3,224 matches
-
un moment plasat mai degrabă veșnic în viitor, precum și corelarea acestui moment cu voința Uniunii Europene nu fac decât să ridice alte semne de întrebare legate de existența vreunei „voințe politice” în această direcție. Este o strategie de emancipare, de emancipare de sus în jos care, de fapt, acoperă slăbiciunile unei societăți de tip comunist ș...ț Țările centralși est-europene par să accepte mai degrabă un paternalism, chiar și un liberalism impus în mod paternalist, dacă Pater este Uniunea Europeană sau Statele Unite
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
acordată problemelor sensibile la gen, în funcție de sexul respondentului și poziția în instituție Prin urmare, într-o sumă de organizații în care clasa conducătoare, indiferent de culoarea sa politică, „nu poate și nici nu pare să intenționeze aplicarea unor politici de emancipare”, femeile, odată ajunse în poziții care teoretic le capacitează, „reproduc de obicei modelul (masculin ă n.a.), îl perpetuează și îl legitimează” (Miroiu, 2004, p. 234, 239). Concluzii Analiza datelor nu a evidențiat corelații semnificative între variabilele alese pentru evaluarea sensibilității
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
acestora, care se perpetuează și nu fac altceva decât să stopeze procesul de modernizare al României. Bibliografietc "Bibliografie" Bock, Gisela, Femeia în istoria Europei. Din Evul Mediu până în zilele noastre, Editura Polirom, Iași, 2002. Bucur, Maria; Miroiu, Mihaela, Patriarhat și emancipare în istoria gândirii politice românești, Editura Polirom, Iași, 2002. Gal, Susan; Kligman, Gail (coord.), Politicile de gen în perioada postsocialistă, Editura Polirom, Iași, 2003. Miroiu, Mihaela, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași, 2004. Molyneux, Maxine, „Mobilization without
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
simbol al fragilității, delicateței sufletești și fizice, virtuții și bunei educații (citește: femeia își pierde feminitatea prin implicarea în politică). Acest stereotip este propriu culturii de masă și se întâlnește deopotrivă în discursurile misogine, cât și în cele orientate către emanciparea femeii 1. Cercetătoarele feministe au remarcat, în ultimele decenii, faptul că presa contribuie foarte mult la propagarea percepției negative asupra implicării femeilor în politică, construind feminitatea în contrast cu murdara lume a politicienilor (Sreberny, Van Zoonen, 2000, p. 1-3). Invitatele emisiunii au
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
provoace să greșească 1. Studiind comportamentul politicienelor în cadrul talk-show-ului, tragem concluzia că ele sunt mai degrabă tentate să folosească în discursul lor valorile societății patriarhale. Argumentele formulate, soluțiile politice propuse, exemplele date conțin un amestec interesant de conservatorism și de emancipare de gen. Stereotipurile și clișeele nu lipsesc nici din opiniile exprimate atât de moderatori, cât și de femeile și bărbații invitați în emisiune. Îngrijorătoare sunt cazurile în care femeile sunt plasate în talk-show pe o poziție inferioară față de partenerii de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
starea de rând și din mediul eclesial ...................... 89 V. Moralitatea personajului feminin ............................................... ....................... 136 V. 1. Etica în universul diegetic boccaccesc și în cel chaucerian...................... 136 V. 2. Donna angelicata - puritate alegorică și demitizare ................................ 157 V. 3. Donna demonicata sau nevoia emancipării feminine .............................. 233 Concluzii ............................................... ............................................... . .................... 280 Bibliografie ............................................... ............................................... . ................ 286 3 Cuvânt înainte Lucrarea „La donna angelicata- la donna demonicata în opeara lui Giovanni Boccaccio și a lui Geoffrey Chaucer” își propune și reușește să pună altfel în valoare profilul complex al personajul feminin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Etica în universul diegetic boccaccesc și în cel chaucerian. Aceste demonstrații se fundamentează, ca demers teoretic, pe o viziune pozitivistă și evolutiv istorică asupra existenței, i. e. asupra rolului femeii în societate. Semnificația asupra căreia autoarea tezei insistă este cea a emancipării personajului feminin de „toate cutumele perimate” ale unei societați patriarhale, cu alte cuvinte: „Donna demonicata nu se situează la antipodul donnei angelicata, pentru că și aceasta din urmă dovedea numeroase slăbiciuni, ci reprezintă o alternativă modernă, complementară modelului mai vechi, a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este umbrită de unele defecte care îi știrbesc din exemplaritate. Pe de altă parte, personajul feminin negativ, donna demonicata, dobândește valențe noi, pozitive: este adevărat că trișează, poate fi concupiscent, se revoltă, uzurpă autoritatea patriarhală, misogină, că își dorește o emancipare firească, dar devine mult mai autentic, mai simpatic, mai acceptat de către cei doi scriitori care îl înfățișează cu o toleranță direct exprimată. Am încercat, de asemenea, să evidențiem de ce ne am oprit asupra celor două denumiri: „angelic” și 9 „demonic
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
vedea în femeie doar un factor malefic, înzestrat cu o multitudine de slăbiciuni, menite să-i cauzeze bărbatului decăderea, ruinarea. Femeia care se revoltă, care dobândește o voce distinctă prin care își face auzite dorințele și aspirațiile, care propovăduiește o emancipare și o eliberare din spațiul oprimant al căminului, care uneori recurge la violență verbală sau chiar fizică, nu poate fi decât un element negativ, demonic, pentru bărbatul medieval autoritar, vetust în concepții, legat strâns de canoanele eclesiastice. O problemă care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cel public. Tăcerea personajului feminin devine o dovadă, de cele mai multe ori, a incapacității sale de a se impune într-un univers copleșitor masculin. În cel de-al patrulea capitol am insistat pe un aspect ce subliniază din nou nevoia de emancipare a femeii: accesul ei la educație. Considerăm că Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer sunt printre primii scriitori care insistă asupra acestui aspect, erijându-se nu doar în apărători ai principiului feminin, ci și în veritabili pedagogi, preocupați direct și sincer
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
personajul feminin negativ, înzestrată cu trăsături cert mundane, atât de diferite de însușirile celeste, avidă să trăiască din plin o viață de care, deseori, are sentimentul că este privată, punând pe primul plan propria persoană și propriile dorințe, militând pentru emanciparea feminină, pentru demolarea unui sistem social și de gândire eminamente patriarhal, masculin. Ceea ce dorim să reliefăm este faptul că această donna demonicata nu este monstruoasă, ci profund 21 umană, nu este malefică, așa cum, poate, ar apărea la o primă lectură
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Aceste constatări se pliază perfect și pe maniera lui Giovanni Boccaccio de abordare a personajului feminin. Donnele demonicate, nefiind supuse și blânde, devin și ele simboluri, dar ale carnalului, ale concupiscenței, ale dorinței iraționale, ale nevoii de libertate și de emancipare. „Percepția medievală dominantă asupra femeilor, care era acceptată ca atare mai mult decât era formulată explicit, a fost aceea care o înfățișa pe femeie drept ajutor și tovarășă de viață a bărbatului, mulier economica, cea care își putea manifesta 33
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu au mai marginalizat personajul feminin, ci l-au scos dintr-un con de umbră, i-au dezvăluit umanitatea profundă, dreptul la viață, la cuvânt, la libertate. Statutul social al acestor personaje feminine este unul care tinde spre dezrobire, spre emancipare, care nu mai este strâns legat de spațiul intim, conjugal, ci își permite chiar și aventura pe tărâmuri necunoscute. Prin discursul târgoveței din Bath, în opera lui Geoffrey Chaucer, sau acela al Ghismondei sau al donnei Philippa în Decameronul, se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sugerează numele 152), prototip ideal al frumuseții și imaculării, anunțând un primat al femeii, restabilindu-i locul important pe care îl deținea. Adjectivul novella indică nu doar noutatea și debarasarea de vetust, femeile acestea reprezintă un alt spirit, al unei emancipări și eliberări, al puterii de decizie asupra propriei vieți, ci este omonim cu substantivul novella, care desemnează o povestire, și anticipă activitatea principală a grupului - aceea de a istorisi. Biserica, ca de altfel și castelul mai târziu, sunt alese ca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o puritate absolută, la o credință și o virtute nezdruncinate, ci poate fi interpretat mult mai terestru, referinduse la calități specifice unei epoci noi, aceea a Renașterii, care se făcea simțită, și anume: spirit de inițiativă, inteligență și educație îngrijită, emancipare și dorință de afirmare în societate. O donna angelicata nu este doar o aspirație la Boccaccio, ceva intangibil, legat de divin, ci are mult mai multă concretețe, este mai ancorată în realitățile vremii și de aceea mai credibilă uman, cu toate că
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a personajului feminin. Spre deosebire de femeia timpului său (Evul Mediu târziu), târgoveața nu trăiește doar în spațiul alcovului, al căminului, al supunerii și al tăcerii, ci are o deschidere impresionantă, călătorește prin multe ținuturi: Ierusalimul, Roma, Bologna. Este un semn al emancipării, al libertății, de care femeia va face mereu paradă: „Ierusalimul de trei ori văzuse,/ Străine râuri multe mai trecuse,/ Fusese și la Roma și-n Bulonia,/ La Sfântul Iacov, iar, și la Colonia./ Se dovedea a fi cam umblăreață”264
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
perfect în grupul pelerinilor, dă dovadă de adaptabilitate într-o lume preponderent masculină: „Ne era ortacă bună:/ știa să râză și trăsnăi să spună”266. Femeia în rol de povestitor, de egal al barbatului, devine aici tot un semn al emanciparii: ia cuvântul și are inițiativă 267, devine intrigantă, uneltește, este o vrăjitoare, o artistă, cu o energie creatoare debordantă, spirituală și egocentrică, așa cum sunt de altfel toți artiștii.268 Naratorul lasă sub semnul tăcerii, al ambiguității deplinele cunoștințe, mai ales
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
își instituie propriile legi de guvernare în căsnicie, un fel de lex non scripta, care au ca izvor preceptele biblice, interpretate însă într-o manieră personală.287 Este o primă manifestare a nesupunerii față de dogmele eclesiastice, undă de revoltă chiar, emancipare (trebuie să ținem cont și de contextul istoric al redactării operei, sfârșitul Evului Mediu este străbătut de numeroase proteste și mișcări 282 David Williams, op. cit., pp. 53-100 passim. 283 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 278. 284 Ibidem, p. 279. 285 S.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
impune și a-și apăra identitatea proprie. Raporturile personajului feminin cu bărbații sunt unele de certă dominare. Nu bărbatului îi revine puterea decizională sau de alegere, cum era obișnuit, ci femeii. Avem o nouă imagine a eliberarii de canoane, a emancipării. Virilitatea și aspectul fizic primează în seria calităților masculine, după opinia acestei donna deminicata: „și pe sprânceană i-am ales ce-i drept,/ Bogați în fudulii și lați în piept; / - Mai multe școli fac minți mai iscusite -/ Cerințe noi și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se spune și ce este cu adevărat sugerat și astfel se naște tonul comic al acestor capodopere.869 868 William Hazlitt, op. cit., pp. 26-57 passim. 869 Charles A. Owen, art. cit., p. 294. 233 V. 3. Donna demonicata sau nevoia emancipării feminine Ni se pare firesc, într-un climat prerenascentist, cum este cel reliefat de operele aduse în discuție, ca personajele ce populează universul boccaccesc sau pe cel chaucerian să poată decide asupra poziției pe care să o ocupe: fie alegând
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
peste asemenea zăgazuri etice.”1051 Nu putem susține că cei doi scriitori resping, în totalitate, moralitatea sau alterează ideile comune legate de noțiunile de bine și de rău, portretizând mai mult ironic personajul feminin tradițional, donna angelicata, și preferând cert emanciparea, spiritul liber, voluntar și dezinvolt al donnei demonicata, așa după cum am subliniat tot în ultimul capitol al lucrării noastre. Considerăm că problemele legate de virtute nu îi preocupă, de fapt, decât accidental, autorii abordați sunt mai interesați să stârnească interesul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
starea de rând și din mediul eclesial ...................... 89 V. Moralitatea personajului feminin ............................................... ....................... 136 V. 1. Etica în universul diegetic boccaccesc și în cel chaucerian...................... 136 V. 2. Donna angelicata - puritate alegorică și demitizare ................................ 157 V. 3. Donna demonicata sau nevoia emancipării feminine .............................. 233 Concluzii ............................................... ............................................... . .................... 280 Bibliografie ............................................... ............................................... . ................ 286 3 Cuvânt înainte Lucrarea „La donna angelicata- la donna demonicata în opeara lui Giovanni Boccaccio și a lui Geoffrey Chaucer” își propune și reușește să pună altfel în valoare profilul complex al personajul feminin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Etica în universul diegetic boccaccesc și în cel chaucerian. Aceste demonstrații se fundamentează, ca demers teoretic, pe o viziune pozitivistă și evolutiv istorică asupra existenței, i. e. asupra rolului femeii în societate. Semnificația asupra căreia autoarea tezei insistă este cea a emancipării personajului feminin de „toate cutumele perimate” ale unei societați patriarhale, cu alte cuvinte: „Donna demonicata nu se situează la antipodul donnei angelicata, pentru că și aceasta din urmă dovedea numeroase slăbiciuni, ci reprezintă o alternativă modernă, complementară modelului mai vechi, a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
este umbrită de unele defecte care îi știrbesc din exemplaritate. Pe de altă parte, personajul feminin negativ, donna demonicata, dobândește valențe noi, pozitive: este adevărat că trișează, poate fi concupiscent, se revoltă, uzurpă autoritatea patriarhală, misogină, că își dorește o emancipare firească, dar devine mult mai autentic, mai simpatic, mai acceptat de către cei doi scriitori care îl înfățișează cu o toleranță direct exprimată. Am încercat, de asemenea, să evidențiem de ce ne am oprit asupra celor două denumiri: „angelic” și 9 „demonic
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
vedea în femeie doar un factor malefic, înzestrat cu o multitudine de slăbiciuni, menite să-i cauzeze bărbatului decăderea, ruinarea. Femeia care se revoltă, care dobândește o voce distinctă prin care își face auzite dorințele și aspirațiile, care propovăduiește o emancipare și o eliberare din spațiul oprimant al căminului, care uneori recurge la violență verbală sau chiar fizică, nu poate fi decât un element negativ, demonic, pentru bărbatul medieval autoritar, vetust în concepții, legat strâns de canoanele eclesiastice. O problemă care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]