7,845 matches
-
împotriva „oficialității reacționare” (care inspiră „mânie” și „ură”), oferind viitorimii un „profil pilduitor de artist-cetățean”. Încercarea de sinteză intitulată Istoria teatrului românesc, apărută în 1972 într-o colecție de uz școlar, va cunoaște o reeditare revizuită și amplificată în 1995. Elaborată mult mai târziu, se vrea a fi o „privire sintetică” curățată de clișee, urmărind să schițeze liniile de evoluție ale fenomenului teatral autohton. Lucrarea, utilă, contează mult pe elocvența cifrelor („indicatorii cantitativi”), a înșiruirilor de nume și de titluri care
VASILIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290460_a_291789]
-
legende mai sunt incluse în Drumuri și oameni din Oltenia (1985). Proza din Telegrame de dragoste (1984) sau din Curcubeul romanticilor (1987), deși rămâne tributară parțial registrului reportericesc când și când excesiv impetuos, face trecerea la alt discurs narativ, mai elaborat, nutrit însă tot de dragostea pentru peisajul natural și uman al Olteniei. Z. compune și câteva piese de teatru, una (Vreau și eu un rol) jucată la Teatrul Național din Craiova, altele (Ediție specială, Chiot de bucurie etc.) fiind transmise
ZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290717_a_292046]
-
sănătate la pacienții luați în urmărire. Trebuie să cunoască obiectivele specifice stagiului în curs de desfășurare. Va trebui să identifice problemele de sănătate și resursele persoanei îngrijite în relație cu mediul său și să îngrijească pacientul după planul de îngrijire elaborat. Trebuie să ceară sprijin echipei de îngrijire în care are obligația să se integreze. Tehnicile aplicate vor avea la bază principiile securității, confortul, eficacitatea și economicitatea. Va executa numai tehnicile învățate, conform obiectivelor stabilite sub supravegherea asistentei care se ocupă
Caiet 1 () [Corola-publishinghouse/Science/395_a_775]
-
să realizeze o accentuare, o îngroșare a ironiei. Deși este mult mai spontană decât cântecul propriu-zis, s. prezintă o anumită stereotipie formală și de conținut. Improvizația intervine, ca și în cazul altor specii folclorice, doar pe linia îmbogățirii unor texte elaborate anterior. Prin realismul observației morale și vigoarea imaginilor poetice, prin valoarea ei etică, s. se înscrie printre speciile importante, precis conturate, ale creației populare. Surse: Nicolae Pauleti, Cântări și strigături românești de cari cântă fetele și ficiorii jucând, îngr. și
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
instituții, organizații, grupuri sociale, persoane, comunități. În ultimii ani societatea noastră s-a confruntat cu o experiență frustrantă: se elaborează strategii și planuri de acțiune. Procesul de elaborare a acestora poate fi deosebit de complex, antrenând mulți specialiști, instituții, organizații. Odată elaborate și adoptate, multe dintre ele rămân nerealizate, fiind „uitate în sertare”. Și strategiile/planurile cunosc o dinamică similară cu cea a problemelor sociale. Momentele de criză activizează voința de acțiune. Dezvoltarea unei strategii/a unui plan este un răspuns la
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
durabilitatea acestora presupune nu doar creșterea capacității de a furniza servicii, ci și înscrierea furnizorului nonguvernamental într-un proces rapid de creștere organizațională care se poate dovedi periculos pentru organizațiile mici; cadru legislativ inadecvat și promovare insuficientă a actelor normative elaborate - în ultimii ani, s-au făcut progrese importante în reglementarea normativă din domeniul serviciilor sociale și al protecției categoriilor sociale în dificultate, însă nu trebuie neglijat faptul că legislația din asistența socială nu a beneficiat de armonizări cu celelalte acte
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
definirea unor indicatori comuni care să permită statelor membre evaluarea sistemelor de învățământ și progresul înregistrat în atingerea obiectivelor; c) elaborarea unor instrumente pe baza cărora cooperarea dintre statele membre să devină posibilă (diseminarea unor practici pozitive, proiecte-pilot, etc.). Programul elaborat stabilește trei obiective comune de bază privind educația: îmbunătățirea calității sistemelor de învățământ și formare; asigurarea accesului tuturor la învățarea continuă (lifelong learning); creșterea deschiderii spre exterior a sistemelor de învățământ și formare. Obiectivul 1: îmbunătățirea calității sistemelor de învățământ
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
răspund unor criterii de selecție concepute în conformitate cu evaluarea necesităților țărilor-destinație. Sunt plecări legale, de regulă definitive ca intenție (și tocmai de aceea pot fi plecări ale tuturor membrilor familiei) care beneficiază de scheme de suport (mai mult sau mai puțin elaborate), în funcție de importanța atașată imigrării în momentul respectiv în țara de destinație. Migrației către Canada îi este asociată, pentru acest tip de plecări, probabil cea mai mare vizibilitate în spațiul românesc. În cazul Canadei, politica de atracție a forței de muncă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
presupus. Concluzii Studiul propune o abordare a efectelor migrației pornind de la distincția între tipuri de deplasări internaționale. Există câteva idei asupra cărora am încercat să insistăm. În primul rând, migrația internațională nu este un fenomen omogen. Definițiile, indiferent cât de elaborate, nu se pot plasa decât la un nivel de generalitate ridicat pentru a cuprinde diversitatea pe care astăzi o acoperă migrația. Tendința este una globală. România, deși relativ recent intrată în circuitul migrației internaționale, se încadrează în „normalitate” din acest
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
demonstrează modalitățile concrete prin care școala realizează selecția și perpetuează inegalitățile. Teoria codurilor culturale, elaborată de Bernstein, susține că, la nivelul limbajului, școala încurajează și recompensează utilizarea unui cod lingvistic lărgit și sancționează codul cultural restrâns. Codul restrâns, spre deosebire de cel elaborat, are o mare previzibilitate lexicală și sintactică, folosește construcții facile și este caracterizat de simplitate și lipsă de alternative. În cuvintele lui Bernstein, „un copil limitat la un cod restrâns va tinde să se dezvolte în mod esențial prin reglările
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la reproducția culturală a reproducției sociale, pentru a folosi limbajul lui Bourdieu, a cărui teorie o completează. Astfel, conform cu Bernstein: Copiii socializați în clasele de mijloc și în straturile care li se asociază pot utiliza în același timp un cod elaborat și un cod restrâns, în timp ce copiii socializați în cadrul anumitor straturi ale clasei muncitoare, în special în straturile inferioare ale acesteia, ne putem aștepta să fie limitați la un cod restrâns. Dar, pentru reușita școlară a unui copil, este esențial ca
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
muncitoare, în special în straturile inferioare ale acesteia, ne putem aștepta să fie limitați la un cod restrâns. Dar, pentru reușita școlară a unui copil, este esențial ca el să posede ori, cel puțin, să fie orientat spre un cod elaborat (1978, p. 73). Dincolo de pozițiile teoretice, mai mult sau mai puțin speculative, ale funcționaliștiilor sau conflictualiștilor, rămân studiile empirice realizate pe eșantioane consistente în diverse țări din Europa Occidentală. Cercetările empirice (Jencks, Boudon, Goldthorpe, Bowles, Gintis și alții) au demonstrat
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
utilizați pentru monitorizarea implementării programelor (vezi capitolul privind monitorizarea), indicatorii de situație sunt folosiți: în analiza nivelului de dezvoltare a societății și în analizele sectoriale premergătoare unei intervenții; în evaluare, dacă schimbările produse pot fi atribuite intervențiilor. Capitolul vizează indicatorii elaborați pentru a reda o imagine de ansamblu a gradului de dezvoltare dintr-o societate sau comunitate. Totuși, chiar și indicatorii descriptivi ai dezvoltării sociale, la care ne vom referi, au o dimensiunea normativă. Ei depășesc nivelul de implementare a anumitor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acces, într-o perspectivă durabilă, la medicamente de bază Rata abonaților la telefonia fixă și mobilă, la 100 de locuitori Numărul calculatoarelor personale și numărul utilizatorilor de Internet, la 100 de locuitori Notă: nu sunt prezentați o serie de indicatori elaborați strict pentru țările cu cel mai scăzut nivel de dezvoltare, conform clasificării ONU. Sursa: Millenium Development Goals, United Nations (http://unstats.un.org/unsd/mi/mi goals.asp) Indicatorii sunt prevăzuți cu ținte cantitative și termene de realizare și sunt construiți
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lucruri diferite pentru grupuri diferite, iar ceea ce stă în puterile sociologului este să arunce o lumină asupra terenului unde aceste grupuri se luptă pentru a-și impune propriile idei. O încercare de clarificare este, desigur, bine-venită. Una dintre cele mai elaborate definiții ale dezvoltării îi poate fi atribuită lui David Simon: „Dezvoltarea constituie un proces divers, cu multe fațete, de schimbare predominant pozitivă în calitatea vieții indivizilor și societăților atât în domeniul material, cât și în cel nonmaterial” ADDIN EN.CITE
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
instituții (MMGA, MTCT, MS și OPR). Urmează subobiectivul privind prevenirea traficului de persoane, a exploatării sexuale a copiilor și a adulților și dezvoltarea capacității de recuperare a victimelor care a fost abordat în opt strategii și/sau planuri de acțiune elaborate, de asemenea, de patru instituții (ANPCA, ANT, MAI și MEC). Creșterea oportunităților de angajare, asistarea copiilor aflați în situație de risc major (victime ale abuzurilor, neglijării, violenței, exploatării) în familie/comunitate, prevenirea excluziunii sociale cauzate de criminalitate, suportul pentru populația
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
-proiectul d)-portofoliul e)-autoevaluarea f)-evaluarea cu ajutorul calculatorului g)-studiul de caz a)-Observarea sistematică a activității și a comportamentului elevilor este o modalitate de cunoaștere a evoluției lor. Această observare se face după un plan bine stabilit, anterior elaborat, urmărind ceva anume cu ajutorul unor instrumente adecvate. Ea este realizată de cadrul didactic prin intermediul mai multor tehnici: • fișa de observații curente în care examinatorul notează ritmic ceea ce face de obicei elevul sau eventualele sale schimbări de atitudine. • fișa de evaluare
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
provocând o angoasă profundă vis-a-vis de lumea exterioară percepută ca amenințătoare. În aceste cazuri cura psihanalitică și separarea de părinți sunt preconizate. Mijloacele de studiu neuropsihologic au lipsit la acea vreme, ceea ce a determinat ca o parte din ipoteze biologice elaborate să fie uitate sau negate. În 1956, Kanner avansează ideea manifestării unor dezordini psihologice la copilul autist, stabilind un raport între disfuncția biologică și aspectele psihologice și sociale. El constată “lipsa de căldură maternă sinceră” și atitudinea distantă a tatălui
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
nivel de motivare pentru a fi implicat în aceste activități, chiar dacă dețin abilitățile necesare. Se pot depista cu ușurință: activități motrice repetitive ce implică însuși persoana sau obiecte; preocupări restrictive, rigide transformate în obiceiuri/rutine; activități academice sau artistice mai elaborate ce fac apel la memoria mecanică și necesită un nivel de înțelegere limitat. 2.4. CARACTERISTICILE SECUNDARE ALE AUTISMULUI Există și o serie de caracteristici secundare ce sunt descrise ca și conexe celor primare. 1. Problemele ce afectează limbajul formal
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
diagnosticului. De-a lungul timpului, autorii au modificat criteriile ce stau la baza stabilirii unui diagnostic, selectând doar două aspecte, și anume: 1. o profundă lipsă de contact afectiv; 2. un comportament repetitiv, ritualistic care trebuie oprit într-un mod elaborat. Se consideră, în prezent, că dacă aceste două criterii sunt sesizate, restul tabloului clinic oricum este prezent. Criteriile lui Rutter. Rutter în 1978 a stabilit patru criterii pentru stabilirea diagnosticului de autism infantil. Acestea sunt: ⇒ dezvoltarea socială perturbată care prezintă
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
depresie psihotica cât și Într-o depresie nevrotica gravă. Cea mai favorabilă stare de elaborare a ideilor autolitice este depresia melancolică.Suicidul poate marca fie debutul afecțiunii sau poate constitui punctul culminant al melancoliei;ideea sinuciderii la melancolici este Îndelung elaborată , premeditată, actul fiind îndeplinit cu mult calm și seninătate, reprezentând unică soluție salvatoare. În stările nevrotice, bine tolerată până la un moment dat este exacerbarea depresiva ce poate determina, funcție de structură și organizarea mecanismelor de apărare, trecerea la actul suicidar. Alteori
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
justifică existența unei gândiri reproductive și absența elementelor de creativitate, o gândire concretă și practică inaptă de abstractizări, generalizări și speculații în plan ideatic; Din cauza inerției gândirii și a dificultăților de înțelegere și integrare a noilor cunoștințe în sistemul nou elaborat, rezolvarea de probleme evidențiază apariția unei perseverări (a unei fixații pe un anumit algoritm de rezolvare) din care copilul cu debilitate mentală poate ieși cu mare dificultate și după folosirea unui suport intuitiv, concret; Limbajul se dezvoltă în general cu
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
limită”, va cerceta în primul rând aspectele antropologice ale acesteia. Elementul care sintetizează dimensiunea antropologică a bolii sunt „modelele patologice”, de factură etiologică sau terapeutică ale acesteia. Pentru F. Laplantine, „modelele sunt construcții teoretice cu caracter operator, ipoteze de cercetare elaborate plecând de la o ruptură epistemologică în raport cu ceea ce este trăit și care nu se poate substitui realității empirice, întrucât ele au scopul precis de a exprima și de a pune în evidență ceea ce este ascuns”. Efortul de a construi „modele ale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
absurd, ridicol, imoral sau violent. b) Compulsiunile Compulsiunea este definită ca ideea unui act de îndeplinit, în general ridicol, absurd sau jenant, care se impune subiectului într-o manieră incoercibilă. c) Ritualuri și verificări Comportamentele, mai mult sau mai puțin elaborate, cu caracter compulsional, se pot asocia obsesiilor și compulsiunilor elementare, considerate ca fiind „simptome primare”. Ritualurile obsesionale sunt constituite de o secvență fixă pe care subiectul se simte constrâns să o execute, deși o consideră excesivă, inutilă sau chiar absurdă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tip introvertit sunt caracteristice „reacțiile personalității” considerate ca modalități de „interiorizare a conflictelor”. Pentru personalitățile de tip extravertit sunt caracteristice „reacțiile emoționale”, considerate ca modalități psihopatologice de răspuns la conflictele exterioare. În cazul „nevrozelor” remarcăm o dezvoltare de tip reactiv, elaborată, caracterizată prin dificultăți de comunicare, adaptare și integrare ale individului în mediul său familial, social etc. Aceste aspecte psihopatologice, caracteristice nevrozelor, preiau elemente psihopatologice și din sfera tipului introvert și din cea a tipului extravert al personalității, așa cum se poate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]