2,582 matches
-
periculoasă. Cu două-trei excepții (Ion Ianoși, Ilie Pârvu, Vasile Morar, mai recent Valentin Mureșan), nu citesc și nu-mi citesc lucrările de filosofie feministă și nici nu le iau în seamă decât poate ca exotisme intelectuale. „Mihaela dragă, feminismul și ecologia sunt pentru țări civilizate!”, mă dojenește șăgalnic-drăgăstos, dar ferm pe ideea de inadecvare, Tata Flonta, cum îi spunem noi. Cu sau fără să o spună explicit, cei mai mulți îneacă apariția abordării feministe în Facultatea de Filosofie în conspirația tăcerii sau a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
apucat să fie, în formă civilizată, o astfel de mișcare. Feminismul a fost și în perioada interbelică o mișcare realizată de către o elită, la fel ca și liberalismul, dar fără ca primul să aibă accesul acestuia la putere și influență. Despre ecologie ce putem spune? Mai avem mult până să devenim făpturi morale față de alte viețuitoare și față de mediul natural căruia îi suntem parte inconștientă și iresponsabilă. De aceea mă supără faptul că noi ne continuăm gâlcevile intelectuale pe tematici ale secolului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
aventură a democrației după comunism, Lavinia Stan, Lucian Turcescu • Capitalismul (vol.1 și 2), Jean Baechler • Corupția politică. Înăuntrul și în afara statului-națiune, Robert Harris • Globalizarea. Nenumele nimicului, Tiberiu Brăilean • Globalizare etică, Aurica Brișcaru • Inteligența globală și dezvoltarea umană. Către o ecologie a învățării globale, Mihai I. Spariosu • Intelectualii și puterea, Vasile Boari, Natalia Vlas și Radu Murea (coord.) • Intellectuals and Politics, Gheorghe Lencan Stoica • Liberalismul, Gabriel Mursa • Libertatea academică, Viorel Rotilă • Memorandum către președintele ales, Madeleine Albright • Noua economie, Tiberiu Brăilean
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
încearcă o definire a domeniului prin identificarea problemelor și conceptelor ce apar în studiul Comunicării interculturale. Proster studiază componentele comunicării: mesajul, participanții, codurile lingvistice și nonverbale, canalul de transmitere și componentele culturale (ca de ex.: dezvoltarea culturală, funcționalitatea, istoria și ecologia culturală). Saral (1979) subliniază importanța înțelegerii aspectelor interculturale în educație, înclinația occidentală a cercetării Comunicării interculturale și introduce conceptul de etică. Criza de identitate a fost accentuată de Smith (1982) și Rochlin (1988), care se îndoiau de importanța studierii Comunicării
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
pielea singur. Le făceam la limita legii, la limita bunului simț. Mă băteam pentru alții, nu pentru mine. Mă luam la omor cu ei pentru că trebuia să-mi păstrez ștacheta de șmecher. Nu știam că am să ajung profesor de ecologie. Vedeam prin restaurante indivizi care acostau femeile altora. Interveneam: Domnule, îl cunoști? Nu. Nu? Îl luam pe unul din cei răi și-l scoteam afară. Vrei să te bați? De ce nu te bați cu mine? Îi ciufuleam bine: ori eu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
cărți, a conferențiat și în străinătate, având titlul de profesor asociat al Universităților ”Rennes” din Franța și ”Geambloux” din Belgia. A primit de două ori Premiul Academiei Române. A fost profesor la Universitatea Ecologică la catedrele de Fiziologia Plantelor și la Ecologie. În perioada mandatului prezidențial al lui Emil Constantinescu (1996 -2000) a fost consilier, dar și deputat din partea Convenției Democratice în Parlamentul României. A îndeplinit funcția de secretar al Comisiei de Învățământ, Cercetare, Tineret și Sport. Profesorul doctor Alexandru Ionescu va
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
sediul în București, pe strada Maria Rosetti. Activitatea în cadrul acestui O.N.G. va fi prodigioasă, profesorul Alexandru Ionescu fiind prezent în multe școli generale și licee din județele României. În Oltenița, orașul său natal, a înființat mai multe cercuri de ecologie, coordonate de cadre didactice. Aceste cercuri au avut o activitate rodnică, efectuând o serie de proiecte cu finalizări imediate sa în perspectivă. Editând de două ori pe an revista ”Ecomondia”, prof dr. Alexandru Ionescu a difuzat în școlile unde existau
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
cadre didactice. Aceste cercuri au avut o activitate rodnică, efectuând o serie de proiecte cu finalizări imediate sa în perspectivă. Editând de două ori pe an revista ”Ecomondia”, prof dr. Alexandru Ionescu a difuzat în școlile unde existau cercuri de ecologie această gazetă, dar și la biblioteci. Dintre cărțile publicate, nu putem să nu amintim câteva, care sunt de rererință. În anul 2007, a apărut la editura ”Cartea Studențească” volumul autobiografic, ”Însemnări în verde - gri”, în care își amintește de copilăria
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
Mihai Viteazu” din București cu Piki Zorzor, fiul generalului oltenițean, Vasile Zorzor, va relata într-un capitol special al cărții despre prietenia dintre ei și pasiunile lor. Printre activitățile desfășurate de profesorul Alexandru Ionescu în cadrul ”Ecomondiei”, și a cercurilor de ecologie din țară, se numără și lansările de cărți ale unor fiii ai satelor din județele limitrofe Capitalei. O asemenea lansare de carte a avut loc la Adunații Copăceni, unde au fost prezenți, grație prof. Dr . Alexandru Ionescu și elevi din
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
în nota din ediția critică Botez Petroveanu, se spune că „poezia a fost scrisă în jurul anului 1899, sub impresia chinului animalelor la abatorul orașului, aflat nu departe de locuința sa”.4 ) Iată-l deci pe Bacovia și pionier sentimental al ecologiei! Explicația e surprinzător de naivă. Nici un cuvînt nu trimite direct la „chinul animalelor”, deși „sînge (le) cald” evocă tăierea lor. în schimb, ca un șoc e anunțată venirea lupilor, motiv de a-i cere „iubitei” adăpost. „Tablou de iarnă” e
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ca experiență și utopie, pe descoperirea unui sens modern al Naturii și pe reîntoarcerea la umanism a obiectului industrial. După ce, în 1968, publică Le Petit Livre rouge de la revolution picturale, în 1978 inaugurează o dezbatere artistică asupra culturilor marginale și ecologiei în artă, publicând Manifeste du Rio Negro. Creatorul conceptului de "arte povera" în 1967, Germano Celant s-a arătat interesat de tratamentul metaforic al naturii, culturii, istoriei și vieții contemporane. În viziunea lui Celant arta ar trebui să se manifeste
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
30% cazuri de cancer de col. Aceiași boală fiind asociată etiologic mai multor virusuri, se pune întrebarea dacă excluderea unora prin vaccinare nu va antrena creșterea potențialului oncogen al celorlalte. Substituirea unui genotip viral prin altul este un fenomen de ecologie virală care se poate produce în două condiții:1. Când există o competiție (fie și parțială) între genotipuri în cursul infecției naturale; 2. Când vaccinul nu induce protecție încrucișată între competitori. În cazul HPV nu există competiție între genotipuri ci
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
6 și 11 șansele de a fi infectat cu HPV 16/18/31 sunt de aproape trei ori mai mari. Acest risc rămâne chiar după ajustarea rezultatelor în raport cu particularități ale comportamentului sexual sau după corecția privind alte coinfecții transmise sexual. Ecologia virală poate fi influențată și dacă durata infectivității cu un subtip afectează timpul pentru regresia sau vindecarea unei infecții subsecvente cu un alt subtip. În studii repetat confirmate, seropozitivitatea inițială pentru un subtip nu influențează evoluția altor infecții. Aceste date
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
30% cazuri de cancer de col. Aceiași boală fiind asociată etiologic mai multor virusuri, se pune întrebarea dacă excluderea unora prin vaccinare nu va antrena creșterea potențialului oncogen al celorlalte. Substituirea unui genotip viral prin altul este un fenomen de ecologie virală care se poate produce în două condiții: 1. Când există o competiție (fie și parțială) între genotipuri în cursul infecției naturale; 2. Când vaccinul nu induce protecție încrucișată între competitori. În cazul HPV nu există competiție între genotipuri ci
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
6 și 11 șansele de a fi infectat cu HPV 16/18/31 sunt de aproape trei ori mai mari. Acest risc rămâne chiar după ajustarea rezultatelor în raport cu particularități ale comportamentului sexual sau după corecția privind alte coinfecții transmise sexual. Ecologia virală poate fi influențată și dacă durata infectivității cu un subtip afectează timpul pentru regresia sau vindecarea unei infecții subsecvente cu un alt subtip. În studii repetat confirmate, seropozitivitatea inițială pentru un subtip nu influențează evoluția altor infecții. Aceste date
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
mediu observând, desenând, cântând, recitând poezii, povestind sau chiar făcând mici experimente. Se stimulează astfel curiozitatea copiilor de investigare a mediului, se exersează deprinderi de protejare a mediului (îngrijirea plantelor, animalelor etc). Copilului i se pot explica noțiuni simple de ecologie în dezbaterea unor teme ca: ”Poluarea aerului”, “Rolul pădurii”, “Viața unor animale și plante”, “Să simți natura în diferite anotimpuri” etc. Educația ecologică implică antrenarea copilului în activități de ocrotire a naturii: construirea de căsuțe pentru păsări, plantarea de pomișori
Coronița prieteniei by Ed. Sofronia Voica - Grădiniţa P.N. 6 Paşcani, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93008]
-
unele activități desfășurate cu preșcolarii, aceștia pot constitui model pentru adulți, înfrânând unele impulsuri ale adulților care distrug într-o clipă armonia naturii. Sistemul educațional actual din România se caracterizează prin lipsa unei preocupări organizate, sistematizate, în ce privește educația ecologică. Cu toate că ecologia s-a impus atenției generale la diverse paliere ale activității sociale, materialul bibliografic referitor la aceste aspecte, publicat în țara noastră este foarte redus. Așa cum îi învățăm pe copii să vorbească, să se comporte în familie, în școală și în
Coronița prieteniei by Inst. Ari Mariana-Ana, Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, Lupeni, Hunedoara () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93018]
-
de munte, fazanul, vulturul pleșuv etc. Astfel de activități de educație ecologică, conform managementului grupei, le putem organiza și desfășura și ca activități opționale, care ne lasă latitudinea proiectării acestora în funcție de posibilitățile preșcolarilor, necesități și alți factori. Pătrunzând în studiul ecologiei, am înfiripat diverse proiecte, studiind în prim plan comoara verde, „PĂDUREA”. Sperăm ca ce facem să aibă ecou în rândul preșcolarilor pentru o înțelegere mai bună a importanței „VERDELUI“, tratând fiecare ființă ca prietena noastră (copaci, flori, gâze, animale etc.
Coronița prieteniei by Ed. Nemţanu Anişoara, Grup Şcolar Cristeşti, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93021]
-
și să interpreteze științific fenomenele naturii, el învață să cunoască natura, să o prețuiască și să o ocrotească. Disciplina ,,Științe’’ contribuie la lărgirea orizontului de cunoaștere, la stimularea interesului pentru cunoașterea științifică a naturii, integrează elementele de biologie, fizică, chimie, ecologie. Cunoștințele, priceperile și deprinderile se transmit și se formează în toate orele, interdisciplinar dintr-un an școlar. Prezentarea cunoștințelor în mod gradat : mediul școlar, familial, anotimpuri, făcându-se apoi trecerea la corpuri cu viață și fără viață permite elevilor o
Coronița prieteniei by Inv. Constantinescu Adriana, Şcoala Sireţel, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93019]
-
în ceea ce privește vinul, statele-membre din nordul Europei practică un fel de "neoprotecționism" care se ascunde, într-un mod mai mult sau mai puțin abil, în spatele unor regulamente sanitare, al unor norme de securitate, sau în spatele unor preocupări ce privesc consumerismul sau ecologia. III. Spațiul viticol european Comunitatea economică europeană (CEE) din trecut și Uniunea Europeană de azi87 sunt o creație a Dreptului. Așa cum este ea, Europa comunitară se distinge de tentativele unificatoare prin foc și spadă care au însângerat istoria europeană: cea a
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
fundamentale și mai personale: oamenii pot să iasă în stradă, să-și pună la cale propriile proteste, să scrie ce vor, să se retragă din societate sau să negocieze cu liderii și să intre în Parlament. Pot îmbrățișa socialismul sau ecologia sau își pot reinventa tradițiile naționale. Biserica se va schimba, veche opoziție se va schimba, pozițiile și prejudecățile oamenilor se vor schimba și chiar și natura procesului politic se va schimba. Marea parte, poate majoritatea, acestui spirit revoluționar va trece
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
particule-unde. Solicitarea extremă a întregii ființe m-a adormit la loc (sau o fi fost un leșin?)... În vis mi s-a deslușit totul, așa cum m-am grăbit să notez mai apoi, în stare cât de cât lucida: E de la Ecologie: 2008 va fi verde. Chiar așa era primul E - verde... că o pace verde. Prin el am întrezărit mari mișcări de trupe civile, nonviolente și altermondialiste. Nu neapărat ieșiri în stradă, la ars blănuri sau pedalat în pielea goală (astea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
determinante în decizia de vot. În concluzie, în modelul Columbia, precum și în modelul Michigan, există factori de lungă durată (variabile sociologice sau de atitudine) și nu factori de scurtă durată (numai pentru perioada campaniei) care sînt primordiali. Tradiția franceză a ecologiei electorale în ceea ce o privește insistă asupra factorilor geografici, sociologici și istorici, care formează concepția clasică americană privind caracterul secundar al campaniilor în formarea opiniei de vot. Un ansamblu de cercetări probează o schimbare de perspectivă, cum ar fi: lucrările
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
lung și continuu proces de desacralizare a pământului. Din planul interpretărilor mitologice și sacre, pământul a trecut în orizontul unor valorizări scientiste și ideologice. Magna Mater a devenit Terra. Un exemplu concludent este inventarea în 1852 de către Henri-David Thoreau a ecologiei ca știință. Pământul va face de acum încolo obiectul unor înflăcărate discursuri politico-ideologice. Desacralizarea mentalității sociale privind pământul atinge acum perfecțiunea. Apare astfel Ziua pământului, importanța protecției planetei, drepturile egale la resurse și viață ale generațiilor viitoare etc. Răsar partidele
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
destrăbălându-se bahic și culinar. Gratarul, micii și berica simbolizează reala indiferență a multora dintre noi față de sensurile spirituale ale Paștelui Blajinilor. Aceste stranii creaturi mitologice ne invită, cu alte cuvinte, să ne asumăm o urgentă și necesară lecție de ecologie și de corectă administrare a domeniului public. Săptămâna Neagră este și un timp al ascezei și reculegerii. Conform tradiției, adevărații creștini posteau pentru mântuirea sufletelor celor morți necreștinește. Săptămâna Neagră era un timp al neființei și al totalelor interdicții. Ele
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]