4,229 matches
-
1977). Information Theory with Applications. McGraw-Hill, New York, USA [039] Guiașu, S. (2001). Quantum Mechanics. Nova Science Publishers, New York, USA [040] Guiașu, S. (2005). La Foully. Advanced Knowledge International, Adelaide, Australia [041] Guiașu, S., Malița, M. (1973). Triade. Editura Științifică și Enciclopedică, București [042] Herfindahl, O.C. (1950). Concentration in the US steel industry. Unpublished PhD dissertation, Columbia University [043] Hill, M.O. (1973). Diversity and evenness: a unifying notation and its consequences. Ecology 54, 427-431 [044] Hirschman, O.A. (1945). National
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Craiu, V. (1976-1981; vol. I-IV). Tratat de statistică matematică. Editura Academiei, București [072] Mihoc, I. (1976). Măsuri ale cantității de informație. Teză de doctorat, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca [073] Moineagu, C., Negură, I., Urseanu, V. (1976). Statistica. Editura Ștințifică și Enciclopedică, București [074] Myers, N. (1988). Threatened biotas: „hot spots” in tropical forests. Environmentalist, 8, 187-208 [075] Myers, N. (1990). The biodiversity challenge. Environmentalist 10, 243-256 [076] Nicolescu, M., Dinculeanu, N., Marcus, S. (1971). Analiză matematică. Editura Didactică și Pedagogică, București
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
cu aplicații la programarea liniară. Editura Academiei, București [080] Onicescu, O. (1966). Energia informațională. Studii și Cercetări Matematice, 18, 1419-1421 [081] Onicescu, O. (1969). Principiile teoriei probabilităților. Editura Academiei, București [082] Onicescu, O. (1981). Pe drumurile vieții. Editura Științifică și Enciclopedică, București [083] Onicescu, O., Botez,M.(1985). Incertitudine și modelare economică. Editura Științifică și Enciclopedică, București [084] Onicescu, O., Mihoc, G. (1958). Lecții de statistică matematică. Editura Tehnică București [085] Pauwels, M.C. (2004). Le Diversity Management. Revue Française d’études
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
și Cercetări Matematice, 18, 1419-1421 [081] Onicescu, O. (1969). Principiile teoriei probabilităților. Editura Academiei, București [082] Onicescu, O. (1981). Pe drumurile vieții. Editura Științifică și Enciclopedică, București [083] Onicescu, O., Botez,M.(1985). Incertitudine și modelare economică. Editura Științifică și Enciclopedică, București [084] Onicescu, O., Mihoc, G. (1958). Lecții de statistică matematică. Editura Tehnică București [085] Pauwels, M.C. (2004). Le Diversity Management. Revue Française d’études Américaines 101, 107-122 [086] Peet, R.K. (1974). The measurement of species diversity. Annual Reviews of
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
1988). Note sur l’énergie informationnelle Onicescu. Analele Universității București, 1,50-52 [107] Purcaru, I. (1988). Note sur le concept d’organisation entropique d’un système aléatoire. Mathématica, 2, 171-174 [108] Purcaru, I. (1988). Informație și corelație. Editura Științifică și Enciclopedică București [109] Purcaru, I. (1989). Note sur la mesure de l’information. Bulletin Mathématique, 2, 137-139 [110] Purcaru, I. (1990). Sur un estimateur entropique d’une variable aléatoire. Studii și cercetări matematice, 5-6, 465-469 [111] Purcaru, I. (1990). Entropie aux
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
admirația pentru Blaga, atunci când ontologia etnică a acestuia fusese publicată în anii ’30. Un studiu amplu al acestor trei definiții metafizice ale etnicității românești nu a apărut încă. 16. Ontologia etnică a lui Noica, Devenirea întru ființă, Editura științifică și Enciclopedică, București, 1981 (două volume), este ultima dintr-o serie de cărți ce cuprinde și Sentimentul românesc al ființei, Eminescu, București, 1978. Textele antioccidentale ale lui Noica au fost publicate în germană cu titlul De Dignitate Europae (Kriterion Verlag, București, 1988
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
vezi Daniel B. Klein, „The Ways of John Gray: A Libertarian Commentary”, The Independent Review. A Journal of Political Economy, IV, 1, vara 1999. 7. Am vorbit despre „principiul-promisiune” în cartea mea Utopica. Studii asupra imaginarului social, Editura științifică și Enciclopedică, București, 1991; vezi și ediția a doua, revăzută și adăugită, Idea, Cluj, 2005. Gabriel Liiceanu, într-un pătrunzător eseu, a analizat ipocrizia utopiei: „Utopia intelectului și utopia filozofiei”, Dialog, nr. 115-116, Iași, decembrie 1986, p. 13, acum în cartea sa
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
specificul gândirii filosofice a Antichității în felul în care sunt puse întrebările și date răspunsurile de către filosofii antici. Bibliografie: D. Laertios, Despre viețile și doctrinele filosofilor, Editura Polirom, Iași, 2001; Platon, „Apărarea lui Socrate”, în Opere I, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983; E.F. Peters, Temenii filosofiei grecești, Editura Humanitas, București, 1993. Succesiunea secvențelor de învățare: Proiecte de lecțietc "Proiecte de lecție" Proiect de lecție 1tc "Proiect de lecție1 " Clasa: a VII-a B, Școala cu clasele I-VIII Aria curriculară
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
organizarea în grupuri de dezbatere. Metode și procedee: explicația, conversația dirijată, observația, jocul didactic, autoevaluarea. Mijloace de învățământ: tabele, texte conținând fragmente din opera autorului, sinteze din teoreticieni ai conservatorismului, harta. Bibliografie: Ion Bulei, Conservatori și conservatorism în România, Editura Enciclopedică, București, 2006; Joachim-Peter Storfa, Scrierile politice ale lui Mihai Eminescu, Editura Paideia, București, 2003; Ioan Stanomir, Laurențiu Vlad, A fi conservator, Universitatea din București, Editura Meridiane, 2002. Desfășurarea activității: Proiect de lecție 1tc "Proiect de lecție1" Data: 10.12.2006
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
modificarea trebuie să aibă o cauză; el este însă metafizic, dacă prin aceasta se spune că modificarea substanțelor trebuie să aibă o cauză externă.” (Immanuel Kant, Critica facultății de judecare, traducere de V.D. Zamfirescu și Al. Surdu, Editura științifică și enciclopedică, București, 1981, pp. 75-76.) În sensul acestei distincții terminologice, CRP și Pr. formulează principii transcendentale, iar Pmsn, principii metafizice. 4. Kant numește „pură” orice cunoaștere bazată pe principii a priori, chiar dacă ea este aplicată unor concepte empirice. 5. Immanuel Kant
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
stări care sunt date în percepție după legile empirice ale cauzalității.” (Critica rațiunii pure, ed. cit., p. 230.) 35. Vezi „Introducere la Critica facultății de judecare”, traducere de C. Noica, în Immanuel Kant, Critica facultătii de judecare, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, p. 396. 36. Buchdahl se referă la pasaje din „Prima introducere”, cum este acesta: „Intelectul însă, în acțiunea sa legiferatoare transcendentală cu privire la natură, face abstracție de toată diversitatea legilor empirice posibile. El ține socoteala, în ea, doar de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
of Scientific Growth, University of California Press, Berkeley, 1977, p. 89. 25. Pentru o dezvoltare a acestei teme, susținută de studii istorice de caz, vezi M. Flonta, Perspecrtivă filosofică și rațiune științifică. Presupoziții filosofice în știința exactă, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. 26. Immanuel Kant, Metaphysische Anfangsgründe der Naturwissenschaft, Meiner Verlag, Hamburg, 1997, p. 9. 27. Ibidem, p. 16. 28. Vezi Konstantin Pollok, Kants „Metaphysische Anfangsgründe der Naturwissenschaft. Ein kritischer Kommentar, Meiner Verlag, Hamburg, 2001, pp. 230-32. 29. Vezi Immanuel
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
după interpretarea lui Heidegger”, în Immanuel Kant, 200 de ani de la apariția Criticii rațiunii pure, Editura Academiei, București, 1982, p. 146. 70. Kant și metafizica ..., p. 173. 71. Vezi Immanuel Kant, logica generală, traducere de Al. Surdu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985, p. 78. 72. Vezi Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfățișa ca știință, traducere de M. Flonta și Th. Kleininger, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987, pp. 185-186, Editura All, București, 1996, pp. 184-185. 73
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Immanuel Kant, logica generală, traducere de Al. Surdu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985, p. 78. 72. Vezi Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfățișa ca știință, traducere de M. Flonta și Th. Kleininger, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987, pp. 185-186, Editura All, București, 1996, pp. 184-185. 73. Critica rațiunii pure, Editura IRI, București, 1998, p. 23. 73. Ibidem, p. 593. 76. C. Noica, Kant și metafizica ..., p. 145. 77. Ibidem, p. 148. 78. Ibidem, p. 150
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
doctrinăă. A încercat-o în anii săi târzii, cu acele nesfârșite pagini din Opus postumum, care, chiar dacă n-au cucerit pe nimeni, rămân totuși semnificative, pentru nevoia de a trece de la formal la real.” (Devenirea întru ființă, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, pp. 304-305.) Este o raportare care contrastează cu cea din studiul despre lucrul în sine și cu alte scrieri de tinerețe în care Noica este preocupat exclusiv de o cât mai bună comunicare cu universul de idei al
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
acest punct Kant a resimțit puternic influența răsunătoarei contestări de către Rousseau a unei credințe dominante încă din epoca Renașterii, anume, credința că instrucția și cultura sunt premisele fundamentale ale moralității. I. Kant, Logica generală, trad. Al. Surdu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985, p. 131. Filosoful nu va ezita să numească epoca luminării epoca lui Friedrich cel Mare. Referindu-se la ceea ce a făcut regele care s-a înconjurat de filosofi pentru asigurarea dreptului cetățenilor de a-și folosi în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
să fie adevărat. Vezi I. Kant, „Anthropologie in pragmatischen Hinsicht”, în I. Kant, Werke, Bd. X, W. Weischedel, (ed.)Wissenschaftliche Buchgesellschaft, Darmstad, 1983, p. 511, și I. Kant, Critica facultății de judecare, trad. V.D. Zamfirescu, Al. Surdu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, p. 189. Rămân îndatorat dlui dr. Hans-Klaus Keul care mi-a atras atenția asupra acestor pasaje. Istoria social-democrației occidentale, bunăoară, a stat mult timp sub semnul acestei dezbateri. „Cezarul nu stă deasupra gramaticienilor”. Se spune că arhiepiscopul Placentius
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
folosirea propriei libertăți”. Bibliografie Băban, A. (coord.), 2003, Consiliere educațională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenție și consiliere, Editura Spinet, Cluj-Napoca. Berge, A., 1977, Profesiunea de părinte, Editura Didactică și Pedagogică, București. Ciofu, C., 1989, Interacțiunea părinți-copii, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Durning, P., 1995, „Education familiale. Acteurs, processus et enjeux”, în Stănciulescu, E., Sociologia educației familiale, Editura Polirom, Iași. Goffman, E., 2005, Aziluri. Eseuri despre situația socială a pacienților psihiatrici și a altor categorii de persoane instituționalizate, Editura Polirom, Iași
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
processus et enjeux”, în Stănciulescu, E., Sociologia educației familiale, Editura Polirom, Iași. Goffman, E., 2005, Aziluri. Eseuri despre situația socială a pacienților psihiatrici și a altor categorii de persoane instituționalizate, Editura Polirom, Iași. Ionescu, G.,1990, Psihoterapie, Editura Știintifică și Enciclopedică, București. Lamb, J.; Lamb, W.A., 1978, „Parent Education and Elementary Counceling”, în Stănciulescu, E., Sociologia educației familiale, vol. I, Editura Polirom, Iași. Neamțu, G., 2003, Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași. Nelson, C., 1990, „A Job Analysis of
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
perspectiva istorică (evoluția problemei în istorie și explicațiile cauzale atașate evoluției istorice); - contextul social-politic (influența ideologiei asupra schimbării de perspectivă în definirea violenței domestice); - contextul instituțional (perspectiva specialiștilor asupra violenței domestice); - mecanismul declanșator (etiologia violenței domestice). Definiția dată de Dicționarul enciclopedic al asistenței sociale (Edwards și Hobbes, 1995) este construită pe dimensiunile mai sus menționate, surprinzând dinamica fenomenului atât în ceea ce privește manifestarea violenței, cât și cu referire la răspunsul dat acestui fenomen de diferite sisteme sociale și politice. Conceptul de violență, conform
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
toate celelalte neamuri Împreună»” (p. 38). La nota de subsol, cu numărul 42, se indică și dubla sursă a acestui citat: „David Prodan, Supplex Libellus Valachorum, Editura Științifică, București, 1967, p. 185; Jocul periculos al falsificării istoriei, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986, p. 60”. 2.2. Trimiterile externe Notele de subsol se folosesc pentru trimiterile „externe”, În care se oferă mai multe indicații bibliografice despre același subiect. În această situație, se folosește formula Vezi, prescurtată uneori V. sau v., formulă
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
pentru că oferă cititorului interesat de materia tratată un scurt rezumat al conținutului. 2.5. Bibliografia unui autor Aceasta consemnează tot ce a scris autorul În cauză, respectiv tot ce s-a scris despre el: Al. Zub, A.D. Xenopol. Bibliografie, Editura Enciclopedică Română și Editura Militară, București, 1973; D. Vatamaniuc, Lucian Blaga, 1895-1961. Bibliografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977; Barbu Theodorescu, Nicolae Iorga, 1871-1940. Bibliografie, Editura Enciclopedică Română și Editura Militară, București, 1976. 3. Organizarea repertoriului bibliografic Indiferent de tipul bibliografiei
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
autor Aceasta consemnează tot ce a scris autorul În cauză, respectiv tot ce s-a scris despre el: Al. Zub, A.D. Xenopol. Bibliografie, Editura Enciclopedică Română și Editura Militară, București, 1973; D. Vatamaniuc, Lucian Blaga, 1895-1961. Bibliografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977; Barbu Theodorescu, Nicolae Iorga, 1871-1940. Bibliografie, Editura Enciclopedică Română și Editura Militară, București, 1976. 3. Organizarea repertoriului bibliografic Indiferent de tipul bibliografiei (generală, specială, analitică, signaletică, bibliografia unui autor), aceasta poate fi redactată În ordinea strict alfabetică a
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
respectiv tot ce s-a scris despre el: Al. Zub, A.D. Xenopol. Bibliografie, Editura Enciclopedică Română și Editura Militară, București, 1973; D. Vatamaniuc, Lucian Blaga, 1895-1961. Bibliografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977; Barbu Theodorescu, Nicolae Iorga, 1871-1940. Bibliografie, Editura Enciclopedică Română și Editura Militară, București, 1976. 3. Organizarea repertoriului bibliografic Indiferent de tipul bibliografiei (generală, specială, analitică, signaletică, bibliografia unui autor), aceasta poate fi redactată În ordinea strict alfabetică a autorilor, respectiv În ordine cronologică. 3.1. Bibliografia redactată În
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
va fi plasat undeva Între literele A și B. • Când autorul unei lucrări nu apare pe copertă, În bibliografie, locul său va fi luat de instituția care editează cartea. Exemplu: Academia Română, Dicționarul general al literaturii române. P-R, Editura Univers Enciclopedic, București, 2006. Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, DOOM. Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, Univers Enciclopedic, București, 2005. Dacă o lucrare are și subtitlu, va fi menționat și
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]