2,734 matches
-
Franconia", Conrad 69 (după 15 ani de domnie, o transmite fiului său Henric al III-lea cel Negru). Conrad al II-lea (1024-1039), ales în adunarea "marilor regatului", a încercat să frâneze ascensiunea la putere a marilor proprietari laici și ecleziastici, atașându-i pe ministeriales (cavaleri) regalității și favorizând dezvoltarea orașelor. Supranumit și "Salicul", Conrad a rezolvat problema succesiunii prin celebra Constitutio de beneficiis (1027)70. Promovând o politică expansionistă justificată prin aceleași idei de reînviere Imperiului roman, Conrad al II
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
și temporal (Temporalia), dezarticula instituția imperială, ce făcuse din asocierea Bisericii la guvernare temelia politicii sale de consolidare a Imperiului. Consecințele cele mai grave s-au manifestat prin procesul de teritorializare a "ducatelor etnice" în zeci de principate laice și ecleziastice. Urmarea a fost coruperea atribuțiilor puterii imperiale. Suveranitățile princiare care se constituiau se vor opune puterii împăratului atât ca "reprezentante ale țării" în cadrul dualismului constituțional creat, cât și prin intermediul propriilor adunări reprezentative de stări. Cu alegerea lui Lothar al III
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
acest fel începe reconstituirea domeniului regal, uzurpat de marii feudali în perioada luptelor pentru învestitură și anarhiei interne. Politica de echilibru promovată de împărat 80 a fost rezultatul colaborării cu stările privilegiate: asocierea marilor principi la guvernare, promovarea în demnitățile ecleziastice a oamenilor săi de încredere din rândul ministerialilor și al micii nobilimi. În acest fel, Frederic I a reușit, pentru o perioadă de timp, să stingă conflictul dintre Staufeni și Welfi și să obțină sprijinul clerului în lupta cu papalitatea
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Personenverbandstaat)82. Ordinea feudală, cu îndatoririle ei militare, a introdus o clasificare complexă, cu diferite denumiri ale stărilor. Ierarhia feudală cuprindea după suveran, într-o anumită ordine numită în izvoare germane "ordine a scuturilor" (Heerschildordung)83: seniorii principii laici și ecleziastici (princeps, Fürst, barones, sir, Herren), cavalerii (Dienstmanen, ministeriales, ritter)84 etc. Nevoile sporite ale suveranului și exigențele sale, în special în domeniul fiscal, au condus la impunerea unei instituții care va avea de acum o lungă istorie în Europa creștină
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
și militare, adoptarea legilor vor reprezenta încă o perioadă de timp "o masă informă și confuză"91. Principiul electivității în desemnarea suveranului este combinat cu cel al eredității. Alegerea aparține la început Dietei, din care fac parte principii laici și ecleziastici, prelați și seniori. La alegerea lui Otto I (936-978), la Aix-la-Chapelle s-au întrunit "ducii, conți din mari familii" și clerul superior 92. Otto I a luat titlul de Imperator Romanorum semper augustus (fiul regelui, dacă era ales încă din
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
ale regatului. Adunarea Curții regale (Hoftag) va constitui nucleul Camerei principilor în Dieta imperială. Regimul corporativ și Adunările reprezentative ale stărilor privilegiate se înfățișează în Imperiul german piramidal: în plan superior Dieta imperială (Reichstag)94, alcătuită din principii laici și ecleziastici, seniori și reprezentanți ai orașelor, iar la bază Dietele provinciale (Landtag). Aceasta va da naștere dualismului constituțional în două planuri diferite: unul regional, care semnifică raporturile existente între principii teritoriali și stări, cu adunările reprezentative, iar celălalt prezentând stările și
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
secolului al XIII-lea și începutul celui de-al XIV-lea, perioadă ce coincide cu anarhia feudală a interregnului (1254-1273) și cu limitarea incipientă a puterii imperiale, se constituie stările, care vor dobândi, în virtutea privilegiilor, caracter corporativ: principii laici și ecleziastici (Fürsten), seniorii (Herren) și cavalerii (Ritter). Acestor trei stări privilegiate li se vor adăuga orașele, care, unite în Ligi puternice, vor revendica dreptul de reprezentare în Reichstag. Doar cavalerii, deși constituiți într-o "stare" distinctă, nu au avut privilegiul de
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Doar cavalerii, deși constituiți într-o "stare" distinctă, nu au avut privilegiul de fi reprezentați în Dietele imperiale. Reprezentarea nu a fost identică în toate țările Imperiului. O primă distincție fundamentală se poate face în privința reprezentării clerului în Dietele principatelor ecleziastice și laice. Acesta participa în cadrul "curiei prelaților". În principatele ecleziastice Capitlul catedralei care desemna arhiepiscopul sau episcopul se confunda cu domnia, ori era considerat singurul reprezentant al clerului în Dieta provincială (Landtag)96. În principatele laice se disting două situații
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
avut privilegiul de fi reprezentați în Dietele imperiale. Reprezentarea nu a fost identică în toate țările Imperiului. O primă distincție fundamentală se poate face în privința reprezentării clerului în Dietele principatelor ecleziastice și laice. Acesta participa în cadrul "curiei prelaților". În principatele ecleziastice Capitlul catedralei care desemna arhiepiscopul sau episcopul se confunda cu domnia, ori era considerat singurul reprezentant al clerului în Dieta provincială (Landtag)96. În principatele laice se disting două situații de participare a clerului la Dieta provincială: în "curia prelaților
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
imperială luptând contra puterii papalității, a autonomiei orașelor Italiei de Nord și a emancipării seniorilor feudali, în special a lui Henric "Leul", duce de Saxa (Saxonia)113. Tot în timpul domniei sale începe fărâmițarea teritorială, care sfârșește prin slăbirea puterii centrale. Seniorii ecleziastici și laici obțin cvasi-suveranitatea teritorială. În Dieta de la Regensburg, din 17 septembrie 1156, prin intermediul principilor germani și după lungi tratative, s-a ajuns la un compromis în privința evoluției ulterioare a Austriei: împăratul a semnat un important document, Privilegium minus, care
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
interregn dintre 1197 și 1209, cu luptele interne care l-au însoțit, a determinat ruperea echilibrului dintre suveran și stările privilegiate. Frederic al II-lea, interesat mai mult de politica italiană, va fi pus sub tutela marilor principi laici și ecleziastici. El a recunoscut suveranitatea principilor teritoriali, ce se regăsește în expresia Landdeshoheit 124 (suverani ai țării). Prin acordarea privilegiului Confoederatio cum principibus ecclesiasticis (26 aprilie 1220)125, împăratul renunța la drepturile regaliene asupra Bisericii în favoarea înalților prelați; prin Statutum in
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Frederic al II-lea nu a atras orașele de partea sa. Când patriciatul, factor esențial în politica de centralizare, a cerut dreptul de a participa la guvernare, împăratul a luat măsuri de interzicere a alianței dintre orașe, a sprijinit principii ecleziastici în lupta contra acestora și le-a suprimat Consiliile (1232)129. Documentele menționate confirmă faptul că bazele suveranității principatelor teritoriale au fost puse în perioada domniei lui Frederic al II-lea. Stările acestor principate (Landst(nde) se reuneau în Diete
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
față de rege. Această delimitare nu a exclus la început pe ceilalți seniori de la vot (în anul 1220, de pildă, Henric al VII-lea a primit la alegere vota tam electorum quam principum et nobilium Teutonie). În perioada interregnului, numărul principilor ecleziastici a rămas aproximativ același (cu preeminența arhiepiscopilor de Mainz, Köln și Trier), în timp ce acela al principilor laici s-a redus la 16133. Ulterior, prezența principilor laici în realizarea actului electiv se va reduce la patru persoane: comitele palatin al Rinului
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
înlocuirea jurisdicției și a procedurilor tribunalului seniorial cu o jurisdicție proprie, simplă și rapidă (ius mercatorum), a administrației și organizării senioriale cu unele proprii în conducerea orașului, autonome, mișcarea comunală capătă diferite forme 159, de la tratativele cu seniorii laici și ecleziastici (Speyer 1111, Worms 1115, Lübeck 1151) la lupta deschisă (Köln 1074). Urmarea a fost constituirea Republicilor orășenești și a Uniunilor de orașe. Create în mare număr în cursul secolului al XIII-lea, orașele au atins rapid un grad de prosperitate
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
prosperă. Agricultura a luat avânt, s-au dezvoltat mineritul, meșteșugurile, manufactura și comerțul. În această perioadă, familii puternice precum Fugger, Welser și Höchstelter au înființat bănci. Cu toate acestea, Germania continua să rămână divizată, cu puternice principate teritoriale (laice și ecleziastice) și orașe libere. Împărații Maximilian I (1493-1519) și Carol Quintul (1519-1556) au încercat, prin diverse măsuri, să unifice Imperiul și să întărească autoritatea centrală, însă fără succes. În perioada premergătoare Reformei, opoziția față de Biserică și papalitate a căpătat noi dimensiuni
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
încheia prin "pacea de la Kappel" (1531). Ea stabilea, înaintea păcii de la Augsburg, principiul libertății religioase pentru fiecare canton. În 1536 însă, francezul Jean Cauvin (Calvin) (1509-1564) promovează noi idei reformiste, care pot fi concentrate în "predestinarea divină"198. Prin "Ordonanțele ecleziastice" (1541) au fost puse bazele bisericii calviniste. Dieta de la Augsburg (1555) consfințea "pacea religioasă" și principiul cuius regio, eius religio 199. S-a dorit a fi mijlocul prin care se punea capăt tulburărilor politice interne, prin conservarea pozițiilor catolicilor și
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
care au violat scrisoarea de Majestate 216. Habsburgii aveau ca aliați papalitatea, Spania lui Filip al III-lea (1598-1621), pe Maximilian I de Bavaria și Liga Catolică, ale cărei armate erau comandate de către Ioan Serclaes, conte de Tilly 217. Electorii ecleziastici (principii episcopi de Mainz, de Colonia și Treve, mai mult șefi temporali decât spirituali), făceau parte din Liga Catolică (arhiepiscopul de Colonia era chiar fratele lui Maximilian I de Bavaria). Arhiepiscopul de Treve, prin intrigile sale și politica francofilă, va
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Europa. Restaurând "vechea libertate germană", prin conservarea puterii principilor teritoriali, tratatele mențineau fărâmițarea politică a Germaniei. Din punct de vedere teritorial urmările au fost mai mult defavorabile. Numărul statelor care alcătuiau Imperiul a fost fixat la 343: 158 laice, 123 ecleziastice și 62 orașe libere "imperiale"242. Tratatele din Westfalia au încheiat Războiul de 30 de Ani și, simultan, Războiul de 80 de Ani, la 24 octombrie 1648. Negociate timp de mai mulți ani, tratatele au fost semnate în două locuri
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
mari, structura anterioară: în frunte se afla împăratul, ales pe viață; Consiliul celor opt principi electori (din 1692 numărul crește la nouă, prin principele elector de Hanovra); Dieta imperială (Reichstag); Colegiul principilor din cadrul Dietei imperiale (62 principi laici și 36 ecleziastici); Colegiul orașelor (reprezentanții orașelor imperiale). Conform Tratatului de la Osnabrück, constituția Imperiului a fost rescrisă, prerogativele împăratului în politica externă fiind supuse controlului și votului Dietei imperiale (art. 64-65). Articolul 65 schimba paternitatea relațiilor internaționale în Europa: împăratul nu mai putea
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
avea un "obiect de schimb" în situația unor viitoare negocieri de pace cu Anglia. De această dată, Prusia a păstrat o atitudine rezervată față de acțiunea Franței. O uriașă redistribuire a proprietăților va avea loc în detrimentul micilor seniori, precum și al posesiunilor ecleziastice. Deznodământul Reichstag-ului de la Reces, din 1803, ilustrează faptul că patru milioane de supuși și-au schimbat suveranul. Principalii beneficiari ai acestei bulversări teritoriale sunt statele de importanță medie. Tânărul țar Alexandru proiecta o alternativă interesantă pentru Europa începutului de
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
la începutul secolului XX și continuate de Ion Nestor de la București, în anii ’60. De la pelasgi la daci, români și secui, satul a fost permanent locuit. «Cele mai vechi așezări românești au fost maghiarizate, explică Ion Lăcătușu, sociolog la Centrul Ecleziastic «Nicolae Colan» din Sfântu Gheorghe. O perioadă nu s-a mai scris despre zonă, iar acum se invocă lipsa specialiștilor și a banilor, în timp ce concetățenii maghiari își prezintă disproporționat problemele. În contextul <<mileniului maghiar>>, a fost o adevărată euforie. Ce
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
din moment ce cultul este practicat, iar educația religioasă este primită în interiorul acestor edificii, toate gîndurile grupului iau forma obiectelor prezente aici. Deoarece găsesc peste tot imagini ale lui Dumnezeu, ale apostolilor și sfinților și un decor de lumini, podoabe și veșminte ecleziastice, ei își reprezintă astfel și în acest cadru ființele sfinte și paradisul și transpun în astfel de tablouri adevărurile transcendente ale dogmei. Religia se exprimă sub forme simbolice care se desfășoară și se apropie în spațiu: numai cu această condiție
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
om mai în vârstă, era un foarte bun preot și argumentele invocate pentru a apăra această contradicție. Evocarea vecinelor suprimă caracterul fix al expresiei pe care vecinii îl iubeau, afectând retroactiv o valoare erotică lui iubeau, valoare incompatibilă cu statutul ecleziastic. În privința argumentului referitor la sobrietatea Părintelui, el se află, la rândul lui, în contradicție cu purtarea la care ne așteptăm, în mod normal, de la un foarte bun preot. Într-un asemenea pasaj, putem vedea cât de puternic depinde percepția ironiei
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
și la burghezimea orașelor, care vor vedea în noua lor prosperitate semnul unui succes demn de a fi onorat. Astfel se explică faptul că în această parte a Europei o societate legitim organizată prin fragmentarea feudală în interstiții urbane sau ecleziastice preexistă dezvoltării statelor monarhice centralizatoare. Aceasta este și baza prealabilă pe care Biserica are inițiativa de a crea instituțiile medievale reprezentative nu-mite în funcție de zonă state generale, dietă, Cortis, casa comunelor sau a seniorilor, în care puterii regale i se opun
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
aceasta nu constituia un scop în sine: nu era decît instrumentul subordonat obiectivului primordial, acela de readaptare a oamenilor într-un nou univers. Vorbind despre "specialiști", era de preferat ca aceștia să fie extrași din medii închise, cu educație umanistă, ecleziastică sau aristocratică, după caz, pentru a fi apți să-și însușească noi cunoștințe de o înaltă cultură mai tehnicizată. Și, vorbind despre mase, era important să li se substituie țăranilor legați pe viață, cît și plebei urbane, fără nici un dumnezeu
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]