9,341 matches
-
se adaugă acțiunea particulară de activare (prin proteoliză parțială) a pepsinogenului precum și cea de asigurare a unui pH optim pentru acțiunea proteolitică a pepsinei astfel rezultate. Substanțele organice sunt reprezentate de enzime, mucină, labferment, factor intrinsec Castle. Cea mai importantă enzimă a sucului gastric este pepsina. Ea este secretată de celulele principale ale glandelor gastrice sub formă inactivă, de pepsinogen. Transformarea pepsinogenului în pepsină se face sub influența HCl care inițiază scindarea pepsinogenului, iar pepsina formată întreține procesul autocatalitic. Pepsina hidrolizează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de minute. Alte mecanisme inhibitorii a secreției gastrice în această fază sunt: acidifierea duodenului; secretina, GIP, VIP, enteroglucagon. 4. Digestia intestinală Digestia intestinală cuprinde ansamblul fenomenelor: chimice, prin care produșii nedigerați sau parțial digerați până la acest nivel sunt supuși acțiunii enzimelor din sucurile intestinale; mecanice, prin care chimul intestinal este amestecat cu sucurile intestinale, propagat de a lungul intestinului, pus în contact cu suprafața absorbtivă a microvilozităților. 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire În intestinul subțire se disting mișcări: segmentare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
concentrații egale cu cele din plasmă și ioni de bicarbonat în concentrații mai mari decât cele plasmatice. Dintre aceste substanțe anorganice cel mai important este anionul bicarbonat care conferă alcalinitatea sucului pancreatic. Substanțele organice ale sucului pancreatic sunt reprezentate de enzime: proteaze, lipaze, amilază. a. Proteazele sucului pancreatic sunt reprezentate de tripsină, chimotripsină, elastază, carboxipeptidază. Ele sunt sintetizate sub formă inactivă în celulele glandulare. Tripsina este secretată sub formă inactivă de tripsinogen care este activat în intestin sub influența enterokinazei. Tripsina
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
pancreatică se secretă sub formă activă, capacitatea ei enzimatică fiind crescută de sărurile biliare și ionii de calciu. Lipaza pancreatică nu poate acționa asupra grăsimilor decât dacă acestea sunt emulsionate (proces care se realizează în prezența sărurilor biliare). Colipaza pancreatică (enzimă secretată de pancreas și activată de tripsină) se fixează pe grăsimile emulsionate, dislocă agenții emulsionanți și ancorează lipaza pancreatică. Rezultatul acțiunii lipazei pancreatice este producerea de monogliceride și acizi grași. Fosfolipazele hidrolizează legăturile esterice ale fosfogliceridelor. In sucul pancreatic există
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Na+K+; pătrund 2 ioni de K+ la schimb cu 3 ioni de Na+ (fig. 9). Schimburile de ioni descrise face ca sângele care părăsește pancreasul să aibă un pH mai acid decât al sângelui arterial. b. Mecanismul secreției de enzime pancreatice Enzimele pancreatice sunt sintetizate sub formă inactivă la nivelul ribozomilor celulelor acinare. După sinteză ele sunt concentrate la nivelul reticulului endoplasmic rugos, apoi sunt încapsulate și transportate la nivelul aparatului Golgi unde sunt împachetate în vezicule secretorii. Acestea sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
pătrund 2 ioni de K+ la schimb cu 3 ioni de Na+ (fig. 9). Schimburile de ioni descrise face ca sângele care părăsește pancreasul să aibă un pH mai acid decât al sângelui arterial. b. Mecanismul secreției de enzime pancreatice Enzimele pancreatice sunt sintetizate sub formă inactivă la nivelul ribozomilor celulelor acinare. După sinteză ele sunt concentrate la nivelul reticulului endoplasmic rugos, apoi sunt încapsulate și transportate la nivelul aparatului Golgi unde sunt împachetate în vezicule secretorii. Acestea sunt dispuse la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
transportate la nivelul aparatului Golgi unde sunt împachetate în vezicule secretorii. Acestea sunt dispuse la nivelul polului apical al celulei acinare, iar când sunt stimulate veziculele secretorii vor fuziona cu membrana celulei acinare și vor elibera conținutul prin exocitoză. Activarea enzimelor are loc apoi în lumenul intestinal (fig. 10). Reglarea secreției exocrine pancreatice Reglarea secreției pancreatice se realizează atât nervos cât și umoral. In cursul reglării se disting, ca și în cazul controlului secreției gastrice, trei faze: cefalică, gastrică, intestinală. Reflexele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
cefalică este predominant nervoasă. Excitanții conditionați și neconditionați, similari cu cei care declanșează secreția salivară și gastrică, intervin și în această fază stimulând secreția pancreatică. Vagul prezintă fibre destinate pancreasului și a căror stimulare determină o secreție pancreatică bogată în enzime. Controlul umoral este reprezentat de gastrină care stimulează direct secreția pancreatică, dar acționează și indirect, prin stimularea secreției acide gastrice, deoarece prezența ulterior a chimului acid în duoden intensifică secreția de HCO3de către celulele canaliculare. Faza gastrică a secreției pancreatice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
deoarece prezența ulterior a chimului acid în duoden intensifică secreția de HCO3de către celulele canaliculare. Faza gastrică a secreției pancreatice este declanșată de prezența alimentelor în stomac. Distensia peretelui gastric determină, prin reflex vago-vagal, secreția de suc pancreatic bogat în enzime. Controlul umoral în aceasta fază se realizează de gastrină, cu efect sinergic cu cel vagal. In faza intestinală diverși componenți ai chimului prezent în duoden și în jejunul superior stimulează secreția pancreatică; sucul pancreatic secretat în cursul acestei faze este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
printr-un proces activ în canaliculul biliar. Prin fixarea Na+ sau K+ pe acizii biliari conjugați rezultă sărurile biliare (glicocolații și taurocolații de Na+ și K+). In intestin, o parte din acizii biliari primari pot fi deconjugați și dehidroxilați de către enzimele bacteriilor anaerobe rezultând acizi biliari secundari: acidul deoxicolic și acidul litocolic. Acizii biliari au rol în digestia grăsimilor. Datorită proprietății lor tensioactive, emulsionează grăsimile împreună cu lecitina și favorizează absorbția acizilor grași, monogliceridelor și colesterolului. b. Pigmenții biliari reprezintă 15-20% din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
urină. Bilirubina conjugată ajunge prin căile biliare în intestinul subțire, unde se absoarbe foarte puțin. In colon, flora microbiană produce deconjugarea bilirubinei conjugate, de aceea în sânge trece și o cantitate foarte mică de bilirubină neconjugată. Sub influența reducătoare a enzimelor secretate de bacterii, bilirubina se transformă în mezobilirubină, apoi în mezobilirubinogen sau urobilinogen și, în final, în stercobilinogen care conferă culoarea brună a materiilor fecale. c. Colesterolul reprezintă un simplu produs secundar al fabricării acizilor biliari; aproximativ 1/10 din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Apoi, bilirubina este transportată în hepatocite legată de o proteină citosolică hidrofobă numită ligandin. In cursul tranzitului său, bilirubina este esterificată cu o moleculă de acid glucuronic la fiecare capăt acidic al său formând diglicuronid biliriubina; reacție catalizată de o enzimă microsomală numită bilirubin-glucuronil transferaza. Glucuronidarea este necesară pentru secreția canaliculară eficientă de bilirubină. Transportorul canalicular implicat în excreția în canaliculul biliar al diglucuronid bilirubinei diferă de cel implicat în transportul acizilor biliari. Sunt implicați cel puțin doi transportori de anioni
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
ale glandelor Lieberkuhn în cantitate de 1-3 l/24 ore; are un pH alcalin (7,6-8) și o densitate de 1010. Compoziția chimică a sucului intestinal. Sucul intestinal conține apă și reziduu uscat din care fac parte ioni și fermenți. Enzimele din sucul intestinal fac parte din cele trei tipuri principale: proteolitice, amilolitice și lipolitice. Enzimele proteolitice sunt reprezentate de: aminopeptidaza și dipeptidaza, care împreună cu proteazele pancreatice constituie complexul enzimatic numit erepsină; aceasta degradează polipeptidele și dipeptidele până la aminoacizi; enterokinaza, ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
6-8) și o densitate de 1010. Compoziția chimică a sucului intestinal. Sucul intestinal conține apă și reziduu uscat din care fac parte ioni și fermenți. Enzimele din sucul intestinal fac parte din cele trei tipuri principale: proteolitice, amilolitice și lipolitice. Enzimele proteolitice sunt reprezentate de: aminopeptidaza și dipeptidaza, care împreună cu proteazele pancreatice constituie complexul enzimatic numit erepsină; aceasta degradează polipeptidele și dipeptidele până la aminoacizi; enterokinaza, ce activează tripsinogenul și acționează asupra polipeptidelor scindându-le în peptide mai mici; leucinaminopeptidaza, ce acționează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
asupra polipeptidelor scindându-le în peptide mai mici; leucinaminopeptidaza, ce acționează asupra polipeptidelor care conțin în structura lor prolină; arginaza, ce acționează asupra argininei scindând-o în uree și creatină; polinucleotidaza, ce acționează asupra acizilor nucleici rezultați din degradarea nucleoproteinelor. Enzimele glicolitice sunt dizaharidazele, care acționează asupra dizaharidelor transformându le în monozaharide. Maltaza descompune maltoza în 2 molecule de glucoză; lactaza descompune lactoza într-o moleculă de glucoză și una de galactoză; zaharaza desface zahărul într-o moleculă de glucoză și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
care acționează asupra dizaharidelor transformându le în monozaharide. Maltaza descompune maltoza în 2 molecule de glucoză; lactaza descompune lactoza într-o moleculă de glucoză și una de galactoză; zaharaza desface zahărul într-o moleculă de glucoză și una de fructoză. Enzimele lipolitice sunt: lipaza intestinală, care descompune grăsimile neutre nedigerate în glicerol și acizi grași; lecitinaza, ce desface lecitina în glicerol, acizi grași, fosfat și colină; fosfataza, ce eliberează fosfatul din glicero-fosfați. Reglarea secreției de suc intestinal a. Reglarea nervoasă Stimulii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
acid. De asemenea, mai inhibă secreția exocrină pancreatică, secreția acidă gastrică, contracția veziculei biliare și absorbția glucozei, aminoacizilor și trigliceridelor. 8. Absorbția nutrimentelor Pătrunderea chimului în duoden determină contracții ritmice care segmentează și amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților cu enzimele din sucurile digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Suprafața mucoasei este crescută prin prezența pliurilor (x3), vilozităților (x30), marginii “în perie” (x600). capilare sanguine limfatic central Circulația intestinală prezintă de asemeni o organizare specială la nivelul vilozităților
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
lipidelor, cu prezența lor în cantități crescute (până la 50 g/zi față de 5 g/zi normal) în materiile fecale (steatoree). 8.3. Absorbția proteinelor Proteinele formează structuri fundamentale celulare și reprezintă clasa cea mai abundentă de compuși organici din organism. Enzimele și unii hormoni sunt de asemeni proteine. Proteinele conțin peste 20 de aminoacizi diferiți legați prin legături peptidice și au mase molare până la sute de kDa. Aminoacizii sunt esențiali (Ala, Arg, Asp, Cit, Glu, Gly, Pro, Ser, Tyr, etc.) și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de calciu. Absorbția intestinală a calciului este reglată de calcemie prin intermediul parathormonului, care stimulează conversia renală a vitaminei D în 1,25 D3, ce stimulează sinteza de CaBP și Ca ATPază. Zincul și Magneziul Zincul este important pentru activitatea unor enzime: anhidraza carbonică, fosfataza alcalină, lactic dehidrogenaza. Din ingestia zilnică de 10-15 mg zinc ~1/2 este absorbită intestinal (în ileon, activ); este stocat în enterocite sau eliberat în circulație. Aportul zilnic de Mg este 0,4-0,5 g. Absorbția magneziului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de apă în 24 de ore. Nu sunt absorbite din colon glucidele, proteinele, grăsimile nescindate și calciul. Datorită posibilităților de absorbție a colonului, prin instilațiile rectale sau supozitoare se administrează multe medicamente. Calea de absorbție rectală are avantajul că ocolește enzimele digestive și ficatul. 9. Noțiuni de fiziologie hepatică Ficatul este cel mai mare organ al corpului (2,5 % din greutate la adult) și primește 25 % din debitul cardiac prin artera hepatică și vena portă. Aceasta aduce nutrimente absorbite în intestin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
hormoni din sângele circulant, fenomen cunoscut sub numele de funcția antitoxică a ficatului. Intr-o primă fază, majoritatea substanțelor amintite suferă un proces de oxidare, reducere sau hidroliză și, în a doua fază, sunt conjugați cu acidul glicuronic sau sulfatul. Enzimele oxidative care participă la proces pot fi activate prin administrarea de lungă durată a unor medicamente (barbiturice) sau a etanolului. Schimbarea structurii unor medicamente nu determină întotdeauna inactivarea lor; uneori are loc chiar potențarea activității acestora. De exemplu, prednisonul se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
loc predominant pe cale aerobă (fosforilare oxidativă la nivel mitocondrial), de aici și numărul mare de mitocondrii (cu aspect dens electronomicroscopic), precum și consumul și necesarul mare de oxigen. Acizii grași liberi din plasma sanguină reprezintă principala sursă de energie, prin β-oxidare. Enzimele glicolitice au activitate redusă, iar conținutul de mioglobină este mare. Glucoza este preluată activ, insulino-dependent. Izoenzima cardiacă a LDH favorizează conversia de lactat în piruvat. Rezervele de glicogen sunt mici și pot fi mobilizate sub acțiunea catecolaminelor. Efectele hormonale asupra
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
β-oxidarea. In acest caz acizii grași nu pot fi metabolizați pentru susținerea fosforilării oxidative și sunt folosiți la resinteza trigliceridelor. Fosfofructokinaza este reglată alosteric de ATP și ADP, astfel că scăderea ATP și creșterea ADP în hipoxie determină activarea acestei enzime și a întregii căi glicolitice (anaerobă), care însă nu poate compensa decât în foarte mică măsură scăderea producției de ATP prin fosforilare oxidativă. Energia metabolică fiind acumulată sub formă de creatin-fosfat, scăderea nivelului acestuia reprezintă unul din primele semne de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
NADH+, acizi grași liberi și lactat, care duce și la scăderea pH-ului extracelular. Acidifierea intracelulară și acțiunea detergentă a acizilor grași liberi sunt două din procesele ce duc la leziuni plasmalemale, cu pierdere de H+, K+, fosfat și chiar enzime. Alterarea contractilității în hipoxie este inițial determinată de modificări la nivel membranar, nu de insuficiența ATP pentru mecanismul contractil. 12.3. Generarea ritmului sinusal și conducerea impulsurilor Cardiomiocitele prezintă un potențial electric de repaus, cu polaritate electrică negativă în compartimentul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
suficient, iar apa ingerată este mai ales pierdută prin urină. Procedeul adecvat constă în ingestia programată de lichide sărate și dulci, pentru prevenirea deshidratării și menținerea performanței generale (circulatorie și fizică, somatică). 13.3.3. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron Renina este o enzimă secretată de aparatul juxtaglomerular renal (miocite netede modificate din peretele arteriolei aferente) la scăderea presiunii arteriale, de fapt la scăderea debitului și presiunii în arteriola aferentă. Ea transformă angiotensinogenul plasmatic în angiotensină I (decapeptid slab vasoconstrictor), care sub acțiunea unei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]