2,278 matches
-
mai mari vor fi și obligațiile profesorului și provocările didactice. Pentru a fi eficienți, profesorii trebuie să se folosească de o rezervă impresionantă de talent și abilități pedagogice, precum și de calități specifice umane, complementare autorității funcției didactice, cum ar fi empatia, răbdarea și supunerea. Când primul profesor pe care îl are un copil (sau chiar un adult) este slab pregătit și prea puțin motivat, însăși temeliile pe care se va clădi toată educația viitoare, va fi șubredă. Comisia Internațională pentru Educație
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
naționale nr. 1/2011, respectiv din funcțiile cadrului didactic, alcătuind statutul formării și evoluției personalului didactic în cariera profesională și sunt cuprinse în fișa post, personalizată de fiecare furnizor de servicii educaționale în funcție de filiera educațională și ethos-ul școlii: comunicativitatea; empatia; învățarea; conducerea-analiza, diagnoza, planificarea, proiectarea, organizarea, îndrumarea, dirijarea, evaluarea și decizia; valorizarea conținutului; cercetarea și invocarea practicii școlare și extrașcolare; cunoașterea elevului; creativitatea; onestitatea; spiritul de dreptate, corectitudinea în analiza tuturor situațiilor educative concrete. 4. PROFESORUL-MENTOR 4.1. RESPONSABILITĂȚILE MENTORULUI-
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
al comunicării și să nu se piardă în detalii; − emițătorul să ia în considerare ansamblul elementelor fizice și psihice ale contextului; − expeditorul să fie atent la nuanțe și la înțelesul de baza al mesajului; − emitentul să- și dezvolte capacitatea de empatie (să privească din punctul de vedere al celorlalți); − emitentul să urmărească primirea feed-back- ului; − emitentul și receptorul să comunice în perspectivă cel puțin la fel de bine; − cei ce comunică trebuie să fie siguri pe suportul comunicării. Comunicarea eficientă dintre manageri și
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
capitalului de imagine sau interese ascunse. Pe de altă parte, susținătorii actelor de voluntariat salută fără excepție inițiativele de acest gen, care - afirmă ei - nu fac decât să încurajeze autenticul spirit civic, dorința de implicare în viața cetății, creativitatea și empatia. Voluntarul se vrea a fi un cetățean responsabil, un model de umanism, un inamic al mercantilismului, dovedind altruism și dedicânduse unei cauze în care crede fără a aștepta nimic în schimb. Iată de ce, întro societate dominată de spiritul negustoresc, voluntariatul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
care este relaționată în ceea ce privește criticul și cu aspectul privitor la insuficiența cunoștințelor acumulate: "Învățătura puțină e un lucru grav / Soarbe până la fund, sau nu mai bea deloc din Izvorul muzelor"158 Dincolo de existența intuiției, unui critic i se mai cere empatie în sensul subsumării la intențiile creatorului precum și răbdarea și înțelepciunea de a cerceta opera în întregul ei pentru a surprinde înțelesul deplin al acesteia. Nu perfecțiunea părților trebuie căutată, ci doar perfecțiunea întregului. Sunt observații deosebit de pertinente și logice, la
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
de ceva, și, pe de altă parte, o intropatie cognitivă (sau aperceptivă), care este atitudinea de a lua act de ceva. Din perspectiva esteticii, intropatia este propensiunea subiectului de a interpreta eurile altora după eul propriu, semnificație apropiată aceleia atribuite empatiei, de stare emoțională și cognitivă prin care se ajunge "pe aceeași lungime de undă" cu alte persoane. În aceste condiții, s-ar putea aprecia că alteritatea, în accepțiunea dată de Coșeriu, este o specie a empatiei, însă fără o dezvoltare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
semnificație apropiată aceleia atribuite empatiei, de stare emoțională și cognitivă prin care se ajunge "pe aceeași lungime de undă" cu alte persoane. În aceste condiții, s-ar putea aprecia că alteritatea, în accepțiunea dată de Coșeriu, este o specie a empatiei, însă fără o dezvoltare conceptuală în interiorul sferei acesteia, fiindcă apariția și folosirea acestor două noțiuni s-au produs în mod independent. Urmarea tradiției în folosirea limbii și alteritatea apropie pe individul vorbitor de comunitate și îl integrează în ea prin
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
are o manifestare apropiată pe terenul creației filozofice, unde funcționează același principiu al individualului cu aspirație universală. De aici s-ar putea deduce o indiferență a creatorului (emițătorului) față de receptor sau chiar o ignorare a acestuia, ori, prin raportare la empatie, o manifestare de asimpatie. Realitatea nu se prezintă însă astfel, deoarece sînt multe cazuri concrete care atestă mai degrabă că suspendarea alterității în cazul creației filozofice și poetice este mai mult aparentă, căci, chiar numai prin faptul că scrie filozofia
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
reviste, grupuri studențești, liderii sunt mai curând introvertiți. 3.Încrederea În sine este un atribut important al liderului; persoanele care au o stimă de sine ridicată pot deveni lideri mai ușor decât neîncrezătorii, ezitanții (Cowley și Cocs, În 1928 4.Empatia și sensibilitatea interpersonală sunt caracteristici ce nu pot lipsi liderului; persoana receptivă la "ecuația" personalității altora și capabilă să cunoască pe cei din jurul său, are șanse maxime să devină lider. 5.Alte caracteristici ale liderului sunt: - capacitatea și puterea de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
arată direct sau prin intermediul măștilor profilul interior grav; dedublarea îi dă libertatea de a se proiecta în efigii memorabile. Dicțiunea centrată pe contrasens, fabulația programată pe aglutinări năzdrăvane de basm, amestecul de gingășie ascunsă și bonomie creează o stare de empatie transtemporală. Poetul, cititor perspicace, avea cunoștință de Lautréamont (pe care-l citează într-un vers); îi erau cunoscute scrierile cinicului Jarry (exponent al umorului negru); alte contacte livrești l-au apropiat de Urmuz și Tristan Tzara, de Geo Dumitrescu și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de umanism fortifiant, e ritual în trepte suitoare. Totul e spus cu naturalețe, cu simplitate și concizie, cu candoare și feminitate, totul transgresând în farmec, distanțându-se de așa-zisele idei primite; toate: fior, sentiment și meditație respiră franchețe și empatie. După frecvent-citata Emily Dickinson, tipărită postum (în ultimul deceniu al secolului al nouăsprezecelea), erotica în viziune feminină a cunoscut reașezări periodice; șoapta, sentimentalismul, linia retractilă acestea au lăsat loc problematizării, discursului ontologic, adâncirii în Eul solitar, asediat de reverii și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
istorică nedespărțită. Cât timp Eul lui Grigore Vieru se menține în biografia psihologică solitară nu-i găsim accente fulminante, combustii izbitoare; menționatul Eu se sprijină mai degrabă pe gingășii, pe idealități, blândețea fiind la el o dispoziție naturală generatoare de empatie, răspânditoare de ingenitate. De îndată ce intră în joc Ceilalți, unda lirică fermă, energică se suprapune apăsat conotațiilor melancolice, elegiace. Rostirea lină, sensibilizatoare, cedează pasul unui rezonator, unui rostitor oracular respirând credință și eticism. Într-o ipostază, lucrurile se scaldă în fantezie
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
procesului didactic la cotele cele mai înalte. Cu o frecvență mai mică, dar nu lipsite de importanță în constelația calităților educatorului ideal, s-au mai regăsit în răspunsurile subiecților la prima întrebare: spiritul de dreptate în aprecierea elevilor, calmul, răbdarea, empatia, spiritul organizatoric, inițiativa, autoritatea, vocabularul adecvat etc. Evidențierea acestor calități ale educatorului de către elevii școlii normale reflectă faptul că ei înțeleg importanța lor în reușita procesului educațional și, implicit, năzuințele subiecților de a le dobândi prin educație și autoeducație. Elevii
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
principalele repere în educația normaliștilor. Câteva trăsături emblematice de personalitate trebuie să caracterizeze pe cei îndrituiți să facă educație: integritatea morală și verticalitatea caracterială, iubirea de profesie și de țară, trăinicia și exemplaritatea vieții sociale și de familie, spiritul gospodăresc, empatia și dragostea față de copii etc. Așadar, educația în școala normală trebuie să se supună unor comandamente sociale, culturale și etice, altele decât în celelalte școli. Ceea ce se petrece în vremurile tulburi ale tranziției pe tărâmul educației, adică indisciplina și degringolada
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
anesteziază și ne desensibilizează față de suferință 1. Suntem atât de cufundați în emoție încât suferindul sfârșește prin a părăsi orizontul nostru intelectual pentru a ne lăsa în fața propriului narcisism. Ea se dă în spectacol, și prin asta ne scutește de empatia responsabilizantă. Se apropie astfel de o formă de voaierism eliberator. Suntem sensibilizați pentru o suferință mai mult abstractă, mediatizată, instrumentalizată, triată decât tangibilă. Desigur, nu toate suferințele au aceeași capacitate de a ne trezi compasiunea, doar cele cu care putem
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
În această lungă evocare, evreii mor pentru credință sau se sinucid pentru ea, iar autorul, punând totodată accent pe suferința evreiască, amintește că aceia care se supuneau astfel morții în numele religiei erau numiți sfinți. Totuși, dacă este un apel la empatie în fața acestor suferințe, cartea este și un apel la împărtășirea speranței 66. La rândul lui, Shimon Bernfeld, rabin și erudit, publică în trei volume antologia intitulată Cartea lacrimilorjjjj, după un Prim Război Mondial criminal care antrenează distrugerea a numeroase centre
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
din stat răspunsul suprem la genocid. Mesajul era clar: evreii nu se mai puteau întoarce pe teritoriile unde fuseseră dispersați. Nu exista salvare în afara statului evreu, cheia viitorului lor. Totuși, în această epocă, atitudinea israeliană față de supraviețuitori este lipsită de empatie și simpatie. Ea este mai degrabă critică și rece, cu o oarecare nuanță de dispreț, chiar dacă ei alcătuiau o treime din societate. Tânărul israelian se întreba frecvent cum ajunseseră evreii în acea situație. În acei ani de formare, istoria evreilor
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
numeroase. Prevalează o memorie în mare parte iudaizată a genocidului. În acest context se instaurează religia Shoah-ului, care este și o religie a identității. Statul Israel, drept consecință și răspuns la Holocaust, stimulează sentimentul de culpabilitate al lumii, copleșită de empatie față de el7. Faptul că acest sentiment constituie o barieră pentru dezvoltarea antisemitismului ține de justiție, dar mai degrabă utilizarea care i s-a dat în deturnează de la orizontul lui natural. Conștientizarea provocată de genocidul evreiesc putea duce la o responsabilizare
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
adevărat colectivă. Chiar și istoria, singurul garant al perenității acestei memorii, funcționează cu dificultate dacă nu face conexiunea între vii și morți pentru ca genocidul evreilor să poată dobândi valoare de experiență a răului absolut pentru toți: aici se poate naște empatia față de bărbații și femeile exterminați de naziști. Această necesară istoricizare i-ar elibera pe evreii înșiși de povara prea grea a datoriei de memorie. Aceasta ar fi asumată de istorie, iar ei nu ar mai avea decât să-și amintească
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
atunci când sunt în postură de victime. O situație care riscă să se autoalimenteze. Victimitatea place. Victimitatea împinge realitatea evenimentului în plan secund. Și totuși nimic nu este mai efemer decât statutul de victimă. Victimele schimbă atât de ușor tabăra! Cum empatia nu mai este stabilă, variind în ritmul informațiilor și al imaginilor primite, constatăm cum, în mod regulat, israelienii, și împreună cu ei evreii, au trecut în opinia publică de la statutul de victime la cel de călăi în funcție de conflictele care făceau ravagii
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
aceasta nu se petrece în beneficiul claustrării domestice, ci în cel al unei „sociabilități lărgite” mai selective, mai efemere, mai emoționale, altfel spus, în ton cu etosul hiperconsumativ. Anihilarea valorilor?tc "Anihilarea valorilor ?" Consumul-lume abolește oare încrederea socială, altruismul și empatia? Nu există nicio îndoială că în societățile noastre vedem răspândindu-se o largă neîncredere în responsabilii politici și în elitele economice. Unii observatori semnalează difuzarea neliniștitoare a cinismului în corpul social, o proporție importantă a populației, mai ales tineri sau
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
slabi sunt tot atâtea principii care n-au eșuat. Chiar dacă spiritul de sacrificiu și idealul de „a trăi pentru alții” nu mai sunt profesate, nu putem asimila cultura hiperconsumului cu gradul zero al valorilor și al comportamentelor altruiste. Sentimentele de empatie și gesturile de solidaritate să fie oare pe cale de dispariție? Cum să înțelegem, în acest caz, înmulțirea asociațiilor și a societăților benevole 30. În ciuda tuturor formelor de indiferență pentru celălalt, societățile noastre favorizează mai degrabă identificarea cu el decât ruinarea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
manifestat atâta plăcere de a fi spectatori la fericirea semenilor lor. Departe de a se reduce la micimea unui tip calculat, preocupat numai de plăcerile lui egoiste, hiperconsumatorul încearcă plăceri sublime în a fi martorul fericirii altora. Aceste sentimente de empatie pot fi epidermice și fugitive, dar nu sunt mai puțin reale. Nu le fie cu supărare detractorilor mass-mediei, însă aceste mijloace de informare provoacă mai curând sentimente de simpatie decât dezlănțuirea răutăcioasei invidii. Este adevărat că, simultan, publicul se dovedește
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
comunicarea, respectul pentru regulamente, mijloace de rezolvare a problemelor, înțelegerea, relațiile interpersonale, calitatea de lider, respectul pentru ceilalți, valoarea efortului depus, managementul victoriei, managementul înfrângerii, managementul competiției. Valori: fair-play, respectul de sine, încrederea, onestitatea, toleranța, optimismul, munca în echipă, disciplina, empatia. Formele competiționale uilizate în acest context pot fi următoarele: Competiția organizată în cadrul lecțiilor din orar între grupe sau ani de studii, Competiția organizată sub formă de campionate studențești pe ramuri de sport, la nivel de facultăți sau universitate, cu sisteme
EDUCAȚIA FIZICĂ UNIVERSITARĂ, PREZENT ȘI PERSPECTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Flavia Rusu, Nicolae Horațiu Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_779]
-
nege și s-o apere în maniera unei negări maniacale. Credem că aceste metode de apărare psihice se manifestă foarte des la adolescenți, cu atât mai mult cu cât anturajul familial reacționează la problemele tânărului cu o rigiditate lipsită de empatie (putem spune că aceasta este situația atât pentru Nathalie cât și pentru Christine). În cazul episoadelor delirante acute, unul dintre colaboratorii noștri a avansat ipoteza unei rupturi developmentale în opoziție cu o ruptură structurală de tip psihotic (Marcelli, 1998), pentru
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]