2,407 matches
-
ultimele concluziuni ale filosofiei lui Herbert Spencer, București, 1892; Critica „științifică” și Eminescu, București, 1895; ed. București, 1906; Estetica unită cu studiul literaturii române contimporane, București, 1901; Teoria elementară a poeziei (Introducere în poetică), București, 1902; Critică dramatică, București, 1904; Dramaturgie română, București, 1905; Teoria poeziei cu aplicare la literatura română, București 1906; Curs de literatură română, partea I: Metoda istorică și metoda estetică, București, 1913; Literatura română. Teoria genurilor literare, București, 1915; ed. București, 1927; Poezia română, partea I: Teoria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
nivel european, care „depășește orice fel de naționalitate literară”), dar și despre opera lui M. Sadoveanu, în care intuiește dimensiunile mitice (scriitorul ar „înainta înapoi”, mișcare specifică proiecției mitice). S-a apropiat entuziast de câștigurile expresionismului, mai cu seamă în dramaturgie și în arta dramatică (prețuiește piesele lui Lucian Blaga și din această rațiune), totdeauna în polemică necruțătoare cu oamenii de teatru mediocri. Nu întâmplător, el compune o piesă de teatru de factură expresionistă (Sburător cu negre plete) și traduce din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
a șaizeci de scriitori din provincie, referitoare la statutul artistului ce nu aparține „centrului”. După un sfert de secol (1957-1982) este genericul almanahului din anul 1982. Volumele anilor 1984 și 1986, organizate sub titulatura Spectacol, vizează aproape în exclusivitate problemele dramaturgiei. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285268_a_286597]
-
festivismului triumfal oficial. Întoarcerea personajelor din piese mai vechi , „după douăzeci și cinci de ani”, în Cu toată dragostea (1986) și în Confesiune târzie (1986), încercare vădită de a aplica un clișeu de mare succes în roman, nu putea da rezultate în dramaturgie, mai puternic ancorată în efemerul receptării. O încercare inedită e Foc în Calea Văcărești (1999), o „evocare dramatică după viața și opera lui I. Peltz”, înscrisă în repertoriul Teatrului Evreiesc de Stat din București. În schimb, exploatarea cu succes a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286837_a_288166]
-
Foc în Calea Văcărești, București, 1999; Paranormal 2000, București, 2000. Repere bibliografice: V. Mîndra, Pe marginea unui „experiment”, GL, 1962, 27; Dan Rebreanu, Dorel Dorian, „Ficțiuni pentru revolver și orchestră”, TR, 1970, 36; Virgil Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 229-233; Manolescu, Literatura SF, 81-82; Faifer, Dramaturgia, 43-46; Ghițulescu, O panoramă, 302-303; Victor Ernest Mașek, Dorel Dorian, „Cu toată dragostea. Confesiune târzie”, RL, 1987, 12; Alex. Ștefănescu, La hotarele dintre două milenii, „Magazin”, 1988, 15; Victor Bârlădeanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286837_a_288166]
-
Repere bibliografice: V. Mîndra, Pe marginea unui „experiment”, GL, 1962, 27; Dan Rebreanu, Dorel Dorian, „Ficțiuni pentru revolver și orchestră”, TR, 1970, 36; Virgil Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 229-233; Manolescu, Literatura SF, 81-82; Faifer, Dramaturgia, 43-46; Ghițulescu, O panoramă, 302-303; Victor Ernest Mașek, Dorel Dorian, „Cu toată dragostea. Confesiune târzie”, RL, 1987, 12; Alex. Ștefănescu, La hotarele dintre două milenii, „Magazin”, 1988, 15; Victor Bârlădeanu, Dorel Dorian și contribuția evreilor la SF-ul românesc, „Realitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286837_a_288166]
-
de circa o lună de zile, în acest an, 1984, Galele "Amfiteatru" au oferit o paletă largă de manifestări politice - "Cadran politic" -, dezbateri, întâlniri cu mari personalități din țară - acțiuni cultural-educative și artistice subintitulate "Amfiteatrul muzicii culte", "Amfiteatrul cinefililor", "Amfiteatrul dramaturgiei", "Amfiteatrul performanțelor sportive românești", "Varietăți cu invitați la Galele Amfiteatru", "Spectacolul Ritmuri studențești". Organizarea întregii activități a fost susținută de activul studențesc și personalul angajat al Consiliului UASC din CU Iași, care au dovedit o mare capacitate de mobilizare, disciplină
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
o dezbatere, conferință, întâlnire în aulele universităților din Iași. Au fost cinci mega conferințe: pe 8 mai, la CCTS; pe 9 mai, la Institutul Politehnic și la Institutul Agronomic; pe 10 mai, la Cuza, Medicină, Electrotehnică. S. B.: Următorul amfiteatru: dramaturgie. D. T.: Un alt mega amfiteatru a fost "Amfiteatrul dramaturgiei" care a presupus dezbateri cu invitați - vârfurile teatrului românesc, precum: Octavian Cotescu (mă suna soția lui, Valeria Seciu, de două ori pe zi să mă roage să am grijă de
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
fost cinci mega conferințe: pe 8 mai, la CCTS; pe 9 mai, la Institutul Politehnic și la Institutul Agronomic; pe 10 mai, la Cuza, Medicină, Electrotehnică. S. B.: Următorul amfiteatru: dramaturgie. D. T.: Un alt mega amfiteatru a fost "Amfiteatrul dramaturgiei" care a presupus dezbateri cu invitați - vârfurile teatrului românesc, precum: Octavian Cotescu (mă suna soția lui, Valeria Seciu, de două ori pe zi să mă roage să am grijă de Tavi că nu demult avusese un preinfarct; de câte ori punea paharul
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
există și excepții: de exemplu, supralicitarea lui Aurel Baranga - și sunt deschise la inovație - studii despre teatrul experimental în Prezența teatrului (1968) și, tot aici, despre viziunea regizorală a lui David Esrig, iar cu altă ocazie despre Liviu Ciulei. Istoria dramaturgiei și artei scenice românești din anii 1970-1990 nu poate neglija contribuția lui S. la lucrarea Teatrul românesc contemporan, unde scrie capitolul Evoluția conceptelor teatrale, dar și paginile din Ora 19,30 (1983) sau Un deceniu teatral (1984), după cum istoria teatrului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
rând în articolele exegetice. Astfel, în volumul Clio și Melpomena (1977), cea mai amplă secțiune, intitulată Piesa uitată, atrage atenția asupra unui repertoriu marginalizat sau de-a dreptul necunoscut, de la hasdeiana Răposatul postelnic la Vrăjitoarele lui Dimitrie Stelaru, trecând prin dramaturgia lui Iacob Negruzzi, I. L. Caragiale (Începem!), Al. Macedonski (Moartea lui Dante Alighieri), Barbu Delavrancea (A doua conștiință, piesă ibseniană, atipică în ansamblul operei scriitorului), Ion Minulescu, Caton Theodorian, Ion Agârbiceanu, Ion Luca, Dan Botta ș.a. Un loc aparte între scrierile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
dintre Vasile Alecsandri și Ion Ghica, iar George Dumbravă publică în foileton (1918) nuvela Din Basarabia rusească. Foarte atractive sunt notele de călătorie, semnate de Ion Mara, ieromonahul Iulian, Badea Cireșanu, P. Bolcaș, Lucia V. Babescu. Cu totul sporadică este dramaturgia, prezentă prin piesa Casa fără Dumnezeu. Trei tablouri dramatice din viața concubinilor de Caius Turicu. Deși nesistematice, preocupările de critică, istorie și teorie literară familiarizează cititorul cu fenomenul literar și cultural, îndeosebi prin rubrica „Cronica bibliografică”, devenită mai târziu „Cărți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285748_a_287077]
-
traducerile directoarei, care era și o activă publicistă politică. Nuvelele și romanele ei sunt, în schimb, fără valoare literară. Ca traducătoare, dovedea un gust literar sigur (Malherbe, Hugo și Pușkin). În rubrica „Revista dramatică”, redactată tot de ea, se discută dramaturgia lui V. Alecsandri și se recomandă, din repertoriul universal, pentru a fi jucate la Teatrul Național, piese cu un conținut moral-educativ. La A.f. au mai colaborat I. Heliade-Rădulescu, V. Alecsandri, N. Nicoleanu, Gr. H. Grandea, Justin Popfiu, N. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285322_a_286651]
-
și traducător. Este fiul Evdochiei (n. Iurina) și al lui Florea Teodorescu. Urmează la București Școala Medie Tehnică de Telecomunicații (absolvită în 1952) și Institutul „Maxim Gorki” (terminat în 1956). În 1970 obține titlul de doctor în filologie cu lucrarea Dramaturgia lui Cehov. Cariera sa didactică se va desfășura, din 1956, la Facultatea de Limbi Străine a Universității bucureștene. A debutat la revista „Teatru”, în 1966, cu piesa Crivățul de aseară (Premiul criticii dramatice pentru debut). Câteva piese i s-au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290141_a_291470]
-
și posturi avangardiste, T. se reorientează către o scriitură dramaturgică „de expresivitate academică”, fără să renunțe la protestul adesea cu adresă polemică, incomod în raport cu obișnuințele, cu locurile comune sau concesiile, compromisurile din epocă. În 1972 își tipărește teza de doctorat, Dramaturgia lui Cehov (Premiul Asociației Scriitorilor din București), în care relevă, aplicat și cu ingeniozitate interpretativă, elementele inovatoare din teatrul scriitorului rus. Catharsis (1981) e o culegere de studii, eseuri în majoritate, despre Boris Pasternak, Anna Ahmatova, Feodor Dostoievski, Aleksandr Pușkin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290141_a_291470]
-
chiar statutul existențial al vinovatului. În Cântece barbare (1980), culegere de poeme pline de dramatism, autorul recurge la un stil insolit, la versuri-refren sau la repetiții ce subliniază credințele și trăirile proprii. SCRIERI: Frunze galbene pe acoperișul ud, București, 1969; Dramaturgia lui Cehov, București, 1972; Podul fără felinar, București, 1974; Evadarea, București, 1977; Cântece barbare, București, 1980; Motelul, Iași, 1980; Catharsis, Cluj-Napoca, 1981; Echinox, București, 1981; Excelsior, București, 1981; Povești despre Irina, București, 1985. Traduceri: A.P. Cehov, Piesă fără titlu, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290141_a_291470]
-
București, 1974; B.V. Tomașevski, Teoria literaturii. Poetica, pref. trad., București, 1973; Anna Dostoievskaia, Amintiri, București, 1975. Repere bibliografice: Emil Paraschivoiu, „Frunze galbene pe acoperișul ud”, AFT, 1969, 12; Valeriu Cristea, „Frunze galbene pe acoperișul ud”, RL, 1969, 52; Mircea Ghițulescu, „Dramaturgia lui Cehov”, TR, 1972, 30; Bogdan Ulmu, „Dramaturgia lui Cehov”, TTR, 1973, 4; Antoaneta C. Iordache, Un anume fel de a face teatru, O, 1975, 17; Dan C. Mihăilescu, Un teatru al interferențelor, RL, 1975, 45; Valentin Tașcu, „Fortul”, CRC
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290141_a_291470]
-
trad., București, 1973; Anna Dostoievskaia, Amintiri, București, 1975. Repere bibliografice: Emil Paraschivoiu, „Frunze galbene pe acoperișul ud”, AFT, 1969, 12; Valeriu Cristea, „Frunze galbene pe acoperișul ud”, RL, 1969, 52; Mircea Ghițulescu, „Dramaturgia lui Cehov”, TR, 1972, 30; Bogdan Ulmu, „Dramaturgia lui Cehov”, TTR, 1973, 4; Antoaneta C. Iordache, Un anume fel de a face teatru, O, 1975, 17; Dan C. Mihăilescu, Un teatru al interferențelor, RL, 1975, 45; Valentin Tașcu, „Fortul”, CRC, 1977, 3; Virgil Munteanu, „Evadarea”, TTR, 1976, 4
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290141_a_291470]
-
anchetatorul”, CNT, 1980, 44; Mircea Bențea, „Cântece barbare”, TR, 1980, 10; Val Condurache, „Motelul”, CL, 1980, 10; Valentin Tașcu, Un poet, un prozator, un dramaturg, ST, 1982, 3; Ioan Lazăr, „Catharsis”, RL, 1982, 32; Cubleșan, Civic - etic, 151-156, 228-231; Faifer, Dramaturgia, 1983, 140-145; Diaconescu, Dramaturgi, 278-282; Ghițulescu, O panoramă, 180-186; Al. I. Friduș, „Povești derspre Irina”, CL, 1986, 1; Rotaru, O ist., III, 998-1001; Aurel Rău, Leonida Teodorescu, ST, 1994, 9; Leonida Teodorescu, DRI, V, 222-245; Dicț. scriit. rom., IV, 535-537
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290141_a_291470]
-
anxietăți rafinate în psihicul lectorului. Scrierile menționate au, fără excepție, alt scop: unul religios, moralizator sau chiar de encomion eroic 18. De aceea mie mi se pare mai prudent a identifica germenii terorii moderne abia în perioada elisabetană 19, în dramaturgia lui Thomas Kyd și, câțiva ani mai târziu, în cea a lui William Shakespeare, dar, mai ales, în cea a lui John Webster 20. (Nu voi insista asupra acestor titluri, de vreme ce, să nu uităm, obiectul analizei mele este proza, nu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
nivelul prozei propriu-zise decât în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea21. Abia atunci un roman, The Castle of Otranto (1764) al lui Horace Walpole, se orientează, mai mult sau mai puțin instinctiv, în sensul terorii de atmosferă prefigurate de dramaturgia elisabetană. Explicația acestei intuiții auctoriale rezidă în însăși atitudinea adoptată de literatura gotică incipientă, interpretată curent, în termenii rezumativi, dar fideli realității ai lui Han-yu Huang, drept "reacție transgresivă la epistemele raționaliste din Luminism" (2007: 22). Nu numai conținuturile cunoașterii
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
perspectiva asupra terifiantului oferită de literaturile non-europene. Dacă, în general, discutăm despre teroare și, mai ales, despre groază ca izvorând aproape exclusiv din sfera culturală occidentală, o nișă creatoare semnificativă se poate identifica, de pildă, în tradiția prozei sau a dramaturgiei japoneze. Contemporan cu pionierii goticului englez, eruditul Ueda Akinari (1734-1809) publică, în 1776, strania și faimoasa Ugetsu Monogatari (aproximativ Povești despre lună și ploaie, însă traducerea titlului în limba română se îndepărtează de finețea poetică a originalului)110, o culegere
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
zvlástnie zretelem kestykum se slovany [Românii, trecutul și prezentul lor cultural cu privire specială la contactele lor cu slavii], Bratislava, 1922; Rumunski prosaikové a rámci vyvoje jeinotlivyen literarnich skol [Prozatorii români în cadrul diferitelor școli literare], Praga, 1927; Moderná rumunská drama [Dramaturgia românească modernă], Praga, 1934; Slováci a Rumuni [Slovacii și românii] (în colaborare cu M. Hodza), Bratislava, 1935. Traduceri: Lukullova třešeň a jiné rumunské novely [Cireșul lui Lucullus și alte nuvele], Praga, 1926; Zaharia Stancu, Som bosý [Desculț], Bratislava, 1949, Kvety
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287473_a_288802]
-
Crainic, Lucian Blaga - inclusiv cele pe teme literare, relațiile cu G. Coșbuc, F. Aderca, Ovid Densusianu, N. Cartojan, Mihai Ralea, Tudor Vianu, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, Mircea Eliade, Petru Comarnescu. Sunt luate în discuție creația literară a lui C. Rădulescu-Motru (dramaturgia), studiile și cursurile lui de estetică sau despre literatură. S. se numără între teoreticienii români ai conceptului de generație, în lucrarea Generație și cultură analizând, în premieră, și concepția lui Mircea Vulcănescu în această privință. Alte cercetări se referă la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289553_a_290882]
-
Platon ori Jean-Paul Sartre, între mulți alți filosofi din toate timpurile ( Frischeisen-Köhler înregistrează, într-un articol pe această temă, nume și specii Parmenide, Lucrețiu, Giordano Bruno, Shaftesbury, Diderot, Schelling, Marcus Aurelius, Sfanțul Augustin, Voltaire, Pascal, Nietzsche, dialog, imn religios, epica, dramaturgie, român, monolog liric, aforism, eseu etc. -20), nici nu scrie cu elegantă unui Henri Bergson sau cu finețea lui Albert Camus. Dar nu lipsesc din paginile sale secvențe cu limpede accent plastic, justificate prin necesități expresive. "E incomod să ne
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]