2,118 matches
-
589. Anna Doroteea Christina, Contesă de Hohenlohe-Waldenburg (n. 22 februarie 1656, Waldenburg - d. 28 octombrie 1724, Castelul Schönberg din Odenwald)</br> 590. Ludovic Christian, Conte de Stolberg-Gedern (n. 8 septembrie 1652, Ilsenburg - d. 27 august 1710, Gedern)</br> 591. Christine, Ducesă de Mecklenburg-Güstrow (n. 14 august 1663, Güstrow - d. 3 august 1749, Gedern)</br> 592. Wolfgang (Farkas) Conte Koháry (n. 1650, Csabrag/Čabrad - d. 1704, Dubrava)</br> 593. Maria Luisa Margaretha, Baroneasă de Rechberg-Osterburg (n. 18 iunie 1657, Kollmunz - d. 9
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
24 noiembrie 1724, Meiningen)</br> 659. Prințesa Doroteea Marie de Saxa-Gotha (n. 22 ianuarie 1674, Gotha - d. 18 aprilie 1713, Meiningen)</br> 660. Bernhard I, Duce de Saxa-Meiningen (n.10 septembrie 1649, Gotha - d. 27 aprilie 1706, Meiningen)</br> 661. Ducesa Elisabeta Eleonore de Braunschweig-Wolfenbüttel (n. 30 septembrie 1658, Wolfenbüttel - d. 15 martie 1729, Meiningen)</br> 662. Landgraful Carol de Hessen-Philippsthal (n. 23 septembrie 1682, Schmalkalden - d. 8 mai 1770, Philippsthal)</br> 663. Prințesa Katharine Christine de Saxa-Eisenach (n. 15 aprilie
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
Contesa Juliana Doroteea Luise de Löwenstein-Wertheim-Virneburg (n. 8 iulie 1694, Wertheim - d. 15 februarie 1734, Schleiz) </br> 672. George I (n. 28 mai 1660, Osnabrück - d. 11 iunie 1727, lângă Osnabrück), Rege al Marii Britanii și Irlandei</br> 673. Sofia Doroteea, Ducesă de Braunschweig-Lüneburg (n. 5 septembrie 1666, Celle - d. 2 noiembrie 1726, Ahlden)</br> 674. Johann Frederic, Marcgraf de Brandenburg-Ansbach (n. 18 octombrie 1654, Ansbach - d. 22 martie 1686, tot acolo)</br> 675. Eleonore Erdmuthe Luise de Saxa-Eisenach (n. 13 aprilie
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
Brandenburg (n. 26 noiembrie 1670, Cölln, Berlin - d. 17 noiembrie 1739, Schleusingen)</br> 788.- 791. Aceiași cu 672.- 675.</br> 792. Frederic al IV-lea (n. 11 octombrie 1671, Copenhaga - d. 12 octombrie 1730, Odense), Rege al Danemarcei</br> 793. Ducesa Luise de Mecklenburg-Güstrow (n. 28 august 1667, Güstrow - d. 15 martie 1721, Copenhaga)</br> 794. Christian Henric de Brandenburg-Kulmbach, Marcgraf de Brandenburg-Kulmbach (n. 29 iulie 1661, Bayreuth - d. 5 aprilie 1708, Castelul din Weferlingen)</br> 795. Contesa Sofie Christiane de
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
Christiane Eberhardine, Contesă de Brandenburg-Bayreuth (n. 29 decembrie 1671, Bayreuth - d. 5 septembrie 1727, Castelul Pretzsch, Pretzsch)</br> 1238. Iosif I (n. 26 iulie 1678, Viena - d. 17 aprilie 1711, tot acolo, de variolă) Împărat romano-german (1705- 1711)</br> 1239. Ducesa Wilhelmine Amalie de Braunschweig-Lüneburg (n. 26 aprilie 1673, Hanovra - d. 10 aprilie 1742, Viena)</br> 1240. - 1241. Aceiași cu 1228.-1229. </br> 1242. - 1243. Aceiași cu 1230.-1231. </br> 1244. Ludovic, Delfin al Franței și Duce de Burgundia, cunoscut ca
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
Jena)</br> 1352.- 1353. Aceiași cu 1152.-1153.</br> 1354.- 1355. Aceiași cu 1358.-1359.</br> 1356.- 1357. Aceiași cu 1416.-1417.</br> 1358. Ducele August de Saxa-Weissenfels (n. 13 august 1614, Dresda - d. 4 iunie 1680, Halle)</br> 1359. Ducesa Anna Maria de Mecklenburg-Schwerin (n. 1 iulie 1627, Schwerin - d. 11 decembrie 1669, Halle)</br> 1360.- 1375. Aceiași cu 1824.-1839.</br> 1376.- 1407. Aceiași cu 1152.-1183.</br> 1408. Christian Albert, Duce de Holstein-Gottorp (n. 3 februarie 1641, Castelul
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
Hanovra (n. 10 octombrie 1668, Castelul Iburg, în Saxonia Inferioară - d. 1 februarie 1705, Hannover)</br> 1438. George I al Marii Britanii (n. 28 mai 1660, Osnabrück - d. 11 iunie 1727, lângă Osnabrück), Rege al Marii Britanii și Irlandei</br> 1439. Sofia Doroteea, Ducesă de Braunschweig-Lüneburg (n. 5 septembrie 1666, Celle - d. 2 noiembrie 1726, Ahlden)</br> 1440.- 1471. Aceiași cu 896.- 927.</br> 1472.- 1487. Aceiași cu 1104.- 1119.</br> 1488.- 1495. Aceiași cu 1104.- 1111.</br> 1496. Georg Wilhelm, Conte de Leiningen-Dagsburg-Falkenburg
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
n. 15 mai 1625 - d. 14 decembrie 1668, Idstein)</br> 1782.- 1783. Aceiași cu 1166.- 1167.</br> 1784.- 1787. Aceiași cu 1092.- 1095.</br> 1788.- 1789. Aceiași cu 1438.- 1439.</br> 1790. Același cu 1110.</br> 1791. Eleonore Erdmuthe Luise, Ducesă de Saxa-Eisenach (n. 13 aprilie 1662, Friedewald - d. 19 septembrie 1696, Castelul Pretzsch, Pretzsch)</br> 1792. Același cu 1432.</br> 1793. Prințesa Luise Henriette de Orange-Nassau (n. 27 noiembrie 1627, Haga - d. 6 iunie 1667, Berlin)</br> 1794.- 1795. Aceiași
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
august 1906 - d. 27 ianuarie 2001), a fost ultima regină a Italiei. Prințesa Marie José s-a născut la Ostend, Belgia și a fost copilul cel mic și singura fiică a regelui Albert I al Belgiei și a soției lui, Ducesa Elisabeta de Bavaria. La naștere a deținut titlul de Prințesă de Saxa-Coburg și Gotha până când utilizarea titlului a fost întreruptă la sfârșitul Primului Război Mondial. A fost numită după bunica maternă, Infanta Maria José a Portugaliei. La 8 ianuarie 1930, s-a
Marie-José a Belgiei () [Corola-website/Science/318664_a_319993]
-
Mussolini. Un diplomat britanic la Roma a spus că Prințesa de Piemont a fost singurul membru al familiei regale italiene cu o bună judecată politică. În octombrie 1939, Prințesa Marie-José a fost numită președinte al Crucii Roșii italiene. Prințesa și Ducesa de Aosta au participat la ceremonia de instalare a Prințesei Marie-José ca președinte. Ea a simpatizat cu partizanii și, în timp ce era refugiată în Elveția, a făcut contrabandă cu arme, bani și alimente pentru ei. Ea a fost propusă chiar să
Marie-José a Belgiei () [Corola-website/Science/318664_a_319993]
-
Marea Ducesă Maria Nikolaevna a Rusiei ("Maria Nikolaevna Romanova"; , 26 iunie 1899 - 17 iulie 1918) a fost a treia fiică a ultimului autocrat al Rusiei, împăratul Nicolae al II-lea al Rusiei și a soției lui Alexandra Feodorovna (Alix de Hesse). Asasinarea
Maria Nicolaevna, Mare Ducesă a Rusiei () [Corola-website/Science/316001_a_317330]
-
treia fiică a ultimului autocrat al Rusiei, împăratul Nicolae al II-lea al Rusiei și a soției lui Alexandra Feodorovna (Alix de Hesse). Asasinarea ei ca urmare a Revoluției din 1917 a dus la canonizarea de către Biserica Ortodoxă Rusă. Marea Ducesă s-a născut la 26 iunie 1899 la palatul Peterhof (supranumit palatul Versailles al Rusiei) la 6 km sud de Sankt-Petersburg. Prin mama sa era strănepoată a reginei Victoria. Titlul rus al Mariei (Velikaya Knyazna Великая Княжна) se traduce prin
Maria Nicolaevna, Mare Ducesă a Rusiei () [Corola-website/Science/316001_a_317330]
-
și însemna că Maria ca "Alteță Imperială" era mai înaltă în rang față de prințesele din Europa care erau "Altețe regale". În conformitate cu dorința părinților ei ca Maria și frații ei să fie crescută simplu, chiar și servitorii i se adreseau Marii Ducese cu numele de Maria Nicolaevna. de asemenea, ea mai era numită după versiunea franceză a numelui ei, "Marie", sau prin diminutivul rusesc "Mașa". Maria și sora ei mai mică, Anastasia, erau cunoscute în casă sub numele "Mica pereche" deoarece erau
Maria Nicolaevna, Mare Ducesă a Rusiei () [Corola-website/Science/316001_a_317330]
-
ca și unul dintre unchii materni și doi copii ai unui văr primar aveau toți hemofilie, la fel ca și fratele Mariei, Alexei. În decembrie 1914 în timpul unei operații pentru îndepărtarea amigdalelor Maria a avut hemoragie potrivit mătușii paterne, Marea Ducesă Olga Alexandrovna a Rusiei, care a fost intervievată mai târziu. Medicul care a efectuat operația a fost atât de tulburatcă a trebuit să fie obligat să continue de mama Mariei, Țarina Alexandra. Olga Alexandrovna a spus că ea a crezut
Maria Nicolaevna, Mare Ducesă a Rusiei () [Corola-website/Science/316001_a_317330]
-
fel ca mama lor. Testarea ADN pe rămășițele familiei regale, în 2009, a dovedit că Alexei suferea de hemofilie de tip B, o forma rară a bolii. Aceeași testare a dovedit că mama lui și una dintre cele patru Mari Ducese erau purtătoare a bolii. Rușii au identificat-o pe ducesa Anastasia însă oamenii de știință americani au identificat-o ca fiind Maria. În timpul Primului Război Mondial, la fel ca sora sa mai mică Anastasia, Maria a vizitat soldații răniți aflați la un
Maria Nicolaevna, Mare Ducesă a Rusiei () [Corola-website/Science/316001_a_317330]
-
în 2009, a dovedit că Alexei suferea de hemofilie de tip B, o forma rară a bolii. Aceeași testare a dovedit că mama lui și una dintre cele patru Mari Ducese erau purtătoare a bolii. Rușii au identificat-o pe ducesa Anastasia însă oamenii de știință americani au identificat-o ca fiind Maria. În timpul Primului Război Mondial, la fel ca sora sa mai mică Anastasia, Maria a vizitat soldații răniți aflați la un spital privat amenajat la Țarskoe Selo. Cele două adolescente erau
Maria Nicolaevna, Mare Ducesă a Rusiei () [Corola-website/Science/316001_a_317330]
-
copii. În timpul lor liber, uneori, Maria, surorile ei și mama lor îi vizitau pe Țar și pe Țarevici la cartierul general Moghilev. În timpul acestor vizite, Maria s-a simțit atrasă de Nicolae Dmitrievici Demenkov, un ofițer al țarului. După ce Marile Ducese se întorceau la Țarskoe Selo, Maria îi cerea adesea Țarului să-i transmită salutări lui Demenkov și, uneori, în glumă, semna scrisorile către țar, "Doamna Demenkov". Revoluția a izbucnit în Sankt-Petersburg în primăvara anului 1917. În haosul creat, Maria și
Maria Nicolaevna, Mare Ducesă a Rusiei () [Corola-website/Science/316001_a_317330]
-
Maria s-a îndepărtat de grup împreună cu Ivan Scorochodov pentru un moment privat însă au fost descoperiți când doi dintre superiori au făcut o inspecție surpriză. Scorochodov a fost îndepărtat din funcție după ce acțiunile sale și atitudinea prietenoasă față de Marile Ducese au fost descoperite de ofițeri. În memoriile lor, câțiva gardieni au semnalat faptul că atât Țarina cât și sora mai mare Olga au fost supărate pe Maria iar Olga a evitat compania Mariei. După acest incident, a fost instalată o
Maria Nicolaevna, Mare Ducesă a Rusiei () [Corola-website/Science/316001_a_317330]
-
a dat Danemarcei un Parlament și a transformat-o într-o monarhie constituțională. Deviza sa a fost: "Dragostea poporului, puterea mea". Frederic s-a născut la Palatul Amalienborg ca fiu al lui Christian al VIII-lea al Danemarcei și al Ducesei Charlotte Frederica de Mecklenburg-Schwerin. Bunicii materni erau Friedrich Franz I, Mare Duce de Mecklenburg-Schwerin și Luise, Ducesă de Saxa-Gotha. Străbunicul patern era regele Frederic al V-lea al Danemarcei. Primele două căsnicii ale regelui s-au terminat cu scandal și
Frederic al VII-lea al Danemarcei () [Corola-website/Science/316161_a_317490]
-
Dragostea poporului, puterea mea". Frederic s-a născut la Palatul Amalienborg ca fiu al lui Christian al VIII-lea al Danemarcei și al Ducesei Charlotte Frederica de Mecklenburg-Schwerin. Bunicii materni erau Friedrich Franz I, Mare Duce de Mecklenburg-Schwerin și Luise, Ducesă de Saxa-Gotha. Străbunicul patern era regele Frederic al V-lea al Danemarcei. Primele două căsnicii ale regelui s-au terminat cu scandal și divorț. Prima dată s-a căsătorit la Copenhaga la 1 noiembrie 1828, s-a separat în 1834
Frederic al VII-lea al Danemarcei () [Corola-website/Science/316161_a_317490]
-
Maria Louise a Austriei ( 12 decembrie 1791 - 17 decembrie 1847), născută Arhiducesa Maria Louise a Austriei (), devenită după căsătorie Împărăteasă a Franței (), iar din 1817 a devenit Ducesă de Parma, Piacenza și Guastalla (). A fost a doua soție a împăratului Franței, Napoléon Bonaparte. A fost, de asemenea, de două ori nepoată a Mariei Antoinette și mama regelui Romei, Napoleon al II-lea. Maria Louise (care a primit numele
Marie Louise, ducesă de Parma () [Corola-website/Science/316178_a_317507]
-
căsătorește cu împăratul Franței, Napoleon. Napoleon voia să valideze și să-și legitimeze imperiul printr-o căsătorie cu un membru al Casei de Habsburg, una dintre cele mai vechi familii regale din Europa. El mai încercase o căsătorie cu Marea Ducesă Anna care aparținea Casei Romanov, sora mai mică a Țarului Alexandru I al Rusiei însă propunerea a fost refuzată. La 20 martie 1811, Maria Louise a născut un fiu, Napoléon François Joseph Charles Bonaparte. Ea a fost regentă a Franței
Marie Louise, ducesă de Parma () [Corola-website/Science/316178_a_317507]
-
dreptul la moștenire. Totuși în 1815, Congresul de la Viena a revizuit acest aranjament și i-a acordat drept de conducere a Ducatului numai ei nu și fiului ei. În 1817 a fost semnat un tratat care specifica că după decesul Ducesei, Ducatul va fi moștenit de un membru al Casei de Bourbon. În 1844 s-a stabilit ca Ducatul Guastalla va fi moștenit de Ducele de Modena. În 1821, la patru luni după moartea lui Napoleon, Maria Louise a făcut o
Marie Louise, ducesă de Parma () [Corola-website/Science/316178_a_317507]
-
1992) a fost Capul Familiei Imperiale Ruse din 1938 până la moartea sa. Prințul Vladimir Kirillovici al Rusiei s-a născut la Porvoo în Marele Ducat al Finlandei, fiind unicul fiu al Marelui Duce Kiril Vladimirovici al Rusiei și al Marii Ducese Victoria Feodorovna (născută Prințesa Victoria Melita de Saxa-Coburg și Gotha). Bunicii paterni ai lui Vladimir au fost Marele Duce Vladimir Alexandrovici al Rusiei și Marea Ducesă Maria Pavlovna ("născută" Ducesa Marie de Mecklenburg-Schwerin). Bunicii materni au fost Alfred, Duce de
Vladimir Kirillovici, Mare Duce al Rusiei () [Corola-website/Science/320049_a_321378]
-
Finlandei, fiind unicul fiu al Marelui Duce Kiril Vladimirovici al Rusiei și al Marii Ducese Victoria Feodorovna (născută Prințesa Victoria Melita de Saxa-Coburg și Gotha). Bunicii paterni ai lui Vladimir au fost Marele Duce Vladimir Alexandrovici al Rusiei și Marea Ducesă Maria Pavlovna ("născută" Ducesa Marie de Mecklenburg-Schwerin). Bunicii materni au fost Alfred, Duce de Saxa-Coburg și Gotha și Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei. Familia lui Vladimir a fugit în Finlanda după Revoluția Rusă din 1917. Au părăsit Finlanda în
Vladimir Kirillovici, Mare Duce al Rusiei () [Corola-website/Science/320049_a_321378]