5,930 matches
-
de designerii români sunt însemnate de noi cu asteriscuri, având următoarea semnificație: (*) „eludat”, (**) „încălcat”, (***) „încălcare gravă cu consecințe periculoase”. a) Principiile lui R. Wynn și C. de Young (1992)11 Principiul fundamentării empirice. Curriculumul trebuie să se bazeze pe cercetarea empirică a stării anterioare și să fie astfel alcătuit încât să anuleze toate disfuncționalitățile acesteia. (*) (Principiul reclamă o cercetare-diagnostic de teren a stării anterioare a educației. În România, presupusul „bolnav”, școala, a fost tratat fără ca bolnavului să i se fi indicat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
consfătuiri și dezbateri cu toate categoriile de interesați și beneficiari: specialiști, manageri, părinți, elevi/studenți etc. b) Evaluarea in vivo - se poate realiza experimental: designerii se vor transforma în cercetători și, împreună cu profesorii și specialiștii, pot parcurge etapele unei investigații empirice, stabilind: - un eșantion reprezentativ de școli/elevi/profesori; - introducerea experimentală a noului curriculum pe o perioadă rezonabilă de timp; - culegerea și prelucrarea rezultatelor; - identificarea aspectelor nevralgice; - corectarea erorilor de proiectare și optimizarea continuă a curriculumului în experiment. Etapa a IV
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
tipare ale sensului” (patterns of meaning) din moduri distincte de înțelegere umană. Se pot structura, astfel, șase „regiuni ale sensului” care pot fi considerate tot atâtea „arii curriculare”: simbolica (limba comună, matematica și formele simbolice nondiscursive precum gestica și ritualurile); empirica (științele lumii fizice, cultura umană, mijloacele de trai); estetica (muzica, artele vizuale, dansul, literatura); sinoetica (personal knowledge: relația eu-tu, insight-ul relațional, conștientizarea directă); etica (autoconducerea, luarea deciziilor); sinoptica (sensul ca integrator al istoriei, religiei, filosofiei). Un curriculum conceput pe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Imposibilitatea formulării teoriei generale și reumanizarea curriculumuluitc "13.5. Imposibilitatea formul\rii teoriei generale și reumanizarea curriculumului" Un eveniment neașteptat a stopat temporar marșul triumfal al gândirii și practicii curriculare moderne, animate de încrederea nelimitată în adevăruri obiective și constatări empirice. În 1965, Comisia pentru Teoria Curriculumului a ASCD a fost nevoită să facă o constatare tristă și îngrijorătoare: lipsa oricărui consens în teoria americană a curriculumului. Membrii acestei importante comisii federale erau: Arno Bellack (Teachers Colege, Columbia University), Paul Klohr
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a fost așa. Când lucrările amintite au fost prezentate în seminar, s-au putut constata deosebiri stupefiante. Singura concluzie care se putea formula era aceea a imposibilității de a se ajunge la un consens și a stabili o bază unică, empirică sau rațională, pentru construirea unor curricula identice sau convergente. Articularea „teoriei unice” nu a putut fi realizată decât peste un deceniu și jumătate, de către teoreticianul canadian Robin Barrow (1984)18. Dar, la acea dată, aspirația către „știința unică” intrase deja
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
privea limitele cunoașterii. Kant stabilise că există granițe impenetrabile între „lucrul pentru sine” și „lucrul în sine”. Putem cunoaște doar fenomenul, nu și noumenul. Adevărul profund, „lucrul în sine”, noumenul, va rămâne etern inaccesibil omului și cunoașterii sale raționale sau empirice. Ca și „taina pitagoreică”, agnosticismul kantian deschidea o poartă către imperiul iraționalității. c) Viziunea postmodernă a lumii. Postmodernismul pare a-și avea originea epistemologică în această dubitație kantiană. El încearcă să depășească limitele cunoașterii raționale impuse de fenomen, căutând căi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o „bună instruire”. După Wilson (1997), aceasta implică însă o ambiguitate majoră ce ridică o problemă principală: aceea de a stabili, cu claritate, ce trebuie să înțelegem printr-o „bună instruire” (good instruction). S-ar putea formula trei definiții: vocațional-procesuală, empirică și analitico-științifică. Definiția vocațional-procesuală: instruirea se realizează prin depășirea anumitor dificultăți; o bună instruire se poate realiza urmând etapele proiectării (raționale) a instruirii. Definiția empirică: instruirea este demonstrată prin rezultate ale învățării dirijate. Această definiție presupune aprecierea și evaluarea; o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să înțelegem printr-o „bună instruire” (good instruction). S-ar putea formula trei definiții: vocațional-procesuală, empirică și analitico-științifică. Definiția vocațional-procesuală: instruirea se realizează prin depășirea anumitor dificultăți; o bună instruire se poate realiza urmând etapele proiectării (raționale) a instruirii. Definiția empirică: instruirea este demonstrată prin rezultate ale învățării dirijate. Această definiție presupune aprecierea și evaluarea; o bună instruire este o muncă eficientă, în sensul pragmatic al expresiei. Definiția analitico-științifică are în vedere instruirea care împlinește toate atributele dezirabile. Este, de fapt
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1), 1981, pp. 185-192. 111. În fenomenologie și hermeneutică se respectă distincția propusă de Wilhelm Dilthey - în Die Enstehung der Hermeneutik (1900) - între Verstehen („înțelegere) și Auslegung („interpretare”, „explicitare”); pentru „conștientizare” este adecvat termenul Dasein, care la Dilthey semnifică ființa empirică prezentă a unei persoane sau a unui lucru (în opoziție cu Sosein, care desemnează ceea ce este ceva, structura sa). La Heidegger însă, Dasein devine conceptul central pentru „ontologia fundamentală”, însemnând simultan esența și sensul, adică fenomenologia (în accepțiunea lui Heidegger
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a putut contempla suprafața lumii, cu aparențele și învăluirile ei mincinoase; a acumulat experiență și istețimea politropică l-a ajutat să scape din toate capcanele întinse de moira Lachesis. Dar n-a apucat să „rumege” în sinea sa aceste acumulări empirice. Până la akmé, Ulise s-a aflat „în-afara-sa” (ausser-sich, cum ar zice Heidegger); ajuns la vârsta maturității virile, Ulise se retrage în sine, așa cum se retrage un melc în cochilia sa; însă această „intrare în sine” (an-sich-sein) nu înseamnă izolare de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a prăbușit, în decembrie 1989, fiecare a fost frapat de caracterul imploziv al fenomenului. Lucrurile s-au petrecut ca și cum, totalmente golită de substanță, carcasa sistemului s-ar fi făcut, dintr-o dată, țăndări. La drept vorbind, așa și a fost. Observația empirică se întâlnește aici cu explicația elaborată. Suprastructura regimului a dispărut subit tocmai fiindcă „baza” sa - între timp schimbată cu totul - nu l-a mai susținut. Ceea ce a ieșit la suprafață, în locul lăsat temporar liber prin dispariția vechiului sistem, a fost
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o cunoaștere fondată pe observație și experiențe proprii, sancționată de practică, ce se convertește apoi într-un „spirit colectiv”, în imagini și legături mentale, în stil acțional. Ce se întâmplă dacă se schimbă contextul? Observațiile analiștilor politici și unele cercetări empirice dovedesc că actorii sociali, „impregnați” de un anumit context, au tendința de a proteja cunoașterea realizată acolo, se nutresc din „idealurile” încorporate în etapa formării și conservă practicile sociale învățate, care le marchează în continuare interacțiunile. Deși contextul social global
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
este „mediul” care formează anturajul individului și-i condiționează memoria. Grupurile pe care le analizează Halbwachs sunt grupul religios, clasa socială și familia, adică întregul context cultural-ideologic ce-l formează pe individ. Analiza lui Halbwachs a fost confirmată de studii empirice ulterioare în științele sociale. Cercetări recente, prezentate la a 5-a Conferință Internațională asupra Reprezentărilor Sociale (Montréal, 29 august - 2 septembrie 2000), dovedesc că memoria socială se construiește printr-o ancorare culturală și istorică, prin articularea la un cadru sociopolitic
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dosare de personal pentru categorii sociale precum intelectualii, funcționarii din administrația publică, ofițerii, muncitorii etc. din diferitele etape ale comunismului în România ar oferi posibilitatea unor analize psihosociologice comparative și elaborarea unor tipologii a „oamenilor supt vremi” fondate pe date empirice, conform „teoriei întemeiate”. Bibliografie Bourdieu, P. (1980/2000), Simțul practic, Institutul European, Iași. Bourdieu, P. (1986/1988), „Iluzia biografică”, în M.D. Gheorghiu (coord.), Cercetări contemporane de sociologia culturii, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași, pp. 79-84. Chelcea, I. (1978), „Cum a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Apelând la elementele teoretice expuse în prima parte a studiului, putem remarca o omologie între relația dintre producție și consum, care a fost descrisă succint la nivel macrostructural, și relația dintre vânzător și client, așa cum ne apare ea din mărturiile empirice. Existența sau inexistența cozii joacă oarecum un rol de termen mediu. După cum am văzut, politicile de investiție în socialismul de tip sovietic manifestă un dispreț constant față de consum, orientându-se prioritar către producția de mijloace de producție, care reprezintă un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
critici ale regimului. Îi recunoșteam, îmi făcusem de mult un obicei secret din a le urmări fizionomiile, mimica, atitudinea insinuantă, arogantă, superioară, de inși obișnuiți să nu fie contraziși, le „citeam” semnalele, strategia - rândurile de aici sunt și rodul observațiilor empirice ale puberului și adolescentului de atunci. Erau pentru mine Pericolul de care trebuia să te ferești și, ca să te poți feri, trebuia să-i observi. Zvonurile elaborate centralizat se propagau în toată masa. Greu îi distingeai între provocatori și pe
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sume de bani ce era la nivelul a peste două salarii de-ale mele.” (L.T., 49 de ani, economistă, ortodoxă nepracticantă) Anexa 2 „Am folosit toate metodele posibile și păreau să nu aibă efect. Injecții pe bază de hormoni, tratamente empirice - băi de șezut, bere fiartă cu hrean răzuit, pastile de chinină, sonda. După o hemoragie puternică în urma căreia am ajuns la spital, fără nici un fel de dureri, fătul a ieșit singur. Doctorul mi-a spus că avea cam trei luni
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1985) a fost apreciat ca un roman de observație în filieră ardeleană. În realitate, această tradiție este doar reperul în funcție de care V. își ia în mod vizibil distanțele. Atunci când i se ivește prilejul, refuză explicit orice legătură între propria experiență empirică și lumea ficțiunilor sale. Deoarece nu a cunoscut grozăviile războiului, el nu descrie evenimentele retrospectiv, ci mai degrabă încearcă să sugereze criza în care faptele aruncaseră oamenii. Din postura de outsider, Avram, protagonistul, student la istorie, rănit pe front și
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
polemică în mai multe campanii, în care temeritatea inițială se metamorfozează aproape reflex în agresivitate și exces, în rigiditate ideologică. Declarându-se adept al darwinismului și al ateismului, el receptează de fapt ideile mai noi printr-o grilă pozitivistă, frecvent empirică. Traduce, prelucrează cu zel și consacră acestor subiecte numeroase articole, unele organizate în cicluri. Aceeași perseverență în numele umanitarismului o pune în răspândirea unor teorii sociale antiburgheze. Două lucrări, din Engels (Originea familiei, a proprietății private și a statului) și din
NADEJDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288346_a_289675]
-
a tehnicii; Eradicarea portajului nazal de S. aureus, prin tratament local cu mupirocin, poate scădea riscul infecțiilor orificiului de ieșire. Tratamentul curativ constă în antibiotice, administrate, de regulă, intraperitoneal. Examenul cito-bacteriologic (colorație Gram) al dializatului efluent poate orienta terapia inițială, empirică. Până la identificarea germenilor, se recomandă asocierea a două cefalosporine (cefazolină sau cefalotină plus ceftazidimă) sau a unei cefalosporine (cefazolină sau cefalotină) cu un aminoglicozid. După obținerea antibiogramei (în 24 - 48 ore), se adaptează terapia pe baza acesteia. După 4 zile
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
tratat cu antibiotice cu spectru larg. Infecții comunitare banale (pneumonii, sinuzite, infecții cutanate), ce pot avea o evoluție gravă, deoarece survin la un pacient imunodeprimat, atât din cauza bolii, cât și a tratamentului cu CYC. Tratamentul trebuie instituit rapid cu antibioterapie empirică adaptată germenilor cel mai frecvent implicați în aceste infecții. Infecții oportuniste (= infecții cu microorganisme nepatogene la individul imunocompetent, dar care pot deveni patogene la imunodeprimat). Cel mai frecvent se întâlnesc infecții cu Pneumocystis carinii, Nocardia, Candida, Aspergillus, Criptococcus, Mycobacterii tipice
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
în Canada. Cititor din ce în ce mai pasionat, colportor, editor virtual, în fine, autor de scrieri diverse, Louis este în multe privințe un alter ego al autorului. Pe de altă parte, textul manevrează abil, ca să oculteze această legătură ombilicală, conducând nu la insul empiric Toma Pavel, ci la temele profunde ale scrisului său. Supratema microromanului este meditația scriitorului asupra forței ontologice a cuvintelor. În reflecțiile sistematice ale poeticianului P., chestiunea este formulată nu ca răspuns, ci mai curând ca o întrebare: ce poate limbajul
PAVEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
privit critica pe ea însăși”, comentatorul realizează o clasificare sistematică a criticii contemporane, identificând patru modalități: „critica exegetică” (Dinu Pillat, Eugen Simion, Ion Bălu, Ov. S. Crohmălniceanu, Mihai Gafița), „critica eseistică” (Alexandru Paleologu, Nicolae Balotă, Alexandru George, Paul Georgescu), „critica empirică” (Mihai Ungheanu, Cornel Regman, Valeriu Cristea) și „critica creatoare” (Nicolae Manolescu, Ion Negoițescu). E drept că talentul literar nu-i lipsește, doar că acesta se relevă mai degrabă pe latura satirei decât pe cea a elogiului, după cum o arată Profilurile
NIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288466_a_289795]
-
18 Structura explicației cauzale 18 Dificultățile stabilirii cauzalității 22 Capitolul 2. Multicauzalitate și lanțuri cauzale. Structura standard a teoriilor sociologice cauzale 32 Unicauzalitate/Multicauzalitate 32 Lanțuri cauzale 36 Structura standard a teoriei cauzale 38 Modelele explicative teoretice și modelele explicative empirice 45 B. Modelul sistemic 48 Capitolul 3. Analiza funcțională 48 Argumente pentru analiza funcțională 48 Structura schemei funcționale 51 Probleme ale analizei funcționale 63 Capitolul 4. Relația sistemmediu: o sinteză a schemei cauzale și a schemei funcționale 72 Explicație cauzală
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ce fuseseră incluse ca un cost inevitabil al publicării oricăror lucrări în regimul socialist. Autorul noiembrie 1998 Introduceretc "Introducere" În ultimele decenii s-au scris enorm de multe lucrări de metodologie a sociologiei. Accentul a căzut însă pe metodologia cercetării empirice. Mai puțină atenție a fost acordată metodologiei construcției teoriei sociologice și încă și mai puțină metodologiei intervenției practice a sociologiei. Acest lucru este explicabil. În momentul în care, în special după război, sociologia a intrat într-un proces de dezvoltare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]