KorAP: Find »[drukola/base=emigrație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...54 55 56 ...69 >

1,706 matches

Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190

se simțeau vinovați, ajunși indezirabili. La 15 iulie 1990, Sanda Golopenția constata că „trupe ale securității se zbat să iasă din țară, iar convoaie de foști exilați se îndreaptă spre ea”. Treptat, au intervenit și inevitabile ori aparente clarificări, dar emigrația în America a continuat să fie privită ca o dezertare, provocatoare de dezechilibre majore, considerate simptome ale unor stări de fapt necunoscute, însă periculoase. Nici românii americani nu au ajuns să gândească altfel. Un român care a obținut cetățenia americană

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
anulată prin măsuri coercitive și presiune morală, atât timp cât un român american declară că „fac parte dintr-un popor care dorește să emigreze și acum, când comunismul a fost alungat din România, dar nu au fost alungați comuniștii”. între timp, furia emigrației transoceanice s-a mai calmat, însă dorința de a se stabili în America o nutresc încă numeroși români. Cum acest nou val de emigrație se află încă departe de a se fi încheiat, este riscant să încercăm a formula unele

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
când comunismul a fost alungat din România, dar nu au fost alungați comuniștii”. între timp, furia emigrației transoceanice s-a mai calmat, însă dorința de a se stabili în America o nutresc încă numeroși români. Cum acest nou val de emigrație se află încă departe de a se fi încheiat, este riscant să încercăm a formula unele opinii conclusive. Dar, dincolo de un debut surprinzător numai în aparență, ciclul emigrației române către America, declanșat în 1990, se va stabiliza, treptat, în funcție de realitățile

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
în America o nutresc încă numeroși români. Cum acest nou val de emigrație se află încă departe de a se fi încheiat, este riscant să încercăm a formula unele opinii conclusive. Dar, dincolo de un debut surprinzător numai în aparență, ciclul emigrației române către America, declanșat în 1990, se va stabiliza, treptat, în funcție de realitățile din țară și de legislația imigrației stabilită de SUA Cu certitudine, după paroxismul inițial, patimile emigraționiste transatlantice se vor calma și emigrația română în America și Canada se

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
debut surprinzător numai în aparență, ciclul emigrației române către America, declanșat în 1990, se va stabiliza, treptat, în funcție de realitățile din țară și de legislația imigrației stabilită de SUA Cu certitudine, după paroxismul inițial, patimile emigraționiste transatlantice se vor calma și emigrația română în America și Canada se va încadra în fluxul firesc al emigrației mondiale. * Cu toate eforturile unor cercetători de a stabili numărul exact sau cât mai exact al emigrației române către America și Canada sau cifra atinsă în anumite

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
se va stabiliza, treptat, în funcție de realitățile din țară și de legislația imigrației stabilită de SUA Cu certitudine, după paroxismul inițial, patimile emigraționiste transatlantice se vor calma și emigrația română în America și Canada se va încadra în fluxul firesc al emigrației mondiale. * Cu toate eforturile unor cercetători de a stabili numărul exact sau cât mai exact al emigrației române către America și Canada sau cifra atinsă în anumite perioade de comunitatea românilor americani, nu putem afirma cu certitudine că datele de

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
după paroxismul inițial, patimile emigraționiste transatlantice se vor calma și emigrația română în America și Canada se va încadra în fluxul firesc al emigrației mondiale. * Cu toate eforturile unor cercetători de a stabili numărul exact sau cât mai exact al emigrației române către America și Canada sau cifra atinsă în anumite perioade de comunitatea românilor americani, nu putem afirma cu certitudine că datele de care dispunem la această oră sunt cele autentice. Știm cum sunt apreciate, în general, informațiile statistice, însă

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
cei întorși acasă, unii au traversat Atlanticul din nou, devenind români americani, iar alții au renunțat, revenind iarăși în România. Câteodată, chiar și unii dintre cei care obținuseră cetățenia americană s-au întors de unde au plecat cândva. Pentru un timp, emigrația în America a fost mai liberalizată și de aceea este mult mai greu, dacă nu imposibil, de reconstituit, azi, un tablou statistic. Când SUA și Canada au adoptat o legislație specială a imigrării, românii din Transilvania, Banat și Bucovina au

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
supradimensionării artificiale a comunității românilor americani. Deși pentru intervalul de după Primul Război Mondial dispunem de date și recensăminte oficiale, cifrele vehiculate și pentru acei ani diferă în multe cazuri, și nu întâmplător, adică nejustificat. Am văzut că o dată cu încheierea războiului, emigrația română spre America și Canada a scăzut considerabil. După 1918, Transilvania, Banatul, Bucovina și Basarabia au devenit provincii românești. Românii din aceste ținuturi, eliberați fiind de asuprirea străină, nu au mai emigrat în ritmul de dinainte. Reformele politice și economice

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Bucovina și Basarabia au devenit provincii românești. Românii din aceste ținuturi, eliberați fiind de asuprirea străină, nu au mai emigrat în ritmul de dinainte. Reformele politice și economice adoptate după război s-au constituit în tot atâtea justificări ale reducerii emigrației. în plus, Washingtonul a modificat legislația imigrării, stopând tendințele antebelice ale acelora care traversau Oceanul cu intenția de a se stabili într-un stat american. René Gonnard, schițând acest nou cadru al imigrării, evidenția că „les États-Unis, qui recevaient avant

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
serviciilor de imigrare canadiene în străinătate - ne informează același autor - a cunoscut o nouă intensificare, 4.372 imigranți din România stabilindu-se în această țară în baza unor permise speciale eliberate de Departamentul imigrării și colonizării”. în anii ’25-1930, cifrele emigrației române, indiferent de apartenența etnică, au variat între 1.019 (1925) și 5.873 (1928) de persoane, pentru ca, între 1932 și 1939, emigrația din această țară să se reducă la 1.532 de indivizi, dintre care numai 34 erau români

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
această țară în baza unor permise speciale eliberate de Departamentul imigrării și colonizării”. în anii ’25-1930, cifrele emigrației române, indiferent de apartenența etnică, au variat între 1.019 (1925) și 5.873 (1928) de persoane, pentru ca, între 1932 și 1939, emigrația din această țară să se reducă la 1.532 de indivizi, dintre care numai 34 erau români. în 1928, Aureliu Ion Popescu recunoștea că „numărul românilor emigrați în America și Canada nu se poate socoti cu precizie din cauză că erau trecuți

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Gerald J. Bobango accepta că în 1944 existau în Statele Unite 115.940 de etnici români, în timp ce în Canada numărul lor era de 20.000. Cel de al Doilea Război Mondial a contribuit, evident, la diminuarea numerică a românilor americani, iar emigrația a devenit cvasiinexistentă. Emigrația română nu a sporit substanțial nici după 1945. Radu Toma a stabilit că „după al Doilea Război Mondial România se situează pe locul cinci printre țările est-europene. Cu un număr total de 52.517 imigranți, o

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
că în 1944 existau în Statele Unite 115.940 de etnici români, în timp ce în Canada numărul lor era de 20.000. Cel de al Doilea Război Mondial a contribuit, evident, la diminuarea numerică a românilor americani, iar emigrația a devenit cvasiinexistentă. Emigrația română nu a sporit substanțial nici după 1945. Radu Toma a stabilit că „după al Doilea Război Mondial România se situează pe locul cinci printre țările est-europene. Cu un număr total de 52.517 imigranți, o medie anuală de 1

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
as of 1978”. Radu Toma concluziona, în 1979, că „it is presently estimated at about 200-230,000 people. This means that one out of every thousand Americans is of Romanian stock”. Așa cum am mai afirmat, interstițiul 1945-1989 a fost, pentru emigrația română, unul de ruptură, artificial din toate punctele de vedere. în primul rând, România a devenit o țară ocupată, comunizată treptat și aruncată dincolo de Cortina de Fier. Legăturile tradiționale cu lumea civilizată, deci și cu America, au fost întrerupte, iar

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
au reușit și nici nu au intenționat să revină la o normalizare a tuturor contactelor dintre ele. Dincolo de raporturile politico-diplomatice oficiale, a continuat să se mențină o adevărată barieră, ca să nu-i spunem prăpastie, întrucât sună cam sinistru. Oricum, o emigrație firească, dinspre România către America și Canada, nu a funcționat, astfel încât numărul românilor americani a scăzut într-o măsură îngrijorătoare. în plus, a dispărut aproape total vechea legătură, așa firavă cum era, între România și foștii cetățeni români sau cei

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
dispărut sau așa s-a presupus, ajungându-se, inevitabil, la un exod ce amenința să provoace un dezechilibru cu efecte greu de întrevăzut. Este prea devreme pentru a încerca să lansăm posibile judecăți de valoare, plecând de la consecințe prezumtive, dar emigrația română transoceanică va avea inevitabile urmări defavorabile pentru România, chiar dacă numărul românilor americani va crește sau deja a crescut. Astăzi, probabil, s-a ajuns la o reechilibrare a unui proces care părea la un moment dat greu controlabil. Ceea ce a

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
de a deporta evreii din teritoriile eliberate de sub administrația sovietică. Autoarea Lya Benjamin arată că documentele nu menționează numărul evreilor uciși în timpul războiului sau modul în care au fost uciși. Capitolul al doilea, semnat de Dalia Ofer, se ocupă de emigrația și imigrația evreilor și de efectul asupra situației lor în România. După o trecere în revistă a partidelor și mișcărilor naționaliste și/sau extremiste din perioada interbelică, studiul se apleacă asupra emigrației evreiești, subliniind că „posibilitățile de emigrare legală se

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
doilea, semnat de Dalia Ofer, se ocupă de emigrația și imigrația evreilor și de efectul asupra situației lor în România. După o trecere în revistă a partidelor și mișcărilor naționaliste și/sau extremiste din perioada interbelică, studiul se apleacă asupra emigrației evreiești, subliniind că „posibilitățile de emigrare legală se reduceau în vreme ce presiunea exercitată asupra evreilor creștea” (p. 54). Politica statului român privind emigrația s-a schimbat în funcție de conjunctura internațională, astfel încât evenimentele din anii ’43-1944 vor determina autoritățile române să colaboreze cu

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
trecere în revistă a partidelor și mișcărilor naționaliste și/sau extremiste din perioada interbelică, studiul se apleacă asupra emigrației evreiești, subliniind că „posibilitățile de emigrare legală se reduceau în vreme ce presiunea exercitată asupra evreilor creștea” (p. 54). Politica statului român privind emigrația s-a schimbat în funcție de conjunctura internațională, astfel încât evenimentele din anii ’43-1944 vor determina autoritățile române să colaboreze cu organizațiile evreiești pentru ajutorul acordat celor care plecau spre Palestina. De asemenea, autoarea evocă eforturile depuse de Centrala Evreilor din România pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
tot ceea ce agonisise până la data plecării și se trezea adeseori condamnat pentru o vină imaginară, nesocotindu-se astfel un drept fundamental al fiecăruia dintre noi. De aceea, „plecarea din România”, indiferent cum decurgea, era considerată o victorie, care a conferit emigrației române din anii ’45-1989 o particularitate proprie exilului din fostele țări comuniste. în plus, emigrația română a fost grevată în toți acești ani de unele particularități care o individualizează, întrucât regimul dictatorial din București a cunoscut forme aberante de manifestare

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
nesocotindu-se astfel un drept fundamental al fiecăruia dintre noi. De aceea, „plecarea din România”, indiferent cum decurgea, era considerată o victorie, care a conferit emigrației române din anii ’45-1989 o particularitate proprie exilului din fostele țări comuniste. în plus, emigrația română a fost grevată în toți acești ani de unele particularități care o individualizează, întrucât regimul dictatorial din București a cunoscut forme aberante de manifestare, nemaiântâlnite în Europa. Fără a-și dramatiza „cazul”, Alexandru Nemoianu trece destul de repede peste momentul

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
1968, p. 2. Ovidiu Bozgan, România versus Vatican, ed. cit., p. 103. ACNSAS, fond D, dosar 69, vol. 2, f. 16. Ibidem, f. 15. Vasile Cristea a `ndeplinit și funcția de delegat al Congregației pentru Bisericile Orientale pentru românii din emigrație; Ș. Turcuș, op.cit., p. 208. Kaisamari Hintikka, The Romanian Orthodox Church and the World Council of Churches, 1961-1977, Luther-Agricola-Society, Helsinki, 2000, p. 139. Evantia Bozgan, Ovidiu Bozgan, „`n căutarea dialogului. Biserica Ortodoxă Română și Biserica Romano-Catolică `n primul deceniu postconciliar

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
cel mai bine referirile la românii desțărați după 1945”. Vezi Dorin Dobrincu, „Note pentru o istorie a exilului politic românesc. Primul deceniu postbelic”, Xenopoliana. Buletinul Fundației Academice A.D. Xenopol din Iași, VII, nr. 1-2, 1999, p. 135. Mihai Pelin, Opisul emigrației politice. Destine `n 1222 de fișe alcătuite pe baza dosarelor din arhivele Securității, Editura Compania, București, 2002, p. 9. Gheorghe Glodeanu, Incursiuni `n literatura diasporei și a disidenței, Editura Libra, București, 1999, pp. 14-16. Eva Behring, Scriitori români din exil

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
1951, p. 6. Ibidem, p. 9. Eva Behring, op.cit., p. 45. Mircea Carp, „Instituționalizarea exilului: regele”, `n Romulus Rusan (ed.), Anul 1948 - Instituționalizarea comunismului, Analele Sighet, Fundația Academia Civică, Sighetu Marmației, 1998, p. 832. Vezi Traian Filip, „Literatura și psihologia emigrației”, `n Corăbii dincolo de orizont, Nagard, Roma, 1985, p. 5. Ibidem, p. 10. `n 1949, Constantin Virgil Gheorghiu a publicat lucrarea care i-a adus celebritatea, La Vingt-cinquème heure, la editura Plon din Paris. Deși cartea a `nregistrat un succes imediat

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]