34,207 matches
-
adoptatori Continuă, exprimată în ani lei/lună Etnia Dihotomică, 0 română; 1 altă etnie Venitul lunar al familiei adoptive Continuă Nivelul educațional Variabilă recodificată, luând următoarele valori: 1. Nivel educațional foarte scăzut (fără școală, școală primară, școală gimnazială); 2. nivel educațional scăzut (10 clase, școală profesională); 3. nivel eduațional mediu (liceu, școală postliceală și școală de maiștri); 4. nivel educațional ridicat (studii universitare și postuniversitare) Ocupația mamelor/taților adoptatori Variabilă construită pe baza codurilor ISCO88; variabilele iau următoarele valori: 1 ocupații
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Continuă Nivelul educațional Variabilă recodificată, luând următoarele valori: 1. Nivel educațional foarte scăzut (fără școală, școală primară, școală gimnazială); 2. nivel educațional scăzut (10 clase, școală profesională); 3. nivel eduațional mediu (liceu, școală postliceală și școală de maiștri); 4. nivel educațional ridicat (studii universitare și postuniversitare) Ocupația mamelor/taților adoptatori Variabilă construită pe baza codurilor ISCO88; variabilele iau următoarele valori: 1 ocupații din clasa de jos (clasele ocupaționale 5-9), 2 ocupații din clasa de mijloc (clasele ocupaționale 3-4 și 10), 3
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
itemi, măsurați pe o scală de la 1 la 5, unde 1 semnifică în mult mai grave decât ne-am așteptat, iar 5 la fel de grave precum ne-am așteptat; Itemi: a. probleme medicale, b. probleme psihologice, c. probleme comportamentale, d. probleme educaționale 0,940 Gravitatea problemelor manifestate de copil raportat la expectanțele părinților Index sumativ construit din 5 itemi, măsurați pe o scală de la 1 la 5, unde 1 semnifică în mult mai grave decât ne-am așteptat, iar 5 la fel de grave
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
itemi, măsurați pe o scală de la 1 la 5, unde 1 semnifică în mult mai grave decât ne-am așteptat, iar 5 la fel de grave precum ne-am așteptat; Itemi: a. probleme medicale, b. probleme psihologice, c. probleme comportamentale, d. probleme educaționale 0,948 Resurse sociale Încrederea în apropiați Index sumativ construit din 2 itemi, măsurat pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură; Itemi: a. membrii familiei extinse; b
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sociale și particularitățile copilului ** p < 0.01, * p < 0.05 Gravitatea diferitelor probleme raportat la expectanțele părinților și particularitățile copilului adoptat Gravitatea diferitelor la modul în care au fost prezentate de specialiști Gravitatea problemelor raportat la expectanțele părinților Medicale Psihologice Educaționale Comportamentale Medicale Psihologice Educaționale Comportamentale Vârsta copilului în momentul adopției -.124 .010 -.294 -.094 .158 -.166 -.101 .039 Copilul nu a beneficiat de protecție specială .121 .289 .289 .303 .255 .281 .463* .281 Copilul a fost în plasament la AMP
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
p < 0.01, * p < 0.05 Gravitatea diferitelor probleme raportat la expectanțele părinților și particularitățile copilului adoptat Gravitatea diferitelor la modul în care au fost prezentate de specialiști Gravitatea problemelor raportat la expectanțele părinților Medicale Psihologice Educaționale Comportamentale Medicale Psihologice Educaționale Comportamentale Vârsta copilului în momentul adopției -.124 .010 -.294 -.094 .158 -.166 -.101 .039 Copilul nu a beneficiat de protecție specială .121 .289 .289 .303 .255 .281 .463* .281 Copilul a fost în plasament la AMP .022 .005 -.408* -.199
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
p < 0.01, * p < 0.05 Suficiența resurselor informaționale și expectanțele părinților adoptatori Preocuparea pentru informare Suficiența informațiilor primite Corectitudinea informațiilor Gravitatea diferitelor la modul în care au fost prezentate de specialiști Medicale .082 -.601** -.123 Psihologice -.073 -.419 -.134 Educaționale .321 -.795** -.536* Comportamentale -.029 -.512 -.121 Gravitatea problemelor raportat la expectanțele părinților Medicale -.114 -.534* -.167 Psihologice -.047 -.378 -.198 Educaționale .151 -.542* .045 Comportamentale -.098 -.396 -.121 ** p < 0.01, * p < 0.05 Bibliografie Adamec, Christine și Laurie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
diferitelor la modul în care au fost prezentate de specialiști Medicale .082 -.601** -.123 Psihologice -.073 -.419 -.134 Educaționale .321 -.795** -.536* Comportamentale -.029 -.512 -.121 Gravitatea problemelor raportat la expectanțele părinților Medicale -.114 -.534* -.167 Psihologice -.047 -.378 -.198 Educaționale .151 -.542* .045 Comportamentale -.098 -.396 -.121 ** p < 0.01, * p < 0.05 Bibliografie Adamec, Christine și Laurie C. Miller, The Encyclopedia of Adoption, 3rd edition, Facts On File, New York, 2007. Altstein, Howard și Rita J. Simon, Intercountry Adoption, Greenwood
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
formă deosebită de servicii de consiliere familială o reprezintă serviciile de supraveghere complexă a sarcinilor, nașterilor și creșterii copiilor (supraveghere medicală, psihologică, socială). 6. Centre de informare pentru familii: • informare asupra școlilor, serviciilor oferite menajelor și familiilor; • testarea copiilor; • programe educaționale pentru părinți, ajutor în constituirea grupurilor de părinți; • consultanță privind drepturile copiilor, părinților și familiilor; • informații privind locuințele; • informații privind procedurile de adopție sau plasament familial; • organizarea primirii noilor vecini; • informații privind petrecerea timpului liber; • informații pentru prevenirea relelor tratamente
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
apar în procesul de formare-educare, precum și orientarea școlară și profesională. Un tip aparte de servicii sunt prestate de organizațiile non-guvernamentale, care derulează programe de asistență a copiilor cu nevoi speciale, a copiilor străzii, privind protecția copilului, în general. Printre serviciile educaționale extrașcolare oferite, remarc funcționarea unor Cluburi ale elevilor, cum este de pildă în București C.I.V.E.S. (Clubul de Inițiativă și Voluntariat pentru Egalitatea de Șanse), care își desfășoară activitatea în incinta Școlii Superioare Comerciale „N. Kretzulescu”, sub patronajul Centrului Parteneriat pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
parte a programelor de prevenție. O primă observație arată că, privind modul în care beneficiază de servicii, familiile se pot împărți în două mari categorii: • familiile care au venituri ridicate și își pot permite suportarea costurilor unor servicii de calitate (educaționale pentru copii și de asistență în gospodărie, prin angajarea unor menajere); • familiile sărace, care apelează prioritar la servicii gratuite, oferite de către sistemul public, și care acoperă prin efort propriu altă parte din servicii (mai ales cele care privesc treburile domestice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
preferabilă, permițând un trai cât mai normal, într-un mediu familiar, alături de persoanele dragi. Atunci când o politică publică urmează să fie implementată, se face apel la un set de mijloace (considerate adecvate pentru transpunerea acesteia în practică). De exemplu, politicile educaționale, cele privind sănătatea populației, politicile pentru echilibrarea pieței muncii și în vederea combaterii șomajului, cele de suport pentru persoanele dependente; toate aceste tipuri presupun familia și comunitatea ca instrumente voluntare de intervenție socială. Argumente în favoarea apelului la familie și comunitate, ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
pentru copii), reduceri de impozite care au în vedere minorii aflați în întreținere, iar serviciile pentru familie sunt de factură generală privind protecția sănătății mamei și a copilului mic, gratuitatea asistenței medicale a copiilor. Apoi, sunt gratuite serviciile de factură educațională în perioada învățământului obligatoriu. Aceste măsuri de politică publică sunt nediferențiate pentru specificul tipului de familie, ele adresându-se în general la ceea ce este cunoscut drept familie. Premise privind politicile publice pot fi cele desprinse din analiza raporturilor de putere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în principal) sunt primele pe agenda politică, iar preocupările privind asistarea familiei au rămas secundare. De aici, nu s-a mai realizat, în perioada imediat post-revoluționară, nici măcar o politică socială coerentă privind protecția copiilor 60. Serviciile de ocrotire și cele educaționale au decăzut, ca efect al faptului că nu au mai fost finanțate în mod substanțial de către stat. Retragerea statului privind politicile pentru familie a apărut nu atât ca rezultat al unei opțiuni politice (la nivel declarativ, promisiunile privind securitatea socială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
o fată crescută doar de tatăl ei va demonstra mai multă îndrăzneală, dispoziții de tip competițional, raportări la ceilalți, mai cu seamă logic-raționale. Toate acestea sunt în concordanță, desigur, cu stereotipurile consacrate privind feminitatea și masculinitatea. În societatea contemporană, influențele educaționale sunt foarte diversificate, cele mai accesibile copiilor fiind cele oferite prin intermediul emisiunilor de televiziune. Pentru copilul din familia monoparentală, ideea care apare în prim-plan este acea de a evita izolarea și de a-i oferi ocazia de a relaționa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
realizarea suportului pentru menținerea vieții, și printr-o atitudine pozitivă care să-i insufle dragoste de viață. De aceea, o mamă bună este, în primul rând, o persoană fericită (fiindcă altfel, se sugerează, toate conflictele interioare se transmit în climatul educațional al copilului, care le preia drept dat existențial). De la mamă învață copilul să caute contactul pozitiv cu lumea înconjurătoare (A. Adler, 1995, p. 36). Iubirea maternă nu este numai iubirea pentru copilul mic, ci, mai ales, iubirea pentru copilul în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
până la a degreva familia de cea mai semnificativă pondere a activităților de îngrijire (de pildă, prin înscrierea copiilor în creșe, grădinițe, școli cu program prelungit). Experiența pe care am avut-o în România s-a dovedit deficitară în ceea ce privește calitatea serviciilor educaționale și de îngrijire acordate, implicarea sub aspectul psihoafectiv privind susținerea, mai cu seamă a copiilor mici, fiind insuficientă. În extrema cealaltă, în care statul nu se implică (numărul serviciilor oferite de instituțiile patronate de stat se micșorează pe măsură ce fondurile disponibile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Ceea ce domină pare să fie mai cu seamă arbitrarul. O altă prejudecată este că părintele singur își urmărește deficitar interesele personale, ca și pe cele ale copilului pe care îl are în îngrijire. De aceea, sunt posibile incoerențe în traseul educațional al acestuia, momente de regres profesional, poate chiar de criză în viața părintelui. Deschiderea spre cooperare (deși aceasta nu este reală), valorizarea relațiilor (chiar și a unora întâmplătoare) ca posibile oportunități de a face față greutăților vieții sunt alte prejudecăți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
corsetelor victoriene sau cutumei chineze a legării picioarelor, este emblema legii profitului (pentru industria cosmetică, publicitate, modă) și a puterii instituțiilor patriarhale (Wolf, 1997, p. 13), decise să înlocuiască nesfârșita corvoadă domestică cu corvoada siluetei, dietei, machiajului. În ciuda multiplelor oferte educaționale, economice, culturale, o „realitate privată colonizează conștiința feminină” (Wolf, 1997, p. 16), obligată să-și reconstruiască identitatea (fizică în primul rând) într-o manieră la fel de represivă ca înainte. Cenzura familiei, societății din epocile anterioare devine autocenzură. (D. Rovența-Frumușani, 2002, p.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
accesul copiilor în aceasta, în timp ce mama, o prezență bănuit permanentă, deși ștearsă, face tot ce este de făcut în gospodărie, are grijă de copii 36. În legătură cu toate aceste aspecte, politicile egalității de șanse ar trebui să fie anticipate de politici educaționale, în care educația pentru viața privată să fie prezentă adecvat. 2.1. Șansele familiei monoparentaletc "2.1. Șansele familiei monoparentale" Politicile publice sunt formulate cu un anumit grad de generalitate, astfel încât se poate crede că se referă generic la cetățeni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
prioritate în fiecare situație). O primă cauză a inegalității sociale cu care se confruntă familia monoparentală este sărăcia. Aceasta duce la marginalizare. Indivizii săraci și familiile lor nu au acces, în primul rând, la resurse economice, apoi în spațiul politic, educațional etc. Marginalizarea este cauzată de absența unui minimum de condiții sociale de viață - condiții economice, rezidențiale, ocupaționale, de educație și instrucție - printr-un deficit de posibilități de afirmare și de participare la viața colectivității (C. Zamfir, L. Vlăsceanu școord.ț
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și norme aflate adesea într-un raport de opoziție față de primele. Educația pe care părinții intenționează să le-o ofere copiilor lor este puternic marcată de nivelul veniturilor. După o idee bine-cunoscută, părinții tind să reia în socializarea copiilor patternul educațional pe care l-au dobândit în propria copilărie. Dacă aceasta a fost trăită în sărăcie și presupunea anumite strategii adaptative, apare cu o mare probabilitate șansa repetării lor la noua generație. Marginalizarea ajunge să fie învățată ca una dintre cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
existență. Aspecte privind maternitatea, Editura Arefeană, București, 1999. Ștefan-Scarlat, Laurențiu, Dicționar de scrieri politice fundamentale, Editura Humanitas, București, 2000. Ștefănescu, Doina Olga, Dilema de gen a educației, Editura Polirom, Iași, 2003. Ștefănescu, Doina Olga; Miroiu, Mihaela (coord.), Gen și politici educaționale, Institute for Human Sciences, București, 2001. Teșliuc, Cornelia Mihaela; Pop, Lucian; Teșliuc, Emil D., Sărăcia și sistemul de protecție socială, Editura Polirom, Iași, 2001. Titmuss, Richard, Social Policy, Allen and Unwin, Londra, 1974. Tocqueville, Alexis de, Despre democrație în America
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Google- "rețete droguri". Primul apărut- un blog. Una dintre rețetele propuse este coaja de banană fiartă în acetonă. Asigură "strări de euforie, crize de râs, probleme de concentrare, etc,". Totul se încheie cu "Acest articol a fost creat în scop educațional și nu recomand să încercați rețeta de mai sus". "Oau chiar merge ms"- este unul dintre comentariile primite la articol. Un alt articol, mult mai comentat, are titlul "Tantum Rosa". Ce este tantum rosa? Un praf, care se găsește în
Drogurile se prepară în bucătărie. Rețete la liber pe bloguri și forumuri by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80485_a_81810]
-
prieteni și încă am efectul... Am stat două ore din noapte doar uitându-mă pe geam la niște cai care alergau pe blocul de alături. E prea tare starea!”. În final, aceeași avertizare: "Acest articol a fost creat în scop educațional și nu recomand să încercați rețeta de mai sus". Însă comentariile au curs. De la "frate yo am băgat 3 plicuri și m-a ținut 2 zile efectu' e prea tare!!:D", până la "vedeam crengi, pe umărul la o amică am
Drogurile se prepară în bucătărie. Rețete la liber pe bloguri și forumuri by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80485_a_81810]