1,967 matches
-
această lume, și acum, pierdută, o înfrumusețează amintirea, de-aceea ni se transmite permanent un sentiment elegiac, generat de aspirația de a o recuceri. "Invocație" este un poem al reveriei, dar zilele săptămânii trag după ele un întreg univers existențial: Edenul este păgân; joia este zi de târg la Fierbinți, iar vânzătorii oferă marfă rară: papagali, țilindri magici, centauri, cai, vârcolaci, păsări venite parcă dintr-o țară îndepărtată în care nevestele leagă cu fire multicolore întreaga fire. Și totuși, peste acest
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
diluviu/ O clipă să pot o clipă să știu/ ce ochi are dragostea în așteptare". În 1972 apare volumul "Clar și singurătate". Poetul reflectează la propria-i viață. O ipostază ar fi incapacitatea de a comunica cu o lume de eden, dominat de sentimentul așteptării dincolo de margini. "O sabie înlăcrimată sunt; cel care m-a purtat/ pe frunze roșii s-a culcat să moară". Apar imagini terifiante, parcuri cu arbori intrați în putrefacție, frunze pline cu viermi sau păduri seculare măcinate
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Versuri", E. P. L., 1967; "Transfigurări", E. P. L., 1969; "Umbra faptei", Editura Cartea Românească, 1973. Doina Sălăjan a editat cinci volume de versuri și este o poetă remarcabilă, sensibilă, cu o largă pastă impresionistă în pictura peisajului și în sugerarea i edenului, a tăcerii și a liniștii: "Un verde gras ca pasta se întindea pe dealuri,/ Fluid precum o apă se liniștea pe foi./ Departe, ca o pâclă se subția-n albastru,/ Aproape ca veninul în ierburile moi." Uneori, este vlahuțiană în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
atunci, se desprind din țarină dragostele oprite, sufletele fraților ce s-au ucis, pietrele de răzoare. Participăm la o moarte organică a lumii satului, a țărânei și la o renaștere din propria-i cenușă. Poetul se trezește într-un adevărat Eden, pentru că, iată: Căile pământului s-au lăsat de-a pururea la fund cu oasele ucișilor pentru pământ/ strălucind ca piatra albă de pe prund"/. Primul volum se constituie ca un preludiu al celorlalte, pentru că, așa cum s-a putut observa și la
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
intensă imagistică, plină de vigoare. Apar obsesiv nunta și moartea. Nunta înseamnă comunicarea cu strămoșii, înseamnă, de fapt, începutul morții. Situația spre care tinde poetul este starea de echilibru, de echinox. Visul din poezia "Visele" vine cu un peisaj de Eden. Pădurea doarme visând, căprioarele visează îngeri, "iar leul bătrân și naiv și flămând,/ L-a visat pe Dumnezeu ". Adrian Păunescu, ca și ceilalți poeți ai generației lui, încearcă într-un anumit fel receptarea folclorului, adică asimilarea lui în asemenea măsură
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
devenit ca unul din Noi, cunoscând binele și răul. Și acum, ca nu cumva să-și întindă el mâna și să ia roade din pomul vieții, să mănânce și să trăiască în veci....", Domnul Dumnezeu l-a scos din raiul edenului, ca să lucreze pământul din care fusese luat." (Facerea, cap. 3, v. 6-23) "Împăratul s-a dezbrăcat și pehlivanii s-au prefăcut că-i pun hainele cele noi, care tocmai erau gata, și împăratul se întorcea și se sucea în fața oglinzii
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
pe acest continent. Este important sa remediem aceasta anarhie prin crearea unei Uniuni federale între popoarele europene”. Într-o Anglie devenită pol al Europei libere, mediile guvernamentale erau animate de ideile federalist europene. Astfel, Winston Churchill îi adresa lui Anthony Eden un memorandum asupra „Statelor Unite ale Europei”. Odată recâștigată pacea, omul de stat britanic revenea asupra aceleiași teme cu prilejul unei conferințe la Universitatea din Zürich, pe 19 septembrie 1946, unde propunea constituirea unor State Unite ale Europei, spunând printre altele: „Noi
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
o campanie violentă împotriva acestui sprijin. Această agitație își găsește un anumit ecou, însă alte presiuni, și mai eficace, îl vor constrînge pe Léon Blum și guvernul său să-și modifice poziția. O întîlnire între guvernele francez și britanic (Anthony Eden, Winston Churchill) nu lasă nici un dubiu asupra lui Léon Blum în legătură cu voința britanică de a duce o politică de neintervenție în Spania. Aceasta este și poziția adoptată de miniștrii radicali care intervin cu același scop în cadrul guvernului francez. Aceste presiuni
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
155 De Kadt, Jacques 136 Delaisi, Fancis 187 Delattre, A. 185 Delvigne, J. 163 Dollfuss, Engelbert 140 Doriot, Jacques 167 Dragovic, Radovan 56 Dreyfus (Afacerea) 50, 61, 62, 343, 344, 345, 347, 348, 353, 367 Dubcek, Alexandr 308, 309 E Eden, Anthony 162 Ehrlich, Henryk 192 Eisner, Kurt 91 Engels, Friedrich 33, 36, 39, 59, 270, 330 Erler, Fritz 244 F Faure, Paul 83, 185, 188 Ferdinand Iosif (Franz-Ferdinand) 74 Franco Bahamonde, Francisco 164, 281, 294, 355 Frank, L. 38 Freud
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de-a lungul lagunei din Veneția, astfel că în contextul dat ar fi fost preferabil masculinul aceluiași substantiv, i calli; Venere și Madonă cuvântului gaudii (bucurie exaltantă, jubilație) folosit de traducător pentru a echivala românescul "raiuri", i-am fi preferat eden; nu ne este clar de ce traducătorul folosește de câteva ori orto (grădină de zarzavat) pentru genericul "grădină"; versul "fruntea îngerului-geniu, îngerului-ideal" este tradus prin la fronte del genio, la fronte dell'ideale, omis fiind cuvântul-cheie, "înger" parte inalienabilă a antitezei
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
unei reprezentări geografice echitabile . În cadrul Ligii Națiunilor a activat elita diplomației mondiale din acea vreme: Henry Bergson, Albert Einstein, Marie Curie-Sklodowska, Thomas Mann, Paul Valėrie, Jean Paul Boncour, Eduard Beneș, Maxim Litvinov; G.Stresemann, Aristide Briand, Louis-Barthou, Austen Chamberlain, Anthony Eden . Au fost numeroase reacții după aprobarea și tipărirea Pactului Ligii Națiunilor. La Los Angeles, ziarul “Times” considera Pactul ca fiind “ultimul act nebunesc al lui Wilson” . La Londra, “Times” scria că “Pacea și menținerea ei au fost coborâte din nori
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
cheia înțelesurilor e legată de gleznele lui Dumnezeu/ undeva unde nimeni nu privește maleficul în ochi/ printre îngerii cam șleampeți/ Adam o cată pe Eva'ntre orele neivite din palma Lui/ cerul are culoare de amintiri urcate în dintâia clipă/ Edenul e încărcat cu Frunze care cad întruna/ acoperind toți șerpii/ o talpă de femeie uitată printre fructele fără înțeles pentru nimeni/ așteaptă bărbatul care să o privească (...)/ la un colț/ verbul a nu fi rânjește din toate literele". Starea funciară
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
astfel de context, evidentă. Începând cu Lanseta cea mai lungă din lume, poetul pare "hotărât să nu mai intru-n dialog/decât cu dumnezeu". Dar evidența propriei inferiorități îi apare imediat, într-o viziune coșmarescă, cea a vieții proprii în Eden, când "vineri l-am surprins pe dumnezeu/ turnând pe flori de măr otrava". Poemul mi se pare esențial pentru înțelegerea nucleului de esență tragică al liricii lui Ioanid Romanescu, pentru că el explică însăși cauza uneia dintre notele definitorii ale întregii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nu neapărat ca marcă a creației, ci ca semn al ființei, ca memorie și înscriere în temporalitate. Dintre ele, aș cita un poem sugestiv în care actantul este chiar Cuvântul, entitate antropomorfizată, dezabuzată și totodată nostalgică după un fel de eden infantil, acum aproape pierdut prin trădare (recte uitare), în care erosul, prin extensie lumea sentimentelor, își avea o aură imperială: "Cuvântul și-a făcut casă unde să locuiască/ el și trompeta de silex.// Apoi a săpat o fântână/ prin care
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în cercuri;/ joi,/ închis în buduroi/ intrai pe pământ varvar;/ vineri, gol, fără stihar,/ sâmbătă, în ierihon,/ eu în strană, ea-n amvon./ Prin tălmaci de la fanar,/ îmi plâng soartă și amar:/ sunt un păcătos morar/ într-un crin lângă eden/ și-al fantasmelor polen/ macin, doamnă, din amor/ pentru-ocnașii din Alcor/ și-n cățuie iau uium/ numai gloria de fum" (Paianjenița). Îndrăgostitul orf(e)ic este mai puțin îndrăgostit de obiectul propriei cântări și mai mult de cântarea însăși. De
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ce prin vocea lui Benedetto Croce ajunsese să fie condiția sine qua non a unui anumit tip de poezie, cea curățata de impurități oratorice, conceptuale și sentimentale. Pe fondul acesta a luat naștere noul interes pentru poezia greacă, văzută că Eden neprihănit, iar traducerile lui Quasimodo reflectă această aspirație a epocii sale spre puritate. În laboratorul său literar tendința s-a tradus în căutarea cuvântului pur, originar ca răspuns la acea espoir inassouvi d'innocence specifică și lui Ungaretti.474 Prin
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
-i în stare de a transpune în adâncimile (s.n.) sufletești, în lumi care se formează aievea așa cum le dorești, în spații iluminate de un albastru (s.n.) splendid, umed și curgător (Eminescu: 2011, II, 42). Albastrul este semnul limpezirii căii spre edenul selenar. Este interesant de urmărit desenul colorat din textura prozei : verde este numai mucegaiul, pentru Dionis; tabloul îl întâmpină pe cititor cu linii obscure sau întunecate realizate în nuanțe aflate la jumătatea drumului dintre neculori; roșul luminează incitant pagina de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
din totalul culorilor (75,37%) în operă și puțin peste jumătate (58,62%) în textul variantei. După acest grup, urmează culorile: roșu-galben-verde-roș-vioriu-cenușiu-roz în hipertext și galben-curcubeu-verde-roș-cenu șiu-roz în hipotext. Roșu și vioriu particularizează tablourile nuvelei. Din "rocvaiv"-ul ce colora edenul din vis în hipotext, a rămas doar vioriu în operă. Roșu este o prezență cromatică nouă și pregnantă în hipertext și se îndepărtează de roș și roz prin diferențe de nuanță nu doar sub aspectul intensității pigmentului, cât mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
poezie, nefiind nevoie de vreo mediere sau de vreo reconstruire a unei noi lumi, se regăsește în poemele Învingători și Mândrie. Nostalgia manifestată pentru vremurile apuse, fie ea trăită la nivel individual sau colectiv, nu este altceva decât nostalgia pentru eden, pentru paradisul pierdut. Încredințarea unei stări de fericire pe care numai trecutul o deține, în opoziție cu prezentul se manifestă la Ana Blandiana prin conflictul între ascensiunea spre puritate și primele degradări ale societății. Totuși, perioada "trecerii de la jocul copilăresc
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Coborârea din turn, în "România literară", 25 (1989). Ungureanu, Cornel, Imediata noastră apropiere, Timișoara, Editura Facla, 1980. Ungureanu, Cornel, Ana Blandiana, în "Orizont", 12 (1990). Ungureanu, Cornel, De la Antigona la Casandra, în "Orizont", 2 (1999). Cornel Ungureanu, La Vest de Eden, Timișoara, Editura Amacord, 1995 Ungureanu, Cornel, Mitteleuropa periferiilor, Iași, Editura Polirom, 2002. Ungureanu, Cornel, Geografie literară, Timișoara, Editura Universității de Vest, 2002. Ungureanu, Cornel, Geografia literaturii române, azi. vol. I Muntenia, Pitești, Editura Paralela 45, 2003. Ungureanu, Cornel, Geografia literaturii
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Laura Pavel, Onirismul între istoria literară și istoria politică, în "Vatra", nr. 10-11, 2007, p. 25. 27Vezi Mioara Apolzan, apud Nicolae Manolescu, Generație literară, în "România literară", nr. 2, 200, p. 5. 28Ibidem, p. 5. 29Cornel Ungureanu, La Vest de Eden, Timișoara, Editura Amacord, 195, p. 9. 30Vezi Doina Geană, op. cit., p. 8-10. 31"Orizont", nr. 17/ 1993, art. A spera, a-ți aminti, interviu cu Octavian Paler, realizat de Veronica Balaj, cu prilejul lansării în Timișoara a cărții Don Quijote în
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
lui Emil Gârleanu, Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel, având drept model Société des Gens de Lettres, din Franța)". 233Ana Blandiana, Scriitorul român între opoziție și rezistență, în "Revista 22", nr. 21 (1991), p. 54. 234Cornel Ungureanu, La Vest de Eden, Timișoara, Editura Amacord, 195, p. 9. 235Ion Simuț, Incursiuni în literatura actuală, Oradea, Editura Cogito, 1994, p. 14. 236 Vezi Nicolae Manolescu, în "Adevărul literar și artistic", Cum se debuta la începutul anilor '60, nr. 7(2011), p. 45. 237
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
umple lumea de altoi cu lumânările în mâini și spune-le să fie buni. pomeni să facă din prinos și-n zilnicele rugăciuni să-l preamărească pe Hristos. să spui că veșnice grădini în ceruri eu le-am pregătit. din Edenul Sfintei-Treimi i-am prigonit fiindc-au greșit și dă-le zmirnă, pâine, pești, să-și ducă truda tot mereu. Tu mamă, spune-le că ești o rugă din cuvântul meu. ascultă-mi marele cuvânt, ce ți-l trimit din lerui
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
iar casele ni-s pușcărie. visăm Hristoși căzuți din ceruri să vină să ne reînvie. ca vulpile ce-mpușcă vulturi prin iernile de vis meschine, se urcă rugile la ceruri dar poate-s Doamne prea puține... D Lestine iterare 56 EDENUL TRĂDĂRII domnișoara Pogonat umblă despletită. polițistul treaz împușcă zilnic teroriști. orbul de la colț pictează albatroși de fum. în senat deliberează domnii altruiști. o duduie nașparlie croiește polemici. pe un șold mai evident voi visa diseară. Pufi scrie prin ziare despre-asasinate
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
piață iar de-o vreme ne mai naștem doar să ne murim. vă propun un clopot mare din alămuri scumpe și-un poet care să-l tragă, să se-audă-n cer: pune Doamne oști de îngeri să ucidă ciuma, că în Edenul trădării oamenii Tăi pier... VEAC NOU poetului N. LABIȘ ne-a prevenit poetul: luptați cu inerția. știa el căpriorul cu ochii blânzi de cer că vom jeli mâncarea, că vom mânca formule și pe planeta noastră va bântui un ger
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]