3,858 matches
-
a unui departament analitic similar unui grup de reflecție performant 19. Din acest punct de vedere, activitatea de informații constituie, într-o mai mică măsură, un element de sprijin direct pentru factorii de decizie, reprezentând mai degrabă un fel de „enciclopedie” sau serviciu de documentare, de ale cărui informații ar trebui să beneficieze nu numai adversarii politici ai factorilor de decizie, ci și opinia publică internă și internațională 20. De exemplu, Colby anticipează o eră a liberului schimb în lumea informațiilor
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
de atitudinea autorului: într-adevăr, Isidor, în Etimologii, în Despre diferențele dintre cuvinte, în cartea despre Natura lucrurilor, trece cu ușurință de la un domeniu la altul și de aceea trebuie să ne gândim că ideea sa de a construi o enciclopedie creștină constă în combinarea tradiției antice cu gândirea creștină. În fond, așa era formația sa, în care intervenise cu autoritate fratele său Leandru, ca și regula monahală, însă un rol a avut și bogata bibliotecă a episcopatului Seviliei unde, așa cum
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
barbarilor la catolicism. Cartea a fost scrisă în două versiuni, una mai scurtă în 619 și alta, mai lungă, în 625. Însă opera sa profană cea mai importantă care i-a adus și cea mai mare faimă este o vastă enciclopedie, Originile (Origines), intitulată și Etimologii (Etymologiae): Isidor n-a putut să le termine și acestea au fost împărțite în douăzeci de cărți de către discipolul său Braulion din Saragoza. Bineînțeles, nu trebuie să căutăm în Origini etimologii în sensul științific al
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
operele lui Chiril în PG 75, 1147-1190; 1419-1478. Un tratat editat sub titlul Sfânta Treime, legat de opera lui Ioan Damaschinul despre Credința ortodoxă, constituie în realitate ultima parte a acestuia („Despre religie”) care se termină cu un fel de enciclopedie a științelor, o compilație alcătuită de monahul isihast Iosif Filosoful, care a activat la Constantinopol și a murit la Tesalonic către 1330. Tradiția îi atribuie lui Chiril și liturghii în coptă, siriană și armeană, de altfel destul de diferite între ele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
când era greu să iei apărarea Crezului de la Calcedon altfel decât prin trimiteri la tradiția Sfinților Părinți. Aceste florilegii s-au pierdut din diverse motive: au fost depășite de evoluția dezbaterii cristologice; au fost înlocuite de vastele florilegii ulterioare, adevărate enciclopedii, așa cum era Doctrina Sfinților Părinți despre întruparea Logosului, din secolul al VII-lea; și, în general, un florilegiu se păstrează mai bine dacă e unit cu un tratat, cum e cazul autorilor din secolul al VI-lea, ca Leonțiu din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Douăzeci de ani de la moartea sa, „Limite”, 1985, 46-47; Arșavir Acterian, Jurnalul unui pseudofilosof, București, 1992, 146, 161, 195-196; Mircea Eliade, Jurnal, I, îngr. Mircea Handoca, București, 1993, 448-449; Constantin M. Popa, Florea Firan, Literatura diasporei, Craiova, 1994, 424-425; Manolescu, Enciclopedia, 346-349; Alexandru Călinescu, Senzaționalul bine temperat, „Dilema”, 2003, 528; Cristian Măgură, Lumea, scoica lui Matila Ghyka, RL, 2003, 32. E.M.
GHYKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287277_a_288606]
-
1995, 1; Baruțu T. Arghezi, „A 25-a oră”, ST, 1995, 1-2; Cosma, Romanul, II, 385-411; Popa, Reîntoarcerea, 187-199; Barbu Cioculescu, Tinerețile romancierului, RL, 2000, 7; Dicț. esențial, 338-339; Ungureanu, La vest, II, 10-28; Popa, Ist. lit., I, 713-722; Manolescu, Enciclopedia, 336-345. M.P.-C.
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
Mudure, O carte a exilului, TR, 1997, 43-44; Dicț. scriit. rom., ÎI, 425-427; Datcu, Dicț. etnolog., III, 74; Cornelia Ștefănescu, Sanda Golopenția, JL, 2001, 17-20; Raluca Alexandrescu, Fiecare întoarcere este tonica, OC, 2001, 48; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 145-148; Manolescu, Enciclopedia, 356-357. I.D.
GOLOPENŢIA-ERETESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287311_a_288640]
-
205; Miron Grindea-80, RCM, 1992, 745; Vanessa L. Davies, „Adam International Review” (1941-1991). A Short Publishing History, Londra, 1992; Mircea Popa, George Enescu în memoriile Marucăi Cantacuzino, LCF, 1998, 12; Viorel Cosma, Muzicieni din România, III, București, 2000, 255-256; Manolescu, Enciclopedia, 368. V.D.
GRINDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287366_a_288695]
-
di lingua e letteratura romena, Roma, 1992. Traduceri: Ion Caraion, Lacrime perpendicolari, Roma, 1994. Repere bibliografice: George Muntean, „Storia del nome Dracula e di altre parole d’oggi”, RITL, 1976, 4; Gheorghe Carageani, Testamentul unui romanist, RL, 1998, 9; Manolescu, Enciclopedia, 371-372. I.D.
GUŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287392_a_288721]
-
persécutée, Lausanne, 2002; Apărând adevărul, București, 2002. Repere bibliografice: Vasile Posteucă, „Pietre de aducere aminte”, „America”, 1971, 22 august; Iurie Colesnic, Un poet român: Sergiu Grossu, „Basarabia”, 1995, 2-3; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 314; Popa, Ist. lit., II, 323; Manolescu, Enciclopedia, 368-370. M.P.-C.
GROSSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
anii..., București, 2000, passim; Lovinescu, Sburătorul, V-VI, passim; Nicolae Florescu, Un necesar, chiar obligatoriu punct pe i, JL, 2001, 17-20; Nicolae Florescu, Regăsirea Soranei Gurian, JL, 2002, 5-10; Gabriel Dimisianu, Momentul literar 1945-1948. Sorana Gurian, RL, 2002, 34; Manolescu, Enciclopedia, 370-371; Victor Durnea, Misterioasa viață a Soranei Gurian, RL, 2003, 20, 21; Teodor Vârgolici, Sorana Gurian - o enigmă?, ALA, 2003, 686. N.Fl., V.D.
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
1977 și 1991 a fost coordonatorul Societății Europene de Science Fiction, membru al mai multor societăți (World SF, H. G. Wells Society, Asociația Internațională pentru Studii asupra Utopiei ș.a.). A colaborat la Survey of Science Fiction Literature (Salem Press, 1979), Grande Enciclopedia della Fantascienza (1980), Science fiction et fiction spéculative (Bruxelles, 1985), Anatomy of Wonder (New York-Londra, 1987), Utopia e modernità (Roma, 1989). Debutează în 1948 cu versuri și recenzii în ziarul „Păreri tutovene”, iar primul volum, placheta de versuri pentru copii
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
Pâinea noastră, 281-285; Grigurcu, Critici, 144-147; Dana Dumitriu, Romanul istoric, RL, 1982, 20; Mariana Șora, „Sezon mort”, VR, 1991, 11-12; Micu, Ist. lit., 729-730; Alain Vuillemin, L’Épreuve de l’exil, „Asymetria”, 2000, 2; Popa, Ist. lit., II, 1147; Manolescu, Enciclopedia, 387-388. C.Dt., Mr.F.
HORODINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287449_a_288778]
-
Mihăilescu, Politica ironiei juvenile, „22”, 1997, 586; Borbély, Xenograme, 105-107; Pop, Pagini, 225-233; Regman, Dinspre Cercul Literar, 161-164; Zaciu, Departe, 108-112; Dicț. scriit. rom., II, 546-547; Dicț. analitic, II, 355-356; Manolescu, Lista, I, 365-368; Popa, Ist. lit., II, 629-630; Manolescu, Enciclopedia, 387-388. Mr.F.
HUREZEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287466_a_288795]
-
interpune decis între universul prozei și lector, preferând să-și dirijeze povestirile cu mână forte. Martorul asistă, la fel de exigent și autoritar, și la geneza propriului scris, în măsura în care acesta este doar un fapt de viață ca oricare altul. Prozele scurte din Enciclopedia armenilor (1994) evocă polemic convenția străinului, împreună cu tot zațul cultural acumulat în timp. Indiferent de numele pe care îl poartă, există un povestitor unic al acestor proze: i se poate spune Armeanul rătăcitor. Descendent al unui neam risipit între cele
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
își revendică aici o identitate precisă (se numește Bedros, un prenume mai curând generic) și trece decis de la povestire la discurs. Atmosfera generală a cărții se situează cel mai aproape de umorul negru și câteodată trist al autorului de distopii din Enciclopedia armenilor și din Bonjour, popor! Întrepătrunderea literaturii cu existența reală e un fapt dintre cele mai caracteristice prozei lui Bedros Horasangian. Vorba mustoasă a precupeților se ciocnește în paginile acesteia cu sintagma ultrasavantă, eseul de cea mai densă cerebralitate contrapunctează
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
miezul nopții, București, 1984; Închiderea ediției, București, 1984; Parcul Ioanid, București, 1986; Sala de așteptare, București, 1987; ed. 2, Târgu Mureș, 2002; În larg, București, 1989; Portocala de adio, Cluj-Napoca, 1989; Misteriosul om în negru sau Ora meloromanului, București, 1992; Enciclopedia armenilor, Sibiu, 1994; Bonjour, popor!, București, 1995; Zăpada mieilor, București, 1996; ed. Cluj-Napoca, 1997; Integrarea europeană, pref. Mircea Ivănescu, București, 1997; Tranzit, Pitești-București, 2001. Repere bibliografice: Gabriel Dimisianu, Viața ca literatură, RL, 1985, 44; Iorgulescu, Prezent, 319-323; Mircea Iorgulescu, Un
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
JL, 1990, 7, 13; Monica Spiridon, Etcetera..., R, 1990, 10; Țeposu, Istoria, 20-21; Ion Bogdan Lefter, Introducere în noua poetică a prozei, în Competiția continuă. Generația ’80 în texte teoretice, îngr. Gheorghe Crăciun, București, 1994, 222-231; Radu Mareș, O carte-eveniment: „Enciclopedia armenilor”, TR, 1995, 13; Lovinescu, Unde scurte, IV, 223-228, V, 45-50; Alex. Ștefănescu, Seducerea și abandonarea cititorului, RL, 1997, 10; Monica Spiridon, Cum poți să fii armean?, LCF, 1997, 17; Monica Spiridon, Mitică și Hyperion în tribunalul istoriei, LCF, 1997
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
1971, 115-116; N.I. Herescu, DCL, I, 315-316; Bucur, Istoriografia, 307-308; Ornea, Tradiționalism, 114-115, 441-442; Emil Dumitrașcu, N. I. Herescu, Craiova, 1984; Dicț. scriit. rom., II, 503-505; Nicolae Florescu, O lecție de viață, JL, 1999, 1-2; Popa, Ist. lit., I, 638-639; Manolescu, Enciclopedia, 372-377. N.Fl., A.C.
HERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
1994), Istoria sociologiei. Perioadă marilor sisteme, Porto-Franco, Galați. Bădescu, Ilie (1997), Teoria latentelor colective. Contribuții la studiul popoarelor, ISOGEP - EU, București. Bădescu, Ilie, Dungaciu, Dan, Baltașiu, Radu (1996), Istoria sociologiei. Teorii contemporane, Eminescu, București. Bădescu, Ilie, Ungheanu, Mihai (coord.) (2000), Enciclopedia valorilor reprimate. Războiul Împotriva culturii române, Pro Humanitate, București. Bellman, Reinhard, Brie, Michael, Horst, Friedrich (1987), Der Platz der Philosophie în der marxistisch-leninistischen Ausbildung der Studenten, în: Das Hochschulwesen, 35, 4, pp. 294-300. Benedetti, Mario (1989), El desexilio y otras
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
j. Bălți), prozatoare și poetă. Este fiica lui Vasile Lisnic, țăran. Absolventă a Liceului „Regina Maria” din Chișinău (1940) și a Școlii de Medicină din Orhei (1957), a lucrat ca medic la Orhei și Chișinău. A fost și redactor la Enciclopedia Sovietică Moldovenească (1971-1979). L. debutează editorial în 1972, cu volumul de povestiri Clopoțeii primăverii, urmat de alte câteva cărți dedicate micilor cititori: Inimi înflăcărate (1973), Brânduș (1975), Vulcan (1976), care urmăresc, în spiritul pilduitor al genului, procesul de formare a
LESNEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287782_a_289111]
-
București, 1971, 238-256; Gh. Vrabie, Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii, București, 1970, 366-373; I. Oprișan, Preliminarii la o „poetică” a legendei populare românești, LL, 1973, 4; I. Oprișan, Structura artistică a legendei populare românești, LL, 1974, 2; Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, București, 1976, 213-227; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 271-274; Dicț. lit. 1900, 494-495; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, I, București, 1981, 45-139; Mihai Coman, Mitologie populară românească, I-II, București, 1986-1988; Silviu Angelescu, Legenda
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
McGoldrick, M. (ed.) (2005), The Expanded Family Life Cycle. Individual,Family and Social Perspectives, Pearson, New York. Chelcea, S. (coord.) (1985), Semnificația documentelor sociale, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Chelcea, S. (2003), „Opinie publică”, în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București. Chelcea, S. (2004), Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative, Editura Economică, București. Cherlin, A. (1978), „Remarriage as an incomplet institution”, în American Journal of Sociology, 84. Cherlin, A., McCarthy, A. (1985), „Remarried couple households
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Abordarea calitativă a socioumanului, Editura Polirom, Iași. Iluț, P. (2000), Iluzia localismului și localizarea iluziei, Editura Polirom, Iași. Iluț, P. (2001), Sinele și cunoașterea lui, Editura Polirom, Iași. Iluț, P. (2003), „Emic/etic”, în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București. Iluț, P. (2004), Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași. Iluț, P., Cordoș, G. (1986), „Probleme ale cuplului conjugal tânăr” (raport de cercetare nepublicat). Janzen, C., Harris, O. (1980), Family
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]