5,096 matches
-
sfîrșitul secolului al XIX-lea. El sugerează existența minciunii de ambele părți, spunînd că "pentru un copil este ușor de simțit că adevărul nu este întotdeauna respectat în conversațiile dintre părinți sau servitori". El afirmă că nu există "nici o tendință ereditară spre nesinceritate", apoi se întreabă de ce unii copii dovedesc în tribunal că sînt mincinoși desăvîrșiți. El explică (1902:198, 200) faptul că aceștia sînt copii "care au fost influențați de medii nefavorabile, care au învățat în școala sărăciei că necinstea
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sunt controlate de regalitatea maghiară, prin banul de Severin. Litovoi va Încerca să anuleze acest raport de vasalitate față de coroana maghiară. Ucis În lupta cu armata regală (1277-1279), el este urmat la conducerea voievodatului de fratele său Bărbat. Această transmitere ereditară a puterii denotă existența unor structuri politico sociale medievale bine 27 conturate, o viață economică prosperă , armată condusă de voievod, biserici coordonate de o episcopie ortodoxă, la Argeș o curte voievodală veche ridicată la sfârșitul sec. al XII lea și
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
titlul de mare voievod, este stăpânul Întregului pământ, șeful administrației, declară război sau Încheie pace, emite hrisoave, este instanța supremă de judecată. Uneori domnul se consultă cu sfatul domnesc, mai ales În chestiuni de politică externă. Succesiunea la tron era ereditar - electivă, dar nu exista dreptul primului născut, ceea ce a determinat pe unii domni să și asocieze la domnie pe unul din fii Încă din timpul vieții. Fiul său Vladislav Vlaicu (1364-1376) trece cu pricepere peste conflictele militare, politice și religioase
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
mai importante instituții ale statului medieval românesc sunt: domnia, sfatul domnesc și principalele dregătorii, marea adunare a țării și adunările obștești. Țările Române: Transilvania, Țara Românească și Moldova se constituie În voievodate. Domnia este o instituție centrală, creație politică românească ereditară și electivă. Domnul deținea și titlul de mare voievod adică comandantul Întregii oștiri În timp de război. Apar două dinastii: dinastia Basarabilor În Țara Românească și Mușatinilor În Moldova. Atribuțiile domnitorului: șef al statului, comandantul suprem al oastei, aprobă orice
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
garante și a fost considerată drept „ un veritabil act de independență”, pentru că nu menționa suzeranitatea otomană și garanția marilor puteri; avea un caracter liberal și se Întemeia pe principiile moderne: separarea puterilor, instituții reprezentative, guvernare responsabilă, ea fundamenta monarhia constituțională ereditară și avea Înscrise drepturile și 65 libertățile cetățenilor. Domnul, avea largi prerogative executive, legislative și judecătorești dar actele sale trebuiau contrasemnate de miniștrii de resort. Sistemul electoral, prevăzut de constituție se baza pe votul cenzitar, iar corpul electoral era Împărțit
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
ca domnitor al României. Caracteristici: Prima constituție internă românească promulgată fără aprobarea marilor puteri, este alcătuită după modelul Constituției belgiene din 1831, era un act de factură liberală. Principii: suveranitate națională, guvernare reprezentativă și responsabilă, separarea puterilor, responsabilitate ministerială, monarhie ereditară, 67 drepturi și libertăți cetățenești, titlul statului România. Separarea puterilor Puterea executivă: domn și guvern, Prerogativele domnului: numește și revocă miniștrii, are drept de amnistie politică, numește și confirmă În toate funcțiile publice, are drept de a bate monedă, conduce
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Geniul creștinismului / 77 Interdicția din Scriptură / 80 Un monoteism disident / 84 Matricea Întrupării / 89 Tentația puterii / 93 Revoluția credinței / 97 Miza strategică / 104 Capitolul IV Spre un materialism religios / 111 Provocarea mediologică / 113 "Eficacitatea simbolică" / 117 Telescoparea timpurilor / 120 Viciul ereditar / 126 Excepția străunchilor / 131 Reconcilierea / 133 Obstacolul umanist / 136 Kant prin ochii lui Castelli / 140 Cartea a II-a Mitul artei / 155 Capitolul V Spirala fără sfârșit a istoriei / 157 Un cuvânt-ripolin / 159 Miza unui articol hotărât / 161 Așa mamă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
jocului, râsului. Și din angoasă. Ea are forță de precedență și de prospectare chiar în măsura în care este în mod simptomatic indicială și primitivă. Dincoace, deci dincolo. Pentru că ea este dinainte, arta presimte mai bine decât inteligența ce va fi după. Viciul ereditar Metoda mediologică combate un viciu de raționament din care filosofia contemporană și-a făcut o virtute ereditară: ruptura dintre estetică și tehnică. Vorbesc prea mult despre artă și prea puțin despre mașini: acesta este defectul tradițional al oamenilor de idei
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
mod simptomatic indicială și primitivă. Dincoace, deci dincolo. Pentru că ea este dinainte, arta presimte mai bine decât inteligența ce va fi după. Viciul ereditar Metoda mediologică combate un viciu de raționament din care filosofia contemporană și-a făcut o virtute ereditară: ruptura dintre estetică și tehnică. Vorbesc prea mult despre artă și prea puțin despre mașini: acesta este defectul tradițional al oamenilor de idei, și mai ales al esteticienilor. Din 1939 până în zilele noastre, la un eseu despre fotografie avem o
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
colectivă asupra timpului. Dar resurecția estetică a operelor din trecut sau punerea lor la dispoziția vizuală prin mijloace de reproducere nu readuc ipso facto la viață transcendența care le susținea și care exalta comunitatea lor de referință. Sacrul nu este ereditar. Nici portativ. Nu-l mutăm împreună cu mobilierul. El este solidar cu o cultură vie și, ca atare, netransportabil. Cunoașterea și sensul Marile religii dădeau un sens morții. În prezent, știința se abține de la asta. Cum poate fi acoperit deficitul? Prin
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
buclă, promovarea intertextului; personalizarea animalului domestic; adorarea până la prostie a copiilor; frenezia noului, a mișcării; erotismul omniprezent; efuziunile cosmologice. Aceste lucruri apar când "forța și onoarea de a fi om" (Malraux) încetează să vină de la sine. Epuizarea justificărilor oficiale sau ereditare ale existenței, deschiderea vechilor panteonuri spre cele patru zări ale unei spiritualități eclectice, sterila vanitate a vieții publice, sofisticarea maximă a detaliului și pierderea naivităților tradiționale, ecartul tot mai mare între spontaneitățile populare și cunoașterile esoterice toate acestea accelerează căutarea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
abordărilor și preocupărilor, la o conlucrare defectuoasă între cei responsabili de gestionarea mediului. Mediul are influență asupra sănătății oamenilor prin factori sanogeni, dar și prin factori patogeni 311 (care incomodează, produc disconfort, perturbă starea de sănătate, putând provoca chiar mutații ereditare transmisibile, malformații congenitale). Poluanții din aer pot fi: iritanți 312, alergizanți 313, infectanți 314, fibrozanți 315, asfixianți 316, cancerigeni 317. Poluanții din apă pot produce boli (ne)infecțioase, boli parazitare, boli virotice, bacteriene. La fel de dăunător pentru sănătate este solul poluat
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
realitate prin crearea unei societăți. Numai instituția societății poate scoate psihicul din boala sa monadică originară și-l poate aduce la ceea ce foarte bine poate fi și chiar este boala a doi, trei sau mai mulți. Iar asta implică fabricarea "ereditară" a indivizilor ca indivizi sociali și mai înseamnă, de asemenea: indivizi care sunt capabili și care vor să continue fabricarea indivizilor sociali"330. Fără a împărtăși neapărat o asemenea viziune, care implică ea însăși o doză de "imaginație radicală", rețin
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
un singur cromozom (organisme haploide), care conține toate genele esențiale pentru existența celulei bacteriene și este situat direct în zona centrală a citoplasmei, formând nucleoidul neacoperit de o membrană nucleară. Frecvent, celulele bacteriene conțin în structura lor genetică și unități ereditare extracromozomale sau plasmide, sub forma unor cromozomi miniaturali, separați fizic de cromozom. Plasmidele conțin la rândul lor informație genetică accesorie și pot fi transmise la alte bacterii, conferind celulelor procariote un grad important de flexibilitate genetică, datorită prezenței sau dispariției
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
garanția marilor puteri; Conținutul Constituției de la 1866 a) Prevederi referitoare la stat -statul era declarat unic și indivizibil și se numea România “Principatele Unite Române constituie un singur stat indivizibil, sub denumirea de România“ (art.1); România era principat constituțional ereditar, condus de domn; art.82 preciza că puterile constituționale ale domnului erau ereditare în linie directă, masculină, în favoarea prințului Carol de Hohenzollern;era condus după principiul “suveranul domnește dar nu guvernează“. b) Pricipiul separării puterilor în stat preciza: Puterea legislativă
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
era declarat unic și indivizibil și se numea România “Principatele Unite Române constituie un singur stat indivizibil, sub denumirea de România“ (art.1); România era principat constituțional ereditar, condus de domn; art.82 preciza că puterile constituționale ale domnului erau ereditare în linie directă, masculină, în favoarea prințului Carol de Hohenzollern;era condus după principiul “suveranul domnește dar nu guvernează“. b) Pricipiul separării puterilor în stat preciza: Puterea legislativă era deținută de: Parlament instituție bicamerală formată din Adunarea Deputaților și Senat, care
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
mila lui Dumnezeu “, (Io - fiind prescurtarea de la Ioannes cel ales de Dumnezeu); o prin ceremonia ungerii cu mir de către mitropolit, domnii deveneau conducătorii politici “din mila lui Dumnezeu”, ceea ce le conferea întreaga putere și le asigura sprijinul divinității; -avea caracter ereditar electiv, domnii fiind aleși din rândul unor dinastii: o dinastia Basarabilor în Țara Românească; o dinastia Mușatinilor și Bogdăneștilor în Moldova. caracter ereditar fiind transmisă din tată în fiu; caracter electiv deoarece boierii și sfatul aveau dreptul de a alege
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
politici “din mila lui Dumnezeu”, ceea ce le conferea întreaga putere și le asigura sprijinul divinității; -avea caracter ereditar electiv, domnii fiind aleși din rândul unor dinastii: o dinastia Basarabilor în Țara Românească; o dinastia Mușatinilor și Bogdăneștilor în Moldova. caracter ereditar fiind transmisă din tată în fiu; caracter electiv deoarece boierii și sfatul aveau dreptul de a alege pe domn dintre membrii familiei domnitare (putea fi ales chiar dacă nu era rodul unei căsătorii legitime dacă era de „os domnesc”). o unii
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
prerogative sporite: o Roland Borș; o Ladislau Kan o aceștia concentrau în mâinile lor atribuții: militare, juridice și administrative. o deși era subordonat regelui Ungariei, voievodul Transilvaniei: avea autonomie; conducea armata Transilvaniei; convoca și prezida Dieta; o domnia nu era ereditară. -După înfrângerea armatei maghiare în fața turcilor la Mohaçs (1526) și prăbușirea regatului maghiar, în 1541 Transilvania a fost organizată ca principat autonom sub suzeranitate otomană: o instituția voievodului a dispărut treptat, iar congregațiile nobiliare s-au transformat în adunarea privilegiațiilor
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
30 mai/9 iunie 1598 a fost semnat Tratatul de la Mănăstirea Dealu între Mihai Viteazul și Rudolf al IIlea, împăratul habsburgilor, prin care: o împăratul trebuia să plătească 5000 de oșteni pentru a lupta împotriva turcilor; o împăratul recunoștea domnia ereditară a lui Mihai; o libertate comercială pentru negustorii munteni în Transilvania și Ungaria. -Prin cele două tratate, cel cu otomanii și cel cu habsburgii, Mihai înlătura tratatul de la Alba Iulia, semnat cu Sigismund Bathory. Unirea Țărilor Române sub Mihai Viteazul
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Filip; întîlnirea dintre cei doi suverani a avut loc în 1843, la castelul Eu, după care Ludovic Filip o vizitează la Londra. Vizitele reciproce aveau drept scop înlocuirea secularului contencios franco-englez cu o primă încercare de antantă cordială între "inamicii ereditari". Vor urma vizitele în Belgia (1841) și în Germania (1845) la rudele lor germane, Leopold I de Saxa-Coburg-Gotha, regele belgienilor, și Friedrich Wilhelm IV de Hohenzollern, regele Prusiei. Au existat și episoade dramatice, ca atentatul din 10 iunie 1840 cînd
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
a trecut la catolicism. Beatrice moare în ziua de 26 octombrie 1944 la proprietatea ei Brantridge Park de lîngă Balcombe (comitatul Sussex) și este înmormîntată în capela St. George din Windsor. Din păcate, regina Victoria era purtătoarea unei boli genetice ereditare, hemofilia, care se transmite numai la băieți (dar nu neapărat la toți) și numai prin mame. Leopold, fiul cel mai tînăr al Victoriei, era hemofilic. Fiica lui, Alice (v. supra), nepoata Victoriei, era și ea purtătoare și, la rîndul său
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
numai la băieți (dar nu neapărat la toți) și numai prin mame. Leopold, fiul cel mai tînăr al Victoriei, era hemofilic. Fiica lui, Alice (v. supra), nepoata Victoriei, era și ea purtătoare și, la rîndul său, a transmis această boală ereditară fiului ei, vicontele Trematon. Purtătoare de gene au fost și fiicele Victoriei, prințesele Alice și Beatrice; de asemenea, în generația următoare, prințesa Alice Victoria Helena, soția lui Nicolae II (ca Alexandra Feodorovna), al căror fiu, țareviciul Alexei, a fost hemofilic
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
și democrației internaționale postbelice (august). // În satul Babi Yar de la periferia orașului Kiev, germanii omoară c. 96.000 de ucrainieni (29 septembrie). Pe lîngă monstruozitatea acestei crime, Germania ratează unica șansă de a-și alia Ucraina împotriva URSS (inamicul ei ereditar), ceea ce s-ar fi putut întîmpla (credem noi) dacă ar fi tratat bine populația ucrainiană și ar fi promis independența Ucrainei după războiul pe care Hitler era convins că îl va cîștiga. A fost un exemplu cînd abilitatea politică a
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
circumscripțiile electorale. 1871: Se votează o lege care interzice nobililor declarați faliți să devină membri ai Camerei sau să-și mai exercite dreptul de vot în Camera Lorzilor. 1886-1890: Camera Comunelor respinge de patru ori propunerea de abolire a titlurilor ereditare. 1893: Camera Lorzilor respinge cu 419 contra și 41 pentru proiectul de lege privind acordarea autonomiei Irlandei (Home Rule). 1913-1914: Camera Lorzilor respinge toate proiectele de lege privind statutul de autoguvernare pentru Irlanda (Government of Ireland Bill), separarea Bisericii galeze
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]