțional. Hans Memling (1435? - 1494) creeză figuri delicate, grațioase pe un fundal eteric. Hugo van der Goes (1440? - 1482) realizează, la comanda familiei italiene Portinari, o superbă piesă de altar (1476, Palazzo degli Uffizi, Florența) cu o multitudine de detalii
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
om care are probleme.”" Rebengiuc i-a imprimat lui Moromete o latură dramatică. Vorbind despre cei doi actori, Stere Gulea a afirmat următoarele: "„Poate Gheorghe Dinică l-ar fi abordat altfel pe Ilie Moromete, cu o ironie mai acidă. Însă dramatismul pe care îl are personajul în filmul meu este dramatismul pe care i l-a dat Rebengiuc”". Actorul a trebuit să facă o serie de concesii; el și-a lăsat mustață și s-a tuns mai scurt. De asemenea, a
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
o latură dramatică. Vorbind despre cei doi actori, Stere Gulea a afirmat următoarele: "„Poate Gheorghe Dinică l-ar fi abordat altfel pe Ilie Moromete, cu o ironie mai acidă. Însă dramatismul pe care îl are personajul în filmul meu este dramatismul pe care i l-a dat Rebengiuc”". Actorul a trebuit să facă o serie de concesii; el și-a lăsat mustață și s-a tuns mai scurt. De asemenea, a trebuit să se reapuce de fumat, deși se lăsase de
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
2008, "" a fost selectat în Registrul de Film al Statelor Unite de către Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii ca fiind „semnificativ din punct de vedere cultural, istoric sau estetic”. Pelicula, o adaptare după romanul lui James Dicky, este o producție plină de aventuri și dramatism, o poveste despre supraviețuire în condiții inimaginabile. Lewis (Burt Reynolds), Ed (Jon Voight), Bobby (Ned Beatty) și Drew (Ronny Cox) decid să își lase necazurile la birou, dar și copiii și soțiile acasă și pleacă pentru câteva zile în sălbăticie
Eliberarea () [Corola-website/Science/318644_a_319973]
-
Maiano, fratele său, sculptorul Benedettoo, iar partea de pictură revenind lui Ghirlandaio. Astfel, în lucrarea "Funeraliile sfintei Fină" ("Esequie di santa Fină"), figurile umane sunt tratate cu multă naturalețe. Unele din personaje au în privire ceva ce le detașează de dramatismul scenei, sentimentul de emoție fiind disimulat în seninătate și monumentalitate. Printre oamenii reprezentați trebuia să fie prezenți și cei de vază care au finanțat întregul ansamblu artistic. Aceeași grandoare este vizibilă și în "Vestirea morții sfintei Fină" ("Annuncio della morte
Domenico Ghirlandaio () [Corola-website/Science/320581_a_321910]
-
Gerome" din 1506. Totuși în portretele sale și mai ales in lucrarea "Alegoria viciului și a virtuții" din 1505 se poate remarcă stilul naturalist al lui Giorgione. Pe masura maturizării, stilul lui Lotto a evoluat de la clasicismul lui Giorgione la dramatismul vibrant al lui Correggio. Prima informație mai exactă despre artist se referă la anul 1503 când artistul lucra la Treviso, un oraș prosper aflat pe teritoriul Republicii Venețiene. Aici își dobândește celebritatea prin portretele și tablourile sale religioase. Sub patronajul
Lorenzo Lotto () [Corola-website/Science/320650_a_321979]
-
lume a nemântuirii Corneliu Antim Martie 1995 Lumea artei lui Ion Iancuț - personajele sale, reprezentate în tridimensional, modelate cu minuție de artizan, șlefuite, fără intenția de a epata, până la strălucirea aurului - este lumea sufletului sau. Complexă, răscolitoare prin umanitatea și dramatismul privirii, îmbrăcată în tăceri pline de sensuri, așteptări și speranțe. Un univers ce măsoară fie pulsul vieții de lângă noi, fie viul legendelor și miturilor, sursa perpetua de inspirație pentru sculptorul originar din Răducanenii Iașilor. În atelierul său din Pache Protopopescu
Ion Iancuț () [Corola-website/Science/316478_a_317807]
-
europene la figuratic s -a manifestat în cadrele canonului greco-roman sau, mai rar, prin recuperarea formulelor stilistice proprii artelor primitive. De aceea, recursul deschis al lui Mircea Roman la canonul egiptean - frontal, imobil, atemporal și hieratic- abordat modern, cu accentuat dramatism, subliniind voit hiatul cronologic, a fost imediat remarcat și răsplătit cu cea mai înaltă distincție:Premiul întâi la Trienala de Sculptură de la Osaka, în 1992. Se pune întrebarea: De ce alege Roman canonul egiptean? Fiind sintetic, afirmând supremația spiritualului asupra materialului
Mircea Roman () [Corola-website/Science/316901_a_318230]
-
lumină și belșug casele și holdele pustiite, iar copiii copiilor noștri vor pomeni în veac această slăvită a noastră biruință din leatul 6983.”". Profesoara Elena Saulea a evidențiat ideea că scenariul impozant conține elemente de istorie, de fantezie și de dramatism existențial. Voievodul Ștefan cel Mare este descris în film ca un „simbol al inteligenței și abilității creatorului de planuri terestre, vizionarul credinței străbune devenită mod de a fi al neamului său”. Personajul principal este înfățișat idealizat, ca un conducător văzut
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
lui Robin Hobb prezintă un protagonist a cărui maturizare gravitează în jurul descoperirii devotamentului și încrederii, al înțelesului adevărat”. "Kirkus Review" o consideră „o rezolvare captivantă a acestei superbe trilogii, care prezintă o combinație excepțională de originalitate, magie, aventură, personaje și dramatism”, în timp ce "Fantasy Book Review" merge mai departe, apreciind că "" „aduce trilogia la un nou nivel și-i oferă cititorului ceea ce dorește, ba chiar mai mult de atât”
Răzbunarea asasinului () [Corola-website/Science/323600_a_324929]
-
este împușcată în piept și moare eroic, în fruntea plutonului pe care îl comanda ca sublocotenent. Ultimele ei cuvinte au fost: "„Înainte, băieți!”". Profesoara Elena Saulea a evidențiat ideea că scenariul impozant conține elemente de istorie, de fantezie și de dramatism existențial. Ecaterina Teodoroiu este descrisă în film ca „o eroină ce pleacă spre moarte cu dorința de a da viață unui ideal, unei lupte cu miză generoasă, o tânără ce iubește și visează pulverizând frânturile gândurilor sale curate pentru tristețea
Ecaterina Teodoroiu (film din 1978) () [Corola-website/Science/326768_a_328097]
-
din Viena cu Beethoven în calitate de solist, în concertul ce a marcat debutul său public. Până la acest eveniment Beethoven interpreta doar în sălile private ale nobililor vienezi. Deși lucrarea este foarte asemănătoare cu concertele pentru pian ale lui Mozart, există un dramatism și un contrast care vor fi prezente în lucrările ulterioare ale lui Beethoven. Beethoven nu a fost foarte încântat de această lucrare, scriindu-i publicistului Franz Anton Hoffmeister că aceasta, împreună cu Concertul pentru pian nr. 1, "nu este una dintre
Concertul pentru pian nr. 2 (Beethoven) () [Corola-website/Science/329847_a_331176]
-
amintirile pe care le păstra despre ei în memorie. Cu ajutorul celor doi roboți lucrarea este reluată și terminată în câțiva zeci de ani. Astfel, ajuns la bătrânețe, Dan este capabil să revadă Pământul, dar și să asiste la frumusețea și dramatismul vieții de pe alte planete locuite din galaxie. Un nou cataclism distruge antena și provoacă moartea lui Dan, iar extratereștrii sosiți pe ”Aurel Vlaicu” după mulți ani îi mai găsesc doar pe Cemis și Into, în memoria cărora este stocată povestea
Lista povestirilor lui Romulus Bărbulescu și George Anania () [Corola-website/Science/327012_a_328341]
-
de Conservator din Europa comparativ cu stilul didactic aplicat de membrii Grupului. Un exemplu este critica sa foarte dură la adresa primei simfonii a lui Serghei Rahmaninov. Dintre compozitorii Occidentali Cui îi aprecia pe Franz Liszt și pe Hector Berlioz. Admira dramatismul muzical al lui Wagner dar nu era de acord cu metodele compozitorului de a le atinge (cum ar fi sistemul de laitmotiv sau predominanța orchestrei). Cui a compus muzică în aproape toate genurile muzicale existente la vremea respectivă. Însă, spre deosebire de
Cezar Antonovici Cui () [Corola-website/Science/330185_a_331514]
-
muzicală a culminat cu Simfonia nr. 4 în Fa minor, care a avut premiera în interpretarea Orchestrei Simfonice BBC în 1935. Această simfonie se află în contrast dramatic cu lucrările "pastorale" cu care era asociat, fiind dominată de o tensiune, dramatism și disonanță care a șocat ascultătorii încă de la premieră. Conștientizând că Simfonia nr. 4 este diferită, compozitorul a spus: "Nu știu dacă îmi place dar asta am vrut să spun". Doi ani mai târziu Vaughan Williams a înregistrat această lucrare
Ralph Vaughan Williams () [Corola-website/Science/330247_a_331576]
-
personaje expresive: Răzvan Vasilescu interpretează „un individ odios și nociv, desenat în culori tari și crude”, în timp ce Mara Grigore, Mircea Rusu și Dan Condurache reușesc să depășească limite1e rolurilor încredințate lor. Imaginile filmate de Vivi Drăgan Vasile se remarcă prin dramatism. Concluzia criticului este următoarea: "„filmul, cu aluzii metaforice (ca secvența sacrificării cailor albi în curtea televiziunii), devine șocant uneori, îndeosebi prin violențele de limbaj, aproape insuportabil prin brutalități (secventa interogatoriului cu palme și pumni, scena violului din incinta arhivei și
Stare de fapt () [Corola-website/Science/329046_a_330375]
-
și profunzime prin paralelismul dintre agresivitatea mecanismului Istoriei și dimensiunile grotești ale eforturilor individuale de a supraviețui cu orice preț”. O opinie mai nuanțată a formulat-o Tudor Caranfil care a remarcat că succesiunea întâmplărilor nu determină o creștere a dramatismului, iar prăbușirea personajelor în Infern este, din acest motiv, prea schematică. Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a acordat în 1976 acestui film Marele Premiu pentru filmele artistice de lung metraj ("ex-aequo" cu filmul "Osînda" al lui Sergiu Nicolaescu), iar compozitorul
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
poziție pentru a fi observată este cea frontală; lucrarea reprezintă emoțiile umane în cea mai adâncă și impresionantă expresie a trăirilor lui. Împreună cu "Altarul lui Zeus și al Atenei din Pergamon" este un exemplu de sculptură scenografică elenistică de un dramatism dus la extrem. Din Renaștere, acest grup statuar este reprezentativ artei antice și al curentului academic și baroc al artei elenistice. Expresia de vinovăție și de mare dramatism a lui Laocoon, care face contorsiuni în agonia dureroasă, provoacă fiori. Șerpii
Laocoon și fiii săi () [Corola-website/Science/328829_a_330158]
-
Atenei din Pergamon" este un exemplu de sculptură scenografică elenistică de un dramatism dus la extrem. Din Renaștere, acest grup statuar este reprezentativ artei antice și al curentului academic și baroc al artei elenistice. Expresia de vinovăție și de mare dramatism a lui Laocoon, care face contorsiuni în agonia dureroasă, provoacă fiori. Șerpii monstruoși încolăciți în jurul celor trei, cu scopul de a-i omorî ca pedeapsă divină, leagă prin liniile lor curbe grupul statuar și conferă din punct de vedere vizual
Laocoon și fiii săi () [Corola-website/Science/328829_a_330158]
-
Ele poarta un mesaj individual, cu caracter profund filosofic și care corespund aspirațiilor artistice și sunt raportate la schimbările ce intervin în ambianța culturală națională. Andrei Mudrea este considerat unul dintre cei mai talentați pictori basarabeni. Mesajul artistului, de un dramatism tulburător, de obicei este unul încifrat, ascuns într-o metaforă, fie că e vorba de peisaje, de celebrele case mudriene sau de tablouri pictate în manieră postmodernistă. Din 1969 până în 1973, studiază la Școala de Arte Plastice „I. Repin”, actualmente
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
de stocare a recenziilor, filmul deține un procent de 4% și o notă medie de 3.2 din 10, bazate pe recenziile a 71 de critici. Părerea generală publicată pe site este „De prost gust, incoerent și total lipsit de dramatism, "Eu, Frankenstein" este un film de aventură fantastic plictisitor, care nu reușește să genereze multă emoție sau interes pentru personajele sale.” Un alt site, Metacritic, calculează pentru film nota 30 din maximul 100, conform articolelor a 20 de critici, indicând
Eu, Frankenstein () [Corola-website/Science/331431_a_332760]
-
de paria și primind des amenințări. I-a spus lui McGlashan: „Deseori cred că Atotputernicul m-a ales, dintre toți oamenii de pe fața pământului, pentru a vedea câte greutăți, câtă suferință și câtă nefericire poate îndura o ființă umană!” Dincolo de dramatismul faptelor, episodul expediției Donner nu a avut un impact la nivel istoric; dar datorită faptului că în Oregon și California au emigrat sute de mii de persoane, a servit ca bază pentru numeroase lucrări de istorie, ficțiune, teatru și film
Expediția Donner () [Corola-website/Science/331237_a_332566]
-
a plăcut scriitorilor colaboratori ai revistei "Convorbiri literare" și a avut parte de un succes mare la public, atingând în 16 ani un tiraj de 37.000 de exemplare. Succesul romanului și obiecțiile făcute de critici că i-ar lipsi dramatismul l-au determinat pe Duiliu Zamfirescu să scrie o continuare în care să prezinte evenimentele ce au succedat celor din primul roman. Ideea scrierii unui roman care să urmărească viața unor personaje din "Viața la țară" îi venise autorului mai
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]