2,179 matches
-
din mesajele sale, a avut o influență semnificativă în audiență. "Surle și tobe" însoțesc o mulțime de evenimente din societatea românească, cu deosebire cele din viața politică, așa că putem vorbi, în egală măsură, și de un tam-tam politic. Această hărmălaie emergentă din presa scrisă și / sau audio vizuală, amorsată permanent de agitata viață politică din spațiul mioritic, are și o audiență mare amatoare de tam-tam care, la rândul ei, ridică rating-ul. Așa se închide cercul. Percepții, reprezentări și atitudini față de
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
limba engleză. În esență, metoda desemnează practica dezvoltării unui model teoretic explicativ care izvorăște în principal din analiza nemijlocită a materialelor textuale variate. Acest lucru face ca teoria să fie întemeiată pe experiența observabilă. Practic, este vorba de procedura codării emergente sau a elaborării categoriei inductive, care constă din formularea unui criteriu al definiției categoriei derivat din datele materialului textual colectat. Urmărind acest criteriu, textul este cercetat cu succes și categoriile sînt deduse pas cu pas. Printr-un proces iterativ de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
politicii externe unde domină imprevizibilitatea procesului de realizare a politicii externe ruse, incertitudinile asupra investițiilor în domeniu, tensiunile strategice potențiale între Chină și SUA pe de o parte și Rusia și Chină pe de altă parte. La acestea se adaugă emergentă tot mai clară a Chinei pe scena internațională, dar și pe cea regională, populația să numeroasă contrastând puternic cu descreșterea demografică înregistrată de întreaga zonă siberiana rusă bogată în resurse energetice. Puțin a declarat că în 10-15 ani, 30% din
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
numai rolul de a descompune lumina în culorile componente. Continuând experimentarea, Newton și-a propus să verifice dacă o radiație simplă (monocromatică) mai poate fi descompusă la o altă trecere prin prisma optică. În acest scop el separă din radiația emergentă o singură culoare, o trimite pe o altă prismă și constată că nu se mai descompune în alte radiații. Constatând că prin nici o metodă culoarea unei radiații simple nu se mai poate modifica, Newton formulează principiul invariabilității culorilor simple. Pentru
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
unei teorii care are la bază ideea unei comunicări generalizate. Pentru fundamentarea teoriei respective, autorii propun trei teoreme: • Teorema semnificației care "enunța faptul că o comunicare făcută de către un actor social este neapărat semnificativă pentru el."41 Sensul comunicării este emergent în context sau, cu alte cuvinte, comunicatorul este un purtător de expresii cu sens într-un anumit context; • Teorema nașterii sensului prin intermediul contextualizării este de mult admisă în științele comunicării și afirmă că "sensul se naște întotdeauna dintr-o relaționare
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
acțiunilor de comunicare specifice (numite și "procese") intervenind asupra diferitelor contexte ce formează trama situației de comunicare, se realizează construcția sensului de către actori. Astfel, segmentul de comunicare, pe care îl luăm în considerare în ansamblul sistemului de comunicări, presupune o emergentă, rezultatul diverselor manipulări ale contextelor. Procesele de comunicare despre care vorbește teoria servesc deci la construirea sensului comunicării care se derulează interpelând, modificând sau aplicând elementele contextuale."43 În sensul teoriei pe care am prezentat-o, manipularea va fi înțeleasă
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
și oricând. Conform teoriei discutate, care găsește, de altfel, sprijin în alte intuiții anterioare (E. Goffman), precum și în alte modele de interpretare mai recente 45, pentru realizarea unei comunicări eficiente (sau influențe) este nevoie că actorii implicați să împărtășească sensul emergent în situația respectivă de comunicare. Sensul se negociază (nu poate fi impus cu forța de către unul sau altul, ceea ce nu înseamnă că nu se pot revendică poziții legitime de forță) de către participanți (fără a fi neapărat nevoie de reacții verbale
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
al publicului. Revenind la trăsăturile generale ale societății informaționale, se poate spune că ea este echivalentă cu societatea postindustrială sau, cu un alt termen, mai bogat în conotații și accente valorice, societatea postmodernă. Unul dintre primii cercetători ai acestei specii emergente de societate este Daniel Bell, care precizează caracteristicile societății postindustiale, în comparație cu atributele societății industriale 135: trecerea de la o activitate economică axată pe producerea de bunuri materiale la o economie orientată spre servicii; preponderenta, în structura populației active, a clasei profesionale
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
perfecționată îndelung și în diverse moduri: discurile, sunetele, ritmurile, experiența trăită, videoclipurile, cinematografia, literatura panegirică despre vedete, poezia sau plăcerea concertelor sau situațiilor publice exaltante. Aceste cunoștințe stilistice se organizează în reprezentări sociale ale căror sunete și ritmuri formează partea emergentă și "tangibilă". Elementele iconice și muzicale, paraverbale, se inserează în entități semantice și figurative, materializînd ideea de stil. Ele "fac parte" dintr-o RS, la fel ca aspectele lingvistice și vorbite. Se află în legătură puternică cu această dimensiune (texte
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
alte cazuri, pot fi marcate sau influențate de mai multe dintre ele. Compoziția și originea reprezentărilor sociale sînt amestecate, plurale (ideologii, religii, practici sociale, științe oficiale sau oculte, magie, știri, tehnologie, viață cotidiană, corp, bani etc.). Formele lor multiple (paradoxale, emergente, anticipative, autonome, slabe, compuse, instituite), deschise spre nou și moștenite socio-istoric, și obiectivele lor simbolice, practice, deseori stereotipice și cîteodată creative, le deosebesc de închiderea argumentativă a ideologiilor. Acestea din urmă pot tinde spre "deschiderea" spre fenomene necunoscute pentru a
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
a fost elaborat pentru a ușura comunicarea între mașini și componentele lor." (id., p. 71). În opinia autorului, în condițiile invenției limbajului digital, vechile forme de comunicare își vor pierde din importanță: "scrisul șI cititul nu vor mai conta; formele emergente de media audio-vizuale pe computer vor restrânge limbajul scris și media tipărite la o formă de comunicare de elită." (id., p. 107). Cu toate acestea, formele de comunicare nu se înlocuiesc unele pe altele prin mari revoluții, ci, mai degrabă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
asupra evoluției tehnologice a mediilor de comunicare. În loc să studieze fiecare formă separat, ea ne încurajează să examinăm toate formele ca pe niște membri ai unui sistem interdependent și să observăm asemănările și relațiile care există între formele trecute, prezente și emergente. Studiind sistemul comunicațional ca pe un întreg, vom vedea că noile media nu apar spontan sau independent ele emerg gradual din metamorfoza mediilor vechi. Și că atunci când forme noi de comunicare apar, cele vechi nu mor, ci continuă să evolueze
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
existente. 2. Metamorfoză: Noile media nu apar spontan și independent ele emerg gradual din metamorfoza mai vechilor media. Când apar forme noi, cele vechi tind să se adapteze și continuă să evolueze mai degrabă decât să moară. 3. Propagare: Formele emergente de medii de comunicare propagă trăsăturile dominante ale formelor anterioare. Aceste trăsături sunt trecute mai departe și răspândite prin coduri de comunicare numite limbaje. 4. Supraviețuire: Toate formele de medii de comunicare precum și întreprinderile media sunt constrânse să se adapteze
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de comunicare sunt multiple, de la mesaje scrise ("chat") între userii care se întâlnesc în diverse locații pseudospațiale până la folosirea microfonului sau transmiterea diverselor elemente nonverbale (avatarilor li se pot "atașa" diverse atitudini corporale ș.a.). SL reprezintă, de asemenea, un mediu emergent de afaceri global. Anual, sunt tranzacționați peste 200 de miliarde de dolari electronici. (Dolarii virtuali se numesc "lindeni", iar notația lor este "L$". Paritatea de la începutul anului 2008 era de 1L$ ≈ 0,009$ reali, adică în jur de 270:1
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
been an opportunity to signal a series of contemporary aspects typical for the interactions between art and the Christian religion. Moreover, the second part of this chapter includes a presentation of a few of the traits of a new phenomenon emergent in the current cultural context, called by the specialized critics the "current crisis of sacred art", and tending to affect to an increasing extent the creations of religious inspiration of our time. On the whole, we believe that this study
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
este împărțită în 7 segmente convenționale (116): - segmentul C7 (comunicant) - segmentul C6 (oftalmic) - segmentul C5 (clinoidian) - segmentul-C4-(cavernos) (Segmentele C4, C5 și C6 formeaza „sifonul carotidian”). - segmentul C3 (segmental laceral - la nivelul foramen lacerum) - segmentul-C2 (petros) - segmentul C1 (cervical). RAMURILE EMERGENTE ALE A.C.I: 1. A. oftalmică și colateralele sale: 1.1. A. etmoidală posterioară; 1.2. A. etmoidală anterioară, cu ramul său important a. meningee anterioară, care irigă duramater a convexității frontale și 1/3-a anterioară a coasei creierului
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
A. M. I., al doilea ram terminal din A.C. I.) C.II. A.T. S.(ram terminal, superficial și extern, continuând A.C.E.) C.III. A.O.(ram din A.C.E. care are originea pe fața posterioară a A.C.E. aproape de emergenta A.F.) Pe lângă descoperirea surselor de aport arterial pentru meningioamele de convexitate, angiografic, se mai evidențiază la nivelul acestora: 1. Central, o zonă necrotică (aparent avasculară) care era, inițial, hipervascularizată; 2. O zonă intermediară, reprezentată de o rețea vasculară densă
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
și să lupte cât zece. Un mit omniprezent în Peninsulă, cel al "jertfei zidirii", existent, de exemplu, la bulgari și sârbi prin legenda construirii podului Arta iar la români prin legenda meșterului Manole, ar putea fi revelator pentru noua mentalitate emergentă din acest al doilea nivel al imaginarului balcanic. In variantă românească, mitul povestește cum meșterul zidar Manole vrea să construiască o mânăstire, dar tot ce construia ziua se surpa noaptea. într-un vis i se arată soluția enigmei: pentru ca zidurile
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
executori ai ordinelor acestuia. Ferejohn și Pasquino fac, așadar, distincția destul de clară între cadrul de referință al democrației și RoL; cadrul instituțional al RoL ar corespunde, în această abordare, sistemului judiciar. Vom analiza în detaliu, în paginile ce urmează, sectorul emergent al promovării RoL, dar este util să anticipăm aici unele considerații expuse de Carothers (2003) dat fiind că acestea confirmă argumentația expusă de Ferejohn și Pasquino. Carothers și-a dedicat diferite lucrări sectorului de RoL promotion, subliniind problemele definitorii aflate
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
anii '90, această atitudine s-a schimbat prin popularizarea în masă a WWW și dezvoltarea ulterioară a Internetului prin creșterea rolului afacerilor. Ideologia network-ului a fost popularizata prin cartea lui Howard Rheingold, The Virtual Community 98. Flichy demonstrează astfel o emergentă a rolului Internetului care poate media relațiile între programatori, utilizatori, comunitatea de afaceri, guvernanți, programatori și publicul larg, care păstrează valorile Internetului imaginar, chiar dacă condițiile materiale ale dezvoltării și difuzării au fost alterate. Henry Jenkins a fost un teoretician de
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
se bazează pe relația dintre trei concepte: convergență media, cultura participativa și inteligența colectivă 100. Prin convergență culturii înțelegând dispersia conținutului de-a lungul mai multor platforme media, dar diferă de alte abordări nu ca o consecință a formelor media emergente prin tehnologiile digitale, ci mai degrabă ca un nou nivel de angajare în media prin utilizatorii ei. Sunt încurajate căutarea de informații, realizarea conexiunilor prin intermediul conținutului difuz al mediei. Cultură participativa atrage atenția asupra transformărilor din comunicarea media de la începutul
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
socială și culturală a fost cucerita de media 101. Opera Soniei Livingstone despre new media marchează legătură dintre studiile referitoare la audiență și receptare în relație cu difuzarea mediei, a Internetului și asocierea ideilor ei de psihologie socială de perspectivele emergente ale politicii economice și studiile culturale 102. Domeniul studiilor new media este problematizat dintr-o perspectivă a cercetării care este diferită de abordările altor autori. În primul rând, originile Internetului și ale tehnologiilor new media au reieșit prin interfață sistemelor
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
obținerea unor rezultate favorabile, respectiv succes electoral). În ceea ce privește analiza comparativa a marketingului politic cu propagandă, marketingul politic se înscrie într-un spațiu politic, în care fenomenele politice sunt circumscrise în interiorul frontierelor țărilor democratice, în care, de altfel, a fost posibilă emergentă unui grup socio-profesional al specialiștilor de consiliere în comunicare politică, pe când propagandă s-a dezvoltat în state cu regimuri totalitare. Apariția marketingului politic a fost posibilă doar în regimurile democrației politice occidentale, condițiile care trebuiau îndeplinite constând în libertatea de
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Higher Education, Boston, 2009. LIEVROUW, Leah A., LIVINGSTONE, Sonia, The Handbook of New Media. Social Shoping and Social Consequences of ICTS, SAGE Publications, Londra, 2006-2007. LIVINGSTONE, Sonia, Mass Media and Society, în Critical Debates în Internet Studies: Reflections on an Emergent Field, coord. J. Curran și M. Gurevitch, 4th ed., Hodder Arnold, Londra, pp. 9-28, 2005. MAAREK, Philippe J., Communication & marketing de l'homme politique, Éd. Litec, Paris, 2007. MANOVICH, Lev, The language of new media, The MIT Press Cambridge, Massachusetts
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
continued open, although the rush of technological innovation and novelty în the 1990s hâș given way to more incremental refinements and adoptations în the 2000s". 105 Sonia Livingstone, "Mass-media and Society", în Critical Debates în Internet Studies: Reflections on an Emergent Field, coord. J. Curran and M. Gurevitch, 4th ed., Hodder Arnold, Londra, 2005, pp. 9-28. 106 Daniel Miller, Don Slater, The Internet: An Ethnographic Approach, Routledge, Londra, 2000. 107 Terry Flew, op. cît., p. 69. 108 Computer Mediated Communication. 109
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]