1,448 matches
-
a Asociației feroviare din Regiunea Tisa. Primele trenuri care au circulat pe această rută aveau în componența lor numai câteva vagoane de călători. Viteza comercială nu depășea 25 km/h. În perioada comunistă, autoritățile au pornit un program masiv de electrificare a principalelor magistrale feroviare din țară. Acest lucru era de o importanță critică pentru modernizarea căilor ferate. Prioritare erau Magistrala CFR 900 București-Orșova-Caransebeș-Timișoara Nord și Magistrala CFR 200 București-Deva-Arad-Curtici. Linia Timișoara - Arad face legătura între aceste două magistrale și ca
Calea ferată Timișoara–Arad () [Corola-website/Science/311840_a_313169]
-
de o importanță critică pentru modernizarea căilor ferate. Prioritare erau Magistrala CFR 900 București-Orșova-Caransebeș-Timișoara Nord și Magistrala CFR 200 București-Deva-Arad-Curtici. Linia Timișoara - Arad face legătura între aceste două magistrale și ca atare a fost și ea inclusă în planul de electrificare. Electrificarea s-a făcut de la sud spre nord, astfel că linia Craiova-Orșova era electrificată în 1969, segmentul Orșova-Caransebeș-Reșița, la 20 iulie 1971, segmentul Caransebeș-Timișoara în perioada 1971-1975. În 1975 s-a electrificat și tronsonul Timișoara-Aradu Nou (terminat în 15 septembrie
Calea ferată Timișoara–Arad () [Corola-website/Science/311840_a_313169]
-
o importanță critică pentru modernizarea căilor ferate. Prioritare erau Magistrala CFR 900 București-Orșova-Caransebeș-Timișoara Nord și Magistrala CFR 200 București-Deva-Arad-Curtici. Linia Timișoara - Arad face legătura între aceste două magistrale și ca atare a fost și ea inclusă în planul de electrificare. Electrificarea s-a făcut de la sud spre nord, astfel că linia Craiova-Orșova era electrificată în 1969, segmentul Orșova-Caransebeș-Reșița, la 20 iulie 1971, segmentul Caransebeș-Timișoara în perioada 1971-1975. În 1975 s-a electrificat și tronsonul Timișoara-Aradu Nou (terminat în 15 septembrie).
Calea ferată Timișoara–Arad () [Corola-website/Science/311840_a_313169]
-
Chișinău, obținând calificarea de agronom-economist. După absolvirea facultății, în anul 1970, a fost angajat ca economist principal în colhozul Maiac din raionul Ungheni. Lucrează apoi ca economist superior în Consiliul raional al colhozurilor, economist principal în Asociația de mecanizare și electrificare a producției agricole din raionul Ungheni (1973-1978), președinte al Întreprinderii de procurare a nutrețurilor Patria, vicepreședinte al Asociației raionale "Moldselhozhimia" din raionul Ungheni (1978-1980), șeful Centrului raional Ungheni de informare și calcul al Direcției Centrale de Statistică (1980-1984), vicepreședinte al
Vasile Pentelei () [Corola-website/Science/311884_a_313213]
-
iar între anii 1987-1990 întregul corp de chilii precum și alte anexe au fost renovate radical, înlocuindu-le pe cele distruse de calamitățile care s-au abătut asupra mănăstirii. În 1999 s-a introdus curentul electric la Mănăstirea Călugăra, linia de electrificare întinzându-se de-a lungul a 3,5 km. Drumul ce ducea la mănăstire a fost la început foarte dificil și accidentat, o potecă prin pădure, acest lucru contribuin la farmecul lăcașului mănăstiresc și la mulțumirea sufletească a celor care
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
hotarul „Peste Olt”, cu o parcelă de pădure de stejar în „Cioru” precum și cu pășunat alpin în „Jidu” din Munții Lotrului. De asemenea, a primit și biserica opt jugăre de teren arabil. Principala realizare economică din perioada interbelică a fost electrificarea satului. Hotărâtă încă din anul 1924, din lipsă de fonduri, lucrarea a fost executată între anii 1929-1931 de către Societatea Electrică Transilvana pe Acțiuni (SETA) din Sibiu. Punerea în funcțiune a avut loc la data de 10 octombrie 1931, alimentarea cu
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
în clădire încălzirea centrală și apa potabilă. De asemenea, după înlocuirea pardoselei de lemn dintre etaje cu planșee și grinzi din beton armat, a mai fost construit încă un etaj destinat activităților de telecomunicații. În anul 1981 a avut loc electrificarea liniilor de cale ferată din Burdujeni. Gara Suceava a fost închisă în perioada 2000-2006, din cauza efectuării unor lucrări de reabilitare. În acest timp, traficul feroviar a fost redirecționat către Gara Suceava Nord. Prin anul 2005 trenurile au început din nou
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
a solicitat Direcției Monumentelor Istorice să-și dea acordul pentru a elabora „un proiect pentru instalarea luminei electrice la Biserica Albă - Baia”. Avizul este emis în anul următor sub semnătura prof. arh. Grigore Ionescu. Neavând bani necesari pentru proiectul de electrificare a bisericii și pentru lucrările propriu-zise, Parohia Baia a solicitat în 1969 Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă să-i aloce o sumă de bani. În cele din urmă, montarea instalațiilor electrice s-a realizat de muncitori ai I.R.E.
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
declanșarea în 1939 a celui de-al Doilea Război Mondial. Motivele Marii crize economice sunt disputate de economiști, existând mai multe teorii: teoria keynesiană, teoria monetaristă, teoria marxistă, teoria școlii austriece, teoria șocului creșterii producției (creșterea masivă a productivității datorită electrificării) etc. Odată cu terminarea Primului Război Mondial relațiile economice naționale și internaționale s-au confruntat cu probleme ca: Crahul bancar de la bursa de pe Wall Street a avut loc datorită speculațiilor din anii 1929 și a nereglementării sistemului bancar și bursier. Sute de mii
Marea criză economică () [Corola-website/Science/308845_a_310174]
-
președinte al Parlamentului Republicii Moldova în perioada 5 martie 1997 - 23 aprilie 1998. A fost membru al Parlamentului Republicii Moldova în anii 1990. s-a născut la data de 3 mai 1940 în satul Seliște (raionul Nisporeni). A absolvit Școala tehnică de electrificare și mecanizare a agriculturii din orașul Soroca și apoi Școala Superioară de Partid din Odessa. Până în anul 1991, a fost membru al PCUS. A lucrat ca inginer mecanic, apoi timp de câțiva ani ca președinte de colhoz și apoi în
Dumitru Moțpan () [Corola-website/Science/305105_a_306434]
-
pentru telefonia prin cablu la mare distanță. A inventat „pilele Karpen”, care funcționeză folosind căldura din mediul ambiant. A construit postul de telegrafie de la Băneasa (1914). A scris și a participat la proiecte de centrale electrice și la proiecte de electrificare ale orașelor (Câmpina, Constanța). A fost membru de onoare al Societății Franceze a Electricienilor (), doctor honoris causa al Institutului Politehnic din București și membru al Academiei Române (membru corespondent din 5 iunie 1919, membru titular din 6 iunie 1923, vicepreședinte între
Nicolae Vasilescu-Karpen () [Corola-website/Science/304860_a_306189]
-
Numărul total de locomotive era de 4982 în 1919 iar după tratatul de pace 1666 au rămas în Ungaria. Între cele două războaie mondiale, dezvoltarea s-a axat pe liniile deja existente și pe dublarea magistralelor principale. Un proces de electrificare a început bazat pe sistemul lui Kálmán Kandó și pe noua să locomotivă Clasa V40. Multe trenuri de marfă și de călători de pe liniile principale au fost tractate de locomotivele cu aburi Clasa 424, care a devenit locomotivă de bază
MÁV () [Corola-website/Science/305535_a_306864]
-
o amenajare, în lucrarea sa, Dorin Pavel analiza posibilitățile de utilizare a întregului potențial hidroenergetic al cursurilor de apă. După cel de al doilea război mondial și preluarea puterii de către Partidul Comunist Român, a fost inițiată elaborarea Planului Național de Electrificare a țării urmând modelul sovietic al planului Goelro. Lenin definise comunismul ca fiind “puterea sovietelor plus electrificarea întregii țări” și în acea perioadă elaborarea unui plan de electrificare reprezenta una din dogmele ideologice al partidului. Planul analiza toate tipurile de
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
de apă. După cel de al doilea război mondial și preluarea puterii de către Partidul Comunist Român, a fost inițiată elaborarea Planului Național de Electrificare a țării urmând modelul sovietic al planului Goelro. Lenin definise comunismul ca fiind “puterea sovietelor plus electrificarea întregii țări” și în acea perioadă elaborarea unui plan de electrificare reprezenta una din dogmele ideologice al partidului. Planul analiza toate tipurile de centrale electrice, dar acorda o atenție deosebită uzinelor hidroelectrice. La elaborarea părții hidroenergetice a planului de electrificare
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
puterii de către Partidul Comunist Român, a fost inițiată elaborarea Planului Național de Electrificare a țării urmând modelul sovietic al planului Goelro. Lenin definise comunismul ca fiind “puterea sovietelor plus electrificarea întregii țări” și în acea perioadă elaborarea unui plan de electrificare reprezenta una din dogmele ideologice al partidului. Planul analiza toate tipurile de centrale electrice, dar acorda o atenție deosebită uzinelor hidroelectrice. La elaborarea părții hidroenergetice a planului de electrificare au participat specialiștii cei mai calificați din România, fiind de subliniat
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
electrificarea întregii țări” și în acea perioadă elaborarea unui plan de electrificare reprezenta una din dogmele ideologice al partidului. Planul analiza toate tipurile de centrale electrice, dar acorda o atenție deosebită uzinelor hidroelectrice. La elaborarea părții hidroenergetice a planului de electrificare au participat specialiștii cei mai calificați din România, fiind de subliniat contribuția adusă de Dorin Pavel, Cristea Mateescu și Dimitrie Leonida. Obiectul planului fiind electrificarea, amenajarea în scopuri multiple a resurselor hidraulice nu era luată sistematic în vedere. Totuși pentru
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
electrice, dar acorda o atenție deosebită uzinelor hidroelectrice. La elaborarea părții hidroenergetice a planului de electrificare au participat specialiștii cei mai calificați din România, fiind de subliniat contribuția adusă de Dorin Pavel, Cristea Mateescu și Dimitrie Leonida. Obiectul planului fiind electrificarea, amenajarea în scopuri multiple a resurselor hidraulice nu era luată sistematic în vedere. Totuși pentru unele proiecte cuprinse în planul de electrificare se scoteau în evidență și alte avantaje ale amenajării. Astfel, pentru amenajarea de la Bicaz pe râul Bistrița, planul
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
din România, fiind de subliniat contribuția adusă de Dorin Pavel, Cristea Mateescu și Dimitrie Leonida. Obiectul planului fiind electrificarea, amenajarea în scopuri multiple a resurselor hidraulice nu era luată sistematic în vedere. Totuși pentru unele proiecte cuprinse în planul de electrificare se scoteau în evidență și alte avantaje ale amenajării. Astfel, pentru amenajarea de la Bicaz pe râul Bistrița, planul arăta că lacul de acumulare Izvorul Muntelui, putea servi și la irigarea a 200.000 ha. în Bărăgan. Planul de electrificare, aprobat
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
de electrificare se scoteau în evidență și alte avantaje ale amenajării. Astfel, pentru amenajarea de la Bicaz pe râul Bistrița, planul arăta că lacul de acumulare Izvorul Muntelui, putea servi și la irigarea a 200.000 ha. în Bărăgan. Planul de electrificare, aprobat de Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român la 26 octombrie 1950, acoperea dezvolatarea energetică a țării pe intervalul 1951 - 1960. Primele centrale hidroelectrice care au fost executate în cadrul acestui plan au fost hidrocentrala Moroeni pe râul Ialomița (începută înainte de
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
Central al Partidului Muncitoresc Român la 26 octombrie 1950, acoperea dezvolatarea energetică a țării pe intervalul 1951 - 1960. Primele centrale hidroelectrice care au fost executate în cadrul acestui plan au fost hidrocentrala Moroeni pe râul Ialomița (începută înainte de aprobarea Planului de Electrificare), hidrocentrala Sadu V pe râul Sadu, lângă Sibiu și hidrocentrala Bicaz de pe râul Bistrița. Programul era primul program de mare anvergură pentru executarea unor lucrări hidrotehnice în România. Totuși, programul era prea ambițios pentru posibilitățile tehnice și economice ale României
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
fost nevoite să abandoneze lucrările în 1954. Lucrările au fost reluate abea în perioada 1965 - 1970, odată cu sistemul de irigații de pe Valea Carasu, iar canalul navigabil a fost executat cu un deceniu mai târziu. Cu puțin după aprobarea Planului de Electrificare a fost înființat Institutul pentru Planurile de Amenajare Integrală a Cursurilor de Apă (IPACA), subordonat Direcției Generale Hidrometeorologice (DGH) din cadrul Ministerului Transporturilor Navale și Aeriene (MTNA). Acest institut a elaborat primele planuri de amenajare integrală a apelor din România în perioada
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
România în perioada 1951-1955. Colectivul de elaborare a acestor planuri era condus de Gheorghe Scodihor. Într-o perioadă în care majoritatea resurselor umane și materiale din domeniul hidrotehnic erau dirijate spre Ministerul Energiei Electrice pentru centralele hidroelectrice din Planul de Electrificare sau spre Direcția Generală a Canalului pentru Canalul Dunăre-Marea Neagră, IPACA nu a avut nici personalul, nici finațarea necesară pentru realizarea unor planuri viabile. Lipsite de studii de teren care să furnizeze datele de bază necesare și chiar de posibilitățile
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
al primului birou de conducere al Comitetului Electrotehnic Român. În anul 1928 Leonida a organizat în Parcul Carol I „Prima Expoziție a Electricității din România”. A fost profesor universitar la Timișoara (1924-1941) și București (1941-1945). A participat la planul de electrificare a României. A fost membru în Consiliul superior al apelor (1926) și în Consiliul superior al administrației întreprinderilor și avuturilor publice (1929), Administrator și apoi Director tehnic la Societatea Generală de Gaz și Electricitate (1937-1942), Director al Direcției electrificării din
Dimitrie Leonida () [Corola-website/Science/305871_a_307200]
-
de electrificare a României. A fost membru în Consiliul superior al apelor (1926) și în Consiliul superior al administrației întreprinderilor și avuturilor publice (1929), Administrator și apoi Director tehnic la Societatea Generală de Gaz și Electricitate (1937-1942), Director al Direcției electrificării din CFR (1942-1945),Consilier superior al CFR (1945-1948), în 1948 iese la pensie. Continuă să lucreze în Consiliul superior al CFR și la Institutul de studii și proiectări hidroenergetice (ISPE); Consilier în cadrul Departamentului Energiei Electrice (1950-1955). Pentru activitatea sa, a
Dimitrie Leonida () [Corola-website/Science/305871_a_307200]
-
accelerate. În anul 1961 a fost dat în expluatare sediul cîrmuirii gospodăriei, moară și oloinița. În anul 1963 și-a deschis ușile în fața locuittttorilor satului Casă de Cultură. În 1965 a fost deschisă casă de deservire socială, în 1966-s-a încheiat electrificarea satului, a fost pus Monumentul eroilor căzuți pe front. În a. 1980 a fost pus în folosință un modern centru comercial , în 1977 a fost pus în folosință nouă clădire a școlii pentru pentru 640 elevi, în 1984 profilactoriu,Salvia
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]