1,446 matches
-
mijlocesc transsubstanțierea informalului, facilitând consacrarea. Ființialitatea universaliilor ontologice creează liantul dintre spațiul exterior, al gestualității ritualice și spațiul intern, ala limbajului poetic, în care elementul acvatic este tabu, rostirea ar distruge echilibrul dintre pragurile de trecere. Apa ritualică se înfățișează dual, ca "sânge al pământului" 194, dar și ca ființă a lumii, alături de celelalte elemente arhetipale (focul, aerul, pământul): Focu-i împărat și apa împărăteasă(...). Sunt așa împărați că soarele e împăratul focului și luna e împărăteasa apei!" 195 Ca ființă a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nevoie de ceva273. Românii din comuna Fundu Moldovei, județul Suceava cred că sufletul mortului, părăsind pământul, trebuie să treacă printr-un foc, pentru a ajunge la un loc răcoros unde așteaptă "judecata cea mai de pe urmă" 274. 3. FOCUL Element dual al naturii, care-și revarsă flăcările sau inspiră teama, focul a fost divinizat sub două aspecte, focul ceresc, reprezentat de soare, și focul terestru, din vatra casei. Cultul focului este o caracteristică a religiilor indo-europene; numele zeului vedic Agni se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și metatextuale. Definită ca "punere în act a unui sistem de semne"35, natura acțională a discursului construiește strategii discursive, plecând de la nucleul de semnificații co-textuale. Una dintre strategiile discursive este poeticitatea ca structurare a discursului poetic care se înfățișează dual, ca funcție textuală, pe de o parte, generând matricea semantică a textului, iar, pe de altă parte, ca funcție metatextuală, configurând co-relaționalitatea mărcilor semantice. Nefiind doar o funcție coextensivă textului 36, poeticitatea construiește rețeaua de semne poetice, textual și metatextual
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
parte, ca funcție metatextuală, configurând co-relaționalitatea mărcilor semantice. Nefiind doar o funcție coextensivă textului 36, poeticitatea construiește rețeaua de semne poetice, textual și metatextual. Astfel, poeticitatea se realizează discursiv, prin intermediul semnelor poetice a căror manifestare inferențială și referențială se face dual, antinomic și complementar, în același timp. Poeticitatea face trecerea înspre intensitatea expresivă, înțeleasă ca "figuralitate" manifestă, acționând textual și metatextual, ca arhicod.37 Ca forme de existență ale limbajului poetic 38, textualizarea și meta-textualizarea pun în mișcare semnificațiile discursive, propunând
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
transpune semantic, ca dinamică internă a nucleului de semnificații: imagème40, metaforă, meta-imagine. Astfel, matricea semantică a textului nu este o entitate închisă în propria semnificație, ci este deschidere inter-relațională și procesuală a poeticității ca strategie discursivă, întemeietoare de semn: Caracterul dual și intermitent al semnului poetic deslușește codul poetic din dublă perspectivă, ca instanță discursivă, dar și ca entitate a existențialului semantic referențial. a. Starea existențială originară, a imaginilor, este recuperată, la nivelul textului, ca nucleu constant antinomic, ca un continuum
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Caii lui Sântoader. În afară de aceste reprezentări mitologice, omul tradițional a sacralizat și zilele săptămânii Sfânta Duminică Sfânta Luni, Sfânta Miercuri, Sfânta Joi, Sfânta Vineri ( marțea și sâmbăta erau dedicate morților) sau lunile anului Mărțișor, Prier, Brumar etc. Calendarul popular este dual, forțele benefice și puterile malefice sunt reprezentate în aceeași măsură, binele și răul coexistând. Timpul calendaristic se supune acestui dualism ontologic, dând dezlegare acestor forțe antinomice, de a-și împărți puterile în mod egal. Astfel, reprezentările benefice patronează ziua lunea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este prezent în ornamentica populară, sub forma unei linii ondulate sau în zigzag, numită "dinți de lup" sau "dinți de ferăstrău". Considerat "animal cosmic prin excelență", plămădit, aidoma cosmosului, din pământ și apă, este consubstanțial arborelui cosmic. Șarpele mitic este dual, ca apotropeu al pământului, șarpele terestru se află la "crugurile cerului" (nadirul și zenitul), iar șarpele cosmic, la "brâul pământului" (ecuator). În mentalitatea populară românească, șarpele apare sub trei înfățișări: șarpele de casă, șarpele de câmpie și pădure, șarpele de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Prin intermediul unui alt ritual al "claustrării inițiatice", care durează de la 7 la 9 ani, sub supravegherea unui solomonar, șarpele se transformă în zmeu, care dezlănțuie stihiile și evocă duhurile rele ale pământului.343 Din punct de vedere mitic, șarpele este dual, material, androgin, și șarpele spiritual, ca arhetip al haosului, al Increatului, dar și principiu al vieții primordiale. În arta geto-dacă, șarpele magic este prezent, cu rol apotropaic, pe podoabe, pe coifuri, pe armură fiind înfățișat alături de un cap de bour
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cunoștință ultimul timp de accesare a sistemului cu parola respectivă, pentru a se verifica dacă altcineva a folosit-o între timp. În cazul accesării bazelor de date deosebit de importante, cum sunt sistemele de operare, listele cu parole, se impune controlul dual al parolei, pe principiul „niciodată singur”. Dar, cele două persoane nu trebuie să fie tot timpul aceleași și ambele să fie la fel de bune cunoscătoare ale consecințelor declanșării unor operațiuni de la calculator. Pentru preîntâmpinarea vulnerabilităților din sistemul de protecție prin parole
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Modelul Biba În multe cărți, este amintit și modelul Biba, al lui Ken Biba, care se ocupă doar de integritatea sistemelor, nu și de confidențialitatea lor. El se bazează pe observația că în multe cazuri confidențialitatea și integritatea sunt concepte duale: în timp ce prin confidențialitate se impun restricții celor ce pot citi un mesaj, prin integritate sunt controlați cei ce pot scrie sau modifica un mesaj. În unele organizații guvernamentale sau comerciale există aplicații în care integritatea datelor este mult mai importantă
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
implicitului, rolul crescut al elementelor nonverbale în comunicare, exteriorizarea anxietății comunicative prin exprimarea adesea conflictuală a emoțiilor negative, tendința spontană de constituire a unor ierarhii în discurs în baza statutului atribuit interlocutorilor, activitate susținută de negocierea imaginii publice prin strategii duale ale politeții pozitive și negative" (Vasilescu, 2010, p. 177). Autoarea diferențiază, de asemenea, tipurile diferite de negociere a dreptului/accesului la cuvânt prin raportare la "statutul ingroup/outgroup al interactanților" (Vasilescu, 2010, p. 178); astfel, interlocutorii incluși în categoria "străini
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a înțelege configurația instituțională. Toate aceste concepte acceptă ideea de împărțire a puterii de decizie la diferite nivele de guvernare. Spre deosebire de federalism, unde predomină o sursă centrală de legitimitate regăsită într-o structură unională, confederația este bazată pe conceptul legitimității duale în care națiunile își mențin propria legitimitate democratică și continuă să pretindă suveranitate politică permițând în același timp o amalgam de suveranități la nivel european. Într-un asemenea sistem, statele membre ar căuta beneficii mutuale prin cooperare în cadrul politicilor comune
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
unor tipare extinse În timp și spațiu la activitățile și raporturile sociale. Giddens preconizează existența a ceea ce el numește „dualitatea structurii sociale”, identificând În ea atât un produs, cât și o platformă a acțiunii sociale. Structurile sociale Își evidențiază rolul dual prin faptul că sunt „În același timp mediul și efectul acțiunilor pe care ele le organizează În mod recurent” (1984:25). Structurile autorizează, dar și limitează acțiunile Întreprinse de actorii individuali. Conform modelului folosit de Giddens, structurile sociale sunt constituite
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
constituite din reguli - „proceduri generalizate ce se aplică În desfășurarea/reproducerea vieții sociale” (p. 21) - și resurse - obiecte (categorie ce include și subiecții umani) „care pot fi utilizate pentru sporirea sau menținerea puterii” (Sewell, 1992:9). Structurile au un caracter dual: sunt compuse, simultan, din scheme virtuale (ceea ce Bourdieu numește „structuri mentale”, iar Giddens „reguli”) și resurse ce actualizează aceste scheme. Schemele sunt efectul resurselor (implicit, al acțiunii), În timp ce resursele sunt, la rândul lor, utilizate conform schemelor culturale. Seturi de schițe
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
schemele În contexte diferite. Capacitatea de acțiune Înseamnă abilitatea actorilor de a reinterpreta ori mobiliza un tip de resurse În termenii unor scheme ce nu constituiau (nu susțineau) setul respectiv de resurse. În același sens, Berger și Luckmann consideră raporturile duale dintre instituții și interacțiune. Ei afirmă că realitatea vieții cotidiene se constituie În interacțiune. Această construcție rezultă În alcătuirea unor „scheme tipizante În funcție de care ceilalți sunt percepuți și «tratați» În Întâlnirile față În față” (1999:42). „Structura socială este suma
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cerurilor? Ești blestemat!" [Kolakowski, 1993:149]. Cum însă îl putem deosebi pe înger de diavol, cîtă vreme și unul și altul utilizează unul și același instrument de exprimare: limbajul?. O meditație aparte s-ar cuveni să se concentreze asupra acestei duale posibilități a cuvîntului de a purta atît încărcătura adevărului, cît și pe aceea a minciunii. În consens cu logica lui "și/și", am descoperi astfel faptul că există momente în care în lume predomină "binele adevărului", cum s-a întîmplat
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
care este înscrisă în programul său genetic și o componentă cu capacitate de răspuns specific și adaptativ, programată tot genetic, dar a cărei activare este indusă de un anumit antigen. În realizarea răspunsului imun, sistemul imunitar se bazează pe procese duale. Caracterul dual al sistemului imunitar implică, mai întâi, prezența a două tipuri de imunități interdependente: imunitatea umorală, mediată de limfocitele B (fig. 1.7) și imunitatea celulară, mediată de limfocitele T (fig. 1.8). Imunitatea celulară se bazează pe acțiunea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
înscrisă în programul său genetic și o componentă cu capacitate de răspuns specific și adaptativ, programată tot genetic, dar a cărei activare este indusă de un anumit antigen. În realizarea răspunsului imun, sistemul imunitar se bazează pe procese duale. Caracterul dual al sistemului imunitar implică, mai întâi, prezența a două tipuri de imunități interdependente: imunitatea umorală, mediată de limfocitele B (fig. 1.7) și imunitatea celulară, mediată de limfocitele T (fig. 1.8). Imunitatea celulară se bazează pe acțiunea directă a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Press. Bleahu, Ana. 2004. O perspectivă istorică asupra sectorului ne-agricoldin mediul rural: 1930-2002. în Calitatea Vieții, XV, 1-2. Bookman, Milica. 1995. The Transformation of East Central Europe. în Orbis, http://www..com/p/articles/mi m0365/is n4 v39/ai 17473136 Borocz, Jozsef. 1992. Dual Dependency and Property Vacuum. Social Change on the State Socialist Semiperiphery. în Theory and Society, 21, pp. 77-104. Boudon, Raymond. 1997. Tratat de sociologie. București: Editura Humanitas. Bratu, Roxana. 2005. Corupția ca problemă socială, în Iluț, Petru, Nistor, laura și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Hewett, J.H., After Suicide, The Westminster Press, Philadelphia, 1980. Henri & Pierre L., Depresia, Editura Corint, București, 2003. Hoeksema, S.N., Abnormal Psychopathology, Mc Grow-Hill, New York, 1998. Holdevici, I., Elemente de Psihoterapie, Ed.All, București București, 1996. Holdevici, I., Psihoterapia Anxietății, Editura Dual Tech, București, 2002. Holdevici, I., Psihoterapia cazurilor dificile, Abordări cognitiv-comportamentale. Editura Dual Tech, București, 2003. Horowitz, M.J., Stress response syndromes, Aronson, New York, 1976. ICD 10, Clasificarea Internațională a Maladiilor, ediția a X-a, OMS București, 1998. Ionescu, A. Șt., Anxietatea
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Depresia, Editura Corint, București, 2003. Hoeksema, S.N., Abnormal Psychopathology, Mc Grow-Hill, New York, 1998. Holdevici, I., Elemente de Psihoterapie, Ed.All, București București, 1996. Holdevici, I., Psihoterapia Anxietății, Editura Dual Tech, București, 2002. Holdevici, I., Psihoterapia cazurilor dificile, Abordări cognitiv-comportamentale. Editura Dual Tech, București, 2003. Horowitz, M.J., Stress response syndromes, Aronson, New York, 1976. ICD 10, Clasificarea Internațională a Maladiilor, ediția a X-a, OMS București, 1998. Ionescu, A. Șt., Anxietatea, ghid de evaluare și tratament, Editura Alpha MDN, Buzău, 1999. Ionescu, G.
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
foarte multe cazuri, să i se alăture, după care urmează deschiderea spre exterior: sînt organizate reuniuni publice și sînt instaurate schimburi cu alte grupuri. Prin intermediul scrierilor și interviurilor celor care au făcut parte din acest grup se conturează contradicții, concepții duale pe care voi încerca să le evidențiez. Ce înseamnă știința pentru acești oameni (practic, sînt cu toții bărbați)? Ce funcții sociale le atribuie savanților? Ce loc le acordă acestora? Cum văd relațiile dintre oamenii de știință și oamenii politici? Dacă unii
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și că acestea țin de problema alegerii, Jacques Robin visează la eficacitate, chiar la cea pe care o reproșa "tehnocraților raportului Meadows". DUALITATE Precum Jacques Robin, care prezintă ele-mente contradictorii în argumentația sa, Grupul celor Zece era traversat de curente duale. Dualita-te între încredere în capacitatea științei și a tehnologiei de a ameliora destinul omului și reticențele unora dintre membrii grupului, precum Sauvan, care îi punea în gardă împotriva scientismului, "atitudine intelectuală ce pretinde a găsi în ansamblul cunoașterii obiective actuale
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
tot mai des despre "transmutarea realului în spectacol", despre o "societate de consum" sau despre o "logică mediatico-comercială" care pare a acapara spațiul nostru de referință. Dacă modernitatea s-a conturat pentru mulți interpreți ai săi ca un fenomen ambivalent, dual, cu atât mai mult pentru postmodernitate s-a accentuat mai ales fața negativă a accelerării și a modificărilor pe care le presupune. Dezorientarea, supravegherea electronică sau superpanopticonul social, atomizarea, preeminența valorilor narcisist-hedoniste, apariția societăților postmoraliste, a "erei vidului", "dizolvarea datoriei
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
atât în sensul că acesta este privit ca un "construct explicativ și operațional"177, a cărui formulare presupune și reconceptualizarea altor termeni, cât și în sensul că acest construct trebuie să fie mereu reinițializat de către fiecare utilizator al postmodernismului. Caracterul "dual" al postmodernismului categorie istorică și concept ideal, sistematic îi subliniază încă o dată caracterul de construcție provizorie, nefixată și procesuală. Asupra necesității de a privi postmodernismul diacronic, sincronic, dar și dialectic a insistat și Ihab Hassan, aceste perspective instituind însă și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]