1,429 matches
-
care au invadat regatul ungar. În 1542 Joachim l-a asistat pe fratele împăratului Ferdinand I în lupta împotriva turcilor în Asediul de la Buda (1541). El a comandat o armată de trupele austriece, maghiare, germane, italiene, boemiene și dalmate, însă Electorul nu era un războinic experimentat și în cele din urmă a bătut în retragere. El a fost învins din nou de către otomani în Asediul de Pesta în 1542. În 1545 Joachim a celebrat o nuntă dublă pentru doi dintre copii
Joachim al II-lea Hector, Elector de Brandenburg () [Corola-website/Science/334562_a_335891]
-
Hedwig Sophia de Brandenburg (14 iulie 1623 - 26 iunie 1683) a fost soția landgrafului Wilhelm al VI-lea de Hesse-Kassel. A fost fiica lui Georg Wilhelm, Elector de Brandenburg și Elizabeth Charlotte a Palatinatului. Regentă din 1663 până în 1677 în timpul minoratului fiilor ei Wilhelm al VII-lea, Landgraf de Hesse-Kassel și Karl I, Landgraf de Hesse-Kassel. După moartea prematură a soțului ei în 1663, a fost regentă
Hedwig Sophie de Brandenburg () [Corola-website/Science/334809_a_336138]
-
reprezentată de politica de expansionism franceze și-a schimbat politica, a crescut impozitele în statele din Hesse-Kassel pentru a reconstitui armata redusă la minimum după ani Războiului de Treizeci de Ani. În 1673 a făcut un legământ cu fratele ei, Electorul Frederic Wilhelm, oferind un contingent în lupta împotriva Franței. În plus, pentru a consolida legăturile dintre Hesse-Kassel și țara ei natală și-a căsătorit fiica, pe Elizabeth Henriette, cu nepotul ei, fiul cel mare al fratelui ei, viitorul Frederic I
Hedwig Sophie de Brandenburg () [Corola-website/Science/334809_a_336138]
-
Anna de Saxonia (23 decembrie 1544 - 18 decembrie 1577) a fost moștenitoarea lui Maurice, Elector de Saxonia și a soției acestuia, Agnes de Hesse, care a fost fiica cea mare a lui Filip I, Landgraf de Hesee. Singurul fiu al lui Maurice, Albert, a murit în copilărie. Anna a fost a doua soție a lui
Anna de Saxonia (1544-1577) () [Corola-website/Science/333989_a_335318]
-
Prusiei. A fost bunicul matern al reginei Christina a Suediei și străbunicul patern al regelui Frederic I al Prusiei. Johann Sigismund s-a născut la Halle an der Saale ca fiul cel mare al lui Joachim al III-lea Frederic, Elector de Brandenburg și a primei lui soții, Catherine de Brandenburg-Küstrin. I-a succedat tatălui său ca Elector de Brandenburg în 1608. În 1611, Johann Sigismund a călătorit din Königsberg în Varșovia, unde la 16 noiembrie 1611 i-a dat omagiu
Johann Sigismund, Elector de Brandenburg () [Corola-website/Science/334535_a_335864]
-
al Prusiei. Johann Sigismund s-a născut la Halle an der Saale ca fiul cel mare al lui Joachim al III-lea Frederic, Elector de Brandenburg și a primei lui soții, Catherine de Brandenburg-Küstrin. I-a succedat tatălui său ca Elector de Brandenburg în 1608. În 1611, Johann Sigismund a călătorit din Königsberg în Varșovia, unde la 16 noiembrie 1611 i-a dat omagiu feudal lui Sigismund al III-lea Vasa, rege al Poloniei (ducatul Prusia era fief polonez la acea
Johann Sigismund, Elector de Brandenburg () [Corola-website/Science/334535_a_335864]
-
ducatul de Prusia. Probabil el a fost câștigat de calvinism în timpul unei vizite la Heidelberg în 1606, însă abia în 1613 a făcut publică comuniunea potrivit ritului calvinist. Marea majoritate a supușilor săi, inclusiv soția sa, au rămas luterani. După ce Electorul și oficialii calviniști de la curte au elaborat un plan pentru conversia în masă a populației la noua credință în februarie 1614, au existat proteste grave, soția sa susținând luteranii. Rezistența a fost atât de puternică încât în 1615, Johann Sigismund
Johann Sigismund, Elector de Brandenburg () [Corola-website/Science/334535_a_335864]
-
se mențin Robert Negoiță și Gabriela Firea, Ludovic Orban din partea PNL și Dan Nicușor din partea USB . Sectorul 1 PSD + UNPR — 34,6% PNL — 37,6% ALDE - 7,9 % Alții ( USB și PMP ) - 19,9 % La nivel de notorietate în preferințele electorilor se află din partea PSD + UNPR Dan Tudorache și Alexandru Năzare din partea PNL. Sectorul 2 PSD + UNPR — 42,6% PNL — 33,6% ALDE - 4,9 % Alții ( USB și PMP ) - 18,9 % La nivel de notorietate în preferințele electorilor se află PSD
Un sondaj ce dă frisoane partidelor în București. Electoratul, indecis () [Corola-website/Journalistic/103118_a_104410]
-
notorietate în preferințele electorilor se află din partea PSD + UNPR Dan Tudorache și Alexandru Năzare din partea PNL. Sectorul 2 PSD + UNPR — 42,6% PNL — 33,6% ALDE - 4,9 % Alții ( USB și PMP ) - 18,9 % La nivel de notorietate în preferințele electorilor se află PSD + UNPR electoratul votant avâd opțiuni de stânga și din partea PNL Dan Cristian Popescu. Dacă PSD și UNPR vor avea candidate separate, PNL are prima șansă de a câștiga Primăria sector 2 . Sectorul 3 PSD + UNPR — 40,6
Un sondaj ce dă frisoane partidelor în București. Electoratul, indecis () [Corola-website/Journalistic/103118_a_104410]
-
și UNPR vor avea candidate separate, PNL are prima șansă de a câștiga Primăria sector 2 . Sectorul 3 PSD + UNPR — 40,6% PNL — 37,6% ALDE - 4,9 % Alții ( USB și PMP ) - 16,9 % La nivel de notorietate în preferitele electorilor se află Robert Negoiță din partea PSD + UNPR și din partea PNL deputatul Florin Ștefan Vasile. Sectorul 4 PSD + UNPR -49,5 PNL - 30,6 ALDE - 6,5 Alții ( USB + PMP ) 13,4 La nivel de notorietate în preferințele electorilor se află
Un sondaj ce dă frisoane partidelor în București. Electoratul, indecis () [Corola-website/Journalistic/103118_a_104410]
-
în preferitele electorilor se află Robert Negoiță din partea PSD + UNPR și din partea PNL deputatul Florin Ștefan Vasile. Sectorul 4 PSD + UNPR -49,5 PNL - 30,6 ALDE - 6,5 Alții ( USB + PMP ) 13,4 La nivel de notorietate în preferințele electorilor se află Daniel Băluța din partea PSD + UNPR și din partea PNL Răzvan Sava. Sectorul 5 PSD + UNPR -41.6 PNL - 34,6 ALDE - 6,9 Alții ( USB + PMP ) 17,9 La nivel de notorietate în preferințele electorilor se află Daniel Florea
Un sondaj ce dă frisoane partidelor în București. Electoratul, indecis () [Corola-website/Journalistic/103118_a_104410]
-
de notorietate în preferințele electorilor se află Daniel Băluța din partea PSD + UNPR și din partea PNL Răzvan Sava. Sectorul 5 PSD + UNPR -41.6 PNL - 34,6 ALDE - 6,9 Alții ( USB + PMP ) 17,9 La nivel de notorietate în preferințele electorilor se află Daniel Florea din partea PSD + UNPR și din partea PNL Ovidiu Raețchi. Sectorul 6 PSD + UNPR -32.6 PNL - 22,6 ALDE - 4,9 Alții ( USB + PMP ) 10,9 Candidat independent Ștefan Florescu 29 % La nivel de notorietate în preferințele
Un sondaj ce dă frisoane partidelor în București. Electoratul, indecis () [Corola-website/Journalistic/103118_a_104410]
-
se află Daniel Florea din partea PSD + UNPR și din partea PNL Ovidiu Raețchi. Sectorul 6 PSD + UNPR -32.6 PNL - 22,6 ALDE - 4,9 Alții ( USB + PMP ) 10,9 Candidat independent Ștefan Florescu 29 % La nivel de notorietate în preferințele electorilor se află Gabriel Mutu din partea PSD + UNPR, din partea PNL, Ravan Mironescu și candidat independent Ștefan Florescu. La sondaj au participat 1.200 subiecți la nivelul municipiului București (alții decât subiecții intervievați în sectoare) cu vârste cuprinse între 18 — 65 ani
Un sondaj ce dă frisoane partidelor în București. Electoratul, indecis () [Corola-website/Journalistic/103118_a_104410]
-
urnească o populație mare. Deci, va fi o prezență mai mică decât în 2014, dar în jurul a ceea ce este de obicei", declară Alfred Bulai. Miza: majoritatea tăcută Radu Magdin atrage atenția că miza clasei politice ar trebui să o reprezinte electorii indeciși fiindcă ”această majoritate tăcută poate avea capacitatea de a răsturna toate predicțiile sociologice, atunci când există o motivație destul de puternică”. Dacă ar fi să urmăm trendul alegerilor locale, care au cumulat în jur de 50 de procente prezență la vot
ALEGERILE PARLAMENTARE 2016. Marii sociologi rup tăcerea. Miza care răstoarnă predicțiile din sondaje by Vladimir Neagu () [Corola-website/Journalistic/102697_a_103989]
-
de 50 de procente prezență la vot, putem spune că nu vom avea surprize majore în acest scrutin electoral. Cu toate acestea, miza pe termen mediu a clasei politice ar trebui să o reprezinte restul de 50 + de procente de electori care nu se prezintă la vot din diverse motive subiective: dezamăgire, apatie, lipsa reprezentativității, etc. (...) Trebuie să ținem cont de nivelul de încredere pe care partidele politice, ca organizații, îl au în ochii electoratului țintă - nu ne referim aici la
ALEGERILE PARLAMENTARE 2016. Marii sociologi rup tăcerea. Miza care răstoarnă predicțiile din sondaje by Vladimir Neagu () [Corola-website/Journalistic/102697_a_103989]
-
face secții de votare suficiente ca să-i acoperim pe respectivii. După care, întotdeauna când ai alegeri, cu șase luni înainte, aceste liste se corectează. În funcție de populație, se stabilește unde se fac secții de votare, să fie acoperitoare pentru numărul de electori", a declarat Nicolicea. În ceea ce privește sistemul de vot, Eugen Nicolicea este de părere că acesta trebuie stabilit de partidele politice. PC vrea ca un număr cât mai mare de cetățeni să poată vota Partidul Conservator dorește o lege electorală echitabilă atât
Legi electorale noi. Ce își propun partidele by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103744_a_105036]
-
Prinții electori (sau, mai simplu, electorii) ai Sfântului Imperiu Roman (în ; în , (), la plural "Kurfürsten", în ) erau membrii colegiului electoral al Sfântului Imperiu Roman. Începând cu secolul al XIII-lea, prinții electori aveau privilegiul de a-l alege pe Regele Romanilor, care
Prinț elector () [Corola-website/Science/337559_a_338888]
-
Prinții electori (sau, mai simplu, electorii) ai Sfântului Imperiu Roman (în ; în , (), la plural "Kurfürsten", în ) erau membrii colegiului electoral al Sfântului Imperiu Roman. Începând cu secolul al XIII-lea, prinții electori aveau privilegiul de a-l alege pe Regele Romanilor, care urma să fie încoronat
Prinț elector () [Corola-website/Science/337559_a_338888]
-
Prinții electori (sau, mai simplu, electorii) ai Sfântului Imperiu Roman (în ; în , (), la plural "Kurfürsten", în ) erau membrii colegiului electoral al Sfântului Imperiu Roman. Începând cu secolul al XIII-lea, prinții electori aveau privilegiul de a-l alege pe Regele Romanilor, care urma să fie încoronat de către papă ca Sfânt Împărat Roman. Carol Quintul a fost ultimul monarh încoronat ca împărat (ales în 1519, încoronat în 1530); succesorii lui au fost aleși
Prinț elector () [Corola-website/Science/337559_a_338888]
-
direct de către colegiul electoral, fiecare având titlul de „Împărat Ales al Romanilor” (; ). În fapt, începând cu 1440, toți împărații cu excepția unuia singur (Carol al VII-lea din Casa de Wittelsbach) au provenit din Casa de Habsburg a Arhiducatului Austriei, iar electorii doar ratificau succesiunea Habsburgilor. Demnitatea de elector avea un mare prestigiu și se considera că, pe o scară ierarhică, se găsea imediat după aceea de rege sau de împărat. Electorii aveau privilegii exclusiviste care nu erau împărțite cu ceilalți prinți
Prinț elector () [Corola-website/Science/337559_a_338888]
-
de „Împărat Ales al Romanilor” (; ). În fapt, începând cu 1440, toți împărații cu excepția unuia singur (Carol al VII-lea din Casa de Wittelsbach) au provenit din Casa de Habsburg a Arhiducatului Austriei, iar electorii doar ratificau succesiunea Habsburgilor. Demnitatea de elector avea un mare prestigiu și se considera că, pe o scară ierarhică, se găsea imediat după aceea de rege sau de împărat. Electorii aveau privilegii exclusiviste care nu erau împărțite cu ceilalți prinți ai imperiului; ei au continuat să-și
Prinț elector () [Corola-website/Science/337559_a_338888]
-
au provenit din Casa de Habsburg a Arhiducatului Austriei, iar electorii doar ratificau succesiunea Habsburgilor. Demnitatea de elector avea un mare prestigiu și se considera că, pe o scară ierarhică, se găsea imediat după aceea de rege sau de împărat. Electorii aveau privilegii exclusiviste care nu erau împărțite cu ceilalți prinți ai imperiului; ei au continuat să-și mențină titlurile originale alături de titlul de elector. Urmașul la tron al unui prinț elector laic era cunoscut sub titlul de prinț alegător (). Obiceiul
Prinț elector () [Corola-website/Science/337559_a_338888]
-
considera că, pe o scară ierarhică, se găsea imediat după aceea de rege sau de împărat. Electorii aveau privilegii exclusiviste care nu erau împărțite cu ceilalți prinți ai imperiului; ei au continuat să-și mențină titlurile originale alături de titlul de elector. Urmașul la tron al unui prinț elector laic era cunoscut sub titlul de prinț alegător (). Obiceiul german de a alege regi a început atunci cand triburile germane formau coaliții și iși alegeau liderii. Prima alegere astfel consființita a fost cea a
Prinț elector () [Corola-website/Science/337559_a_338888]
-
găsea imediat după aceea de rege sau de împărat. Electorii aveau privilegii exclusiviste care nu erau împărțite cu ceilalți prinți ai imperiului; ei au continuat să-și mențină titlurile originale alături de titlul de elector. Urmașul la tron al unui prinț elector laic era cunoscut sub titlul de prinț alegător (). Obiceiul german de a alege regi a început atunci cand triburile germane formau coaliții și iși alegeau liderii. Prima alegere astfel consființita a fost cea a lui Lothar II in 1125. Structura colegiului
Prinț elector () [Corola-website/Science/337559_a_338888]
-
Lothar II in 1125. Structura colegiului electoral de la acea dată este neclară. Colegliul includea însă ducii celor patru națiuni ale Germaniei: ducatul Franconiei, ducatul Svabiei, ducatul Saxoniei si ducatul Bavariei. O scrisoare a papei Urban IV sugerează ca șapte principi electori au dreptul să aleagă regele. În 1621 electorul Palatinatului, Frederick V care participase la revolta din Boemia a fost suspendat din colegiul electoral. Locul său a fost oferit ducelui de Bavaria. Atunci când războiul de 30 de ani s-a încheiat
Prinț elector () [Corola-website/Science/337559_a_338888]