27,037 matches
-
că s-a luptat și pe propriul său drum. E greu de imaginat cum reușește să țină pasul cu colegii, în ciuda handicapului său major, dar știu că vinde en gros cantități deloc neglijabile dintr-un produs de curățenie, un concentrat ecologic, o adevărată minune universală, răspândită inclusiv prin cabinetele medicale. Revenind la conversația noastră din vinerea de pomină, știu că schimbul de idei a durat foarte puțin și că interlocutorul meu misterios a dispărut la fel de repede cum apăruse, lăsând în urmă
RETETA PRE-SCRISA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Reteta_pre_scrisa_.html [Corola-blog/BlogPost/359601_a_360930]
-
mai judecă străinii din țară... Istoria noastră și-așa nu se învață, Europa îi pune marama pe față, Dezintegrarea ne pândește pe toți, Clipa e plină de tâlhari și de hoți; Ne hrănim cu otravă pe meleagul străbun, Laptele nostru...ecologic nu-i bun, Nici Doina cea dulce nu le mai place, Sătui de povețe mai lăsați-ne-n pace! Vine o vreme, nu-i prea departe Să ne întoarcem la slova din Carte Și Cartea cea sfântă-i tradusă de
DEZINTEGRARE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1432446747.html [Corola-blog/BlogPost/367761_a_369090]
-
mediului, EcoChampions. Campionatul de voluntariat pregătește elevii de gimnaziu și liceu pentru confruntările cu adversarii naturii. Prin fair-play față de natură, zece școli și licee din Constanța luptă pentru titlul și cupa Ecochampions. Elevii se întrec în cursuri teoretice de educație ecologică și la cât mai multe fapte bune, puse în practică pentru natură și comunitatea locală. Spiridușii Naturii, Eco-Maniacii sau Green Fingers sunt câteva dintre echipele pretendente la titlul verde de ‘ecochampion’. Marea finală are loc în martie 2011 și se
EcoChampions în liga voluntarilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82532_a_83857]
-
Sper să nu încurc oalele. Da , Mircea și Carmen au făcut o mișcare bună. @horya, esti pe langă gard. Malvina-i femeie măritata... ce facem noi cei de la țară(Iași) care vrem să avem acces la astfel de manifestari-chiar și cele ecologice ne interesează Am zis că n-o să alerg, am alergat până la urmă, putin dar am facut-o lasă-mă să fac un comentariu cretin: ba, mai tare mircea badea cu alergatul decât cabral cu bicicletele! Mă bucur că Mircea Badea
Marea alergare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82737_a_84062]
-
strategia parcurilor industriale pentru dezvoltarea durabilă două dimensiuni: i.) O dimensiune longitudinala, care se dezvoltă în procesul dinamic al creării de ontologii (reprezentări ontologice) și de competențe. îi.) O dimensiune transversala, prin care organizația economică este legată de piață (etichetele ecologice prin care se face publicitatea produsului, declarațiile de performanță ambientală ale produsului, si ‚Green Procurement’, adică licitațiile pentru cumpărarea produselor ecologice din banii publici). Protejarea valorilor mediului înconjurător este integrată în proiectul dezvoltării durabile.Într - adevăr, așa cum este înscris în
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
ontologii (reprezentări ontologice) și de competențe. îi.) O dimensiune transversala, prin care organizația economică este legată de piață (etichetele ecologice prin care se face publicitatea produsului, declarațiile de performanță ambientală ale produsului, si ‚Green Procurement’, adică licitațiile pentru cumpărarea produselor ecologice din banii publici). Protejarea valorilor mediului înconjurător este integrată în proiectul dezvoltării durabile.Într - adevăr, așa cum este înscris în principiul 4 al Declarației de la Rio de Janeiro (din anul 1992) : « Pentru a se atinge ținta dezvoltării durabile, protecția mediului înconjurător
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
a mediului înconjurător, organismele de specialitate din OECD recomandă acțiuni orientate către prevenire (prin alegerea managerială a celor mai bune opțiuni ambientale pentru fabricarea produsului), aplicarea principiului precauționar, recurgerea la practica ambientală cea mai bună în industrie (așa cum sunt etichetele ecologice, apoi sistemele de gestionare ambientală de calitate a organizațiilor industriale). Chiar dacă dezvoltarea durabilă este condusă după principiile Brundtland, trebuie să observăm că în primul rînd provocarea ambientală este factorul ce focalizează modul de elaborare a strategiilor de astăzi în organizarea
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
principalele puncte ale culturii organizaționale. În lucrarea noastră propunem o dezvoltare longitudinala a strategiei organizației economice prin crearea de competențe și reprezentări ontologice pentru dezvoltarea durabilă cu ajutorul acelor universități care au devenit comunități de practică pe această paradigmă. Iar etichetele ecologice leagă întreprinderile parcului industrial de piață, constituind dimensiunea transversala a strategiei parcurilor industriale. Strategia pe care o propunem nu este o martingala. Ea se bazează pe adăugarea de valoare și pe crearea de noi resurse prin implementarea concepției lui Friedrich
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
la ‚capătul țevii’ (‚end of pipe’ acesta este chiar termenul consacrat în limba engleză) sau la „sursă de încărcare ambientală”, într-o abordare strict « ecologistă », indiferență la costurile economice și condițiile sociale. Dezvoltarea durabilă ori ’sustenabilitatea’ cere și respectarea integrității ecologice a naturii și a biodiversității sale, alături de o considerare a eficienței economice, precum și de o măsurare a dimensiunii sociale ori a ‘dimensiunii comunității’ în dezvoltarea economiei. Atunci cand managerii organizațiilor economice antamează problemă gestionării încărcărilor ambientale associate produselor/serviciilor pe care
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
asupra fazei de procesare, ci pe întreaga viață fizică a produsului, din amonte în aval, adică de la extracția materiilor prime și pînă la finalul de viață al produsului. Abordarea pe ciclul de viață pentru managementul ambiental al produsului infuzează “responsabilitate ecologică” în economia de piață. Perspectiva pe ciclul de viață a lumii artefactelor industriale tinde să devină parte din cultura postmodernă. Reprezentarea ontologica asupra unui produs, din această perspectivă, poartă numele de Analiză pe ciclul de viață (ACV), fiind reprezentarea interacțiunii
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
aspecte foarte distincte ale cunoașterii, așa cum este Analiza ciclului de viață al produselor, percepută de cercetătorii domeniului ca fiind “fascinantă și sofisticată”, este instituționalizata în proiectul dezvoltării durabile. Strategia IPP adopta această cultură organizațională în parcurile industriale. Metodologia pentru ‘etichetele ecologice’ și metodologia ExternE pentru energie se bazează pe ‘metodologia caii de impact ambiental’, pe lângă o mulțime de calcule și de soft-uri. Să notam că soft-urile comercializate actualmente pentru a se putea realiza cu ele un studiu ACV, deși
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
legătura între ei? Dacă, atunci când dorim să vorbim natural și obiectiv despre ideologia globalizării nu trebuie să uităm niciodată, urmându-l pe Fernand Braudel, cât și aproape toată școală americană de Ecologie Industrială ce îl citează respectuos, faptul că sistemul ecologic de bază la scară umană trebuie să fie definit cu ajutorul bazinelor hidrografice de pe continente, tot la fel, epistemologia holistica pretinde să fie compensata printr-o împărțire a tipurilor de cunoaștere umană. Acestea sunt concepte abstracte, fără valoare monetară pentru simplul
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
tipurilor de cunoaștere umană. Acestea sunt concepte abstracte, fără valoare monetară pentru simplul motiv că sunt concepte neprețuite. Ecologia Industrială este incontestabil o disciplină academică. Însă dorește să participe și la ‘cultura populară’, cel puțin prin validarea științifică a “etichetelor ecologice” din publicitate, aplicate pe produsele și serviciile oferite de industrii. Etichetele ecologice creează dimensiunea transversala prin care organizația economică este legată de piață. Eticheta ecologică pentru publicitatea unui produs nu este un exemplu de vulgarizare a științei, ci de divulgare
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
simplul motiv că sunt concepte neprețuite. Ecologia Industrială este incontestabil o disciplină academică. Însă dorește să participe și la ‘cultura populară’, cel puțin prin validarea științifică a “etichetelor ecologice” din publicitate, aplicate pe produsele și serviciile oferite de industrii. Etichetele ecologice creează dimensiunea transversala prin care organizația economică este legată de piață. Eticheta ecologică pentru publicitatea unui produs nu este un exemplu de vulgarizare a științei, ci de divulgare a științei. Se considera că Ecologia Industrială poate fi realmente implementată că
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
Însă dorește să participe și la ‘cultura populară’, cel puțin prin validarea științifică a “etichetelor ecologice” din publicitate, aplicate pe produsele și serviciile oferite de industrii. Etichetele ecologice creează dimensiunea transversala prin care organizația economică este legată de piață. Eticheta ecologică pentru publicitatea unui produs nu este un exemplu de vulgarizare a științei, ci de divulgare a științei. Se considera că Ecologia Industrială poate fi realmente implementată că știința a dezvoltării durabile, numai dacă „piratează” codurile culturii populare. Faconda stereotipurilor din
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
Faconda stereotipurilor din cultura populară degenerează frecvent în taxonomia maniheista, unde inventarul existențial este clasificat în Bun (‚Good’) și Rău (‚Evil’). Etichetele ambientale și gestionarea ambientală a organizațiilor, economice sau nu, încearcă să producă o congruenta de semnificații între adjectivele Ecologic și Bun, pentru orice produs, serviciu, ori comportament cetățenesc respectuos față de valorile mediului înconjurător. Ca tip particular de analiză a sistemelor, Ecologia Industrială ne forțează să traversam mai multe frontiere existente între Biosferă, Geosfera (aerul, apele, solul și subsolul) și
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
o simplă știință. Căci, prin principiul ei fundamental : „Din leagăn până la mormânt” („From the cradle to the grave”), adică din „baptisteriul” produselor industriilor (care nu mai sunt ‚produse industriale’ în sens clasic), și până la momentul lor „sepultural” -depozitul ambiental, groapă ecologică, incineratorul, sau buclele de reciclare totală din parcurile industriale cu tehnologie simbiotica-, “Ecologia Industrială” edifica o arhitectură ontologica a noilor artefacte - produse ce nu sunt detrimentale pentru om ori pentru ecosistemele planetei. Aceste reprezentări ale ’ontologiilor de artefacte’ din industrii
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
de biodiversitate pozitivă (pentru că există și o biodiversitate negativă, adică o lume populată cu HIV și Ebola). Deci în ideologia primară se cer șanse nu doar pentru om, ci și pentru biodiversitatea pozitivă a lumii. Iar într-o terminologie strict ecologică, se vorbește aici despre tranziția de la Capitalismul-r (malthusian), la Capitalismul-K (logistic). Parcurile industriale pentru dezvoltarea durabilă aparțin conceptual Capitalismului-K, și ele sunt o componentă importantă a strategiei dezvoltării în Noua Economie. În general, ‘parcurile industriale’ reprezintă proiecte ale dezvoltării regionale
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
dezvoltarea industriilor și serviciilor, chiar când acestea adaugă valoare prin tehnologie : Fezabilitatea tehnică trebuie să posede și un Permis moral. Atunci cand ‘parcurile industriale’ sunt organizate pe baza principiilor Ecologiei Industriale, ele se numesc fie ‘parcuri industriale simbiotice’, fie ‘parcuri industriale ecologice’ , fie ‘parcuri eco- industriale’, fie ’eco-parcuri’. Noi le denumim ‚parcuri industriale pentru dezvoltarea durabilă’. După lansarea listei de condiționări pentru dezvoltarea durabilă, celebra Agenda 21, ‘parcurile industriale’ nu pot capătă ființă concretă la ora actuală, într-o țară realmente democrată
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
ambientale’ ce reflectă percepția societala despre „calitatea mediului ambient” se cheamă ‘folosirea terenului’. Deci în mod automat, un ‘parc industrial’ care folosește corect, -din punctul de vedere al Ecologiei Industriale-, terenul pe care l-a primit este un ‘parc industrial ecologic’.Punctul nostru de vedere nu este singular. Căci primul exemplu de ’simbioza industrială’ evidențiat în teren, aflat la Kalundborg, pe coasta marină daneză, este numit atât ‘parc industrial’, cât și ‘parc eco-industrial’. Kalundborg mai este citat în studii semnate de
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
exploatând dimensiunea „timpului heideggerian”, încorporat și în principiul de echitate intergenerațională al dezvoltării durabile, ce presupune folosirea elementelor unui limbaj comun de către toate generațiile, să spunem că proiectele de parcuri industriale aparțin strategiilor de sustenabilitate ce iau în seamă bilanțul ecologic al unei contabilități ambientale între Hinterland și Urbe. Așa cum sublinia Paul Hawken în lucrarea să din 1993, — “The Ecology of Commerce” -, la ora actuală hinterlandul, baza tradițională a sustenabilității pentru un oraș, își mai poate salva existența inalterată, păstrându-și
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
degradanta ce i s-a atribuit de către Revoluția Industrială, -aceea de „groapă de gunoi” pentru reziduurile industriale -, doar cu o condiție : „Deșeurile unui proces industrial trebuie să devină materie primă și/sau energie pentru un alt proces industrial. Un « model ecologic » al comerțului implică incorporarea în gândire a faptului că toate deșeurile au valoare economică pentru alte moduri de producție, astfel încât fiecare deșeu este fie refolosit, fie reciclat. Devine pentru noi imperativ să imaginăm o cultură economică și comercială cu un
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
ireversibilitatea pe termen lung fac imposibilă, din punctul de vedere al celui de al doilea principiu al termodinamicii, funcționarea ideală a parcurilor industriale cu zero-emisii. Să remarcam că teoria lui Nicolae Georgescu-Roegen permite analizarea critică rațională a funcționării parcurilor industriale ecologice într-o dimensiune temporală. Parcurile industriale virtuale, a căror cartare este facilitata de instrumentele G.I.S. (Geographic Information System) din ciberspațiu, exploatează în toată extensia conceptul “economiei de scală”. Această ‚scală Alfred Marshall’ îngăduie și antamarea dimensiunii spațiale a parcurilor industriale
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
într-o dimensiune temporală. Parcurile industriale virtuale, a căror cartare este facilitata de instrumentele G.I.S. (Geographic Information System) din ciberspațiu, exploatează în toată extensia conceptul “economiei de scală”. Această ‚scală Alfred Marshall’ îngăduie și antamarea dimensiunii spațiale a parcurilor industriale ecologice. Însă dacă succesul economic ‚de scală’ este posibil, iar numeroase exemple probează favorabil aserțiunea, decurge de aici și demonstrația succesului ecologic “de scală” ? În anul 1999, cel mai capabil dintre foștii studenți ai lui Nicolae Georgescu-Roegen, economistul Herman Daly de la
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
în toată extensia conceptul “economiei de scală”. Această ‚scală Alfred Marshall’ îngăduie și antamarea dimensiunii spațiale a parcurilor industriale ecologice. Însă dacă succesul economic ‚de scală’ este posibil, iar numeroase exemple probează favorabil aserțiunea, decurge de aici și demonstrația succesului ecologic “de scală” ? În anul 1999, cel mai capabil dintre foștii studenți ai lui Nicolae Georgescu-Roegen, economistul Herman Daly de la Universitatea din Maryland, demonstra că “exploatarea spațiului terestru” în teoriile economice de tip neoclasic nu asigură automat succesul ecologic și durabilitatea
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]