1,461 matches
-
apare numai ca o posibilitate de a fi a persoanei, ca un mod particular de trăire patologică a acesteia. H. J. Weitbrecht consideră endogenul ca fiind similar cu „criptogenul” acceptând în felul acesta existența unei relații strânse între endogenitate și ereditate. H. Tellenback consideră că la baza naturii umane, a structurii persoanei, stă endonul, care este particularitatea constitutivă a individului. El este o instanță integrativă. Endonul reprezintă tot ceea ce apare la om ca unitate a configurației sale de bază. El nu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
oligofreniilor, sunt incriminați un mare număr de factori, care pot avea o valoare ereditar-genetică morbidă, pot fi legați de viața intrauterină, afectând procesul de organogeneză, cauze intra-natale și postnatale, cauze endocrine, metabolice, psihologice etc. a) Factorii genetici, transmisibili prin ereditate, sunt reprezentați prin următorii: o dispoziție familială pentru boli genetice, degenerativ-abiotrofice, infecții care pot afecta procesul de embiogeneză (TBC, sifilis, rubeolă etc.), incompatibilitatea factorului Rh (mama negativă și tatăl pozitiv), diferite tulburări cromozomiale. b) Cauze care acționează în cursul vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihice specifice grupelor etnice și culturale, interpretând aceste „manifestări psihopatologice” în raport cu normele și valorile socio-culturale și moral-religioase, care contribuie la formarea personalității indivizilor care aparțin acestor grupe. Este cunoscut faptul că individul, persoana umană, nu este numai produsul biologic al eredității și al mediului său natural. El este, în mod egal, și produsul factorilor culturali, istorici, sociali și morali, religioși, pe care acesta îi interiorizează fie prin imitație, fie prin educație, începând din familie, din școală, din mediul socio-cultural căruia îi
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
recunoaște o determinare plurifactorială. Identificarea factorilor cauzali și a mecanismelor de acțiune este deosebit de importantă pentru prevenirea cancerului. 1. Carcinogeneza este mecanismul prin care un țesut normal este transformat într-un țesut canceros. Au fort descriși numeroși factori (carcinogeni) cauzatori: ereditatea, imunitatea, factori chimici, fizici, biologici, geografici, rasa, alimentația, vârsta, sexul, factori endocrini, stări și leziuni precanceroase. Există multiple teorii care încearcă să explice mecanismele transformării maligne. 2. Ereditatea: Unele cancere par să fie ereditare, întâlnindu-se la mai mulți membrii
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
transformat într-un țesut canceros. Au fort descriși numeroși factori (carcinogeni) cauzatori: ereditatea, imunitatea, factori chimici, fizici, biologici, geografici, rasa, alimentația, vârsta, sexul, factori endocrini, stări și leziuni precanceroase. Există multiple teorii care încearcă să explice mecanismele transformării maligne. 2. Ereditatea: Unele cancere par să fie ereditare, întâlnindu-se la mai mulți membrii ai aceleiași familii (cancer mamar, cancer gastric). A fost descrisă și o predispoziție genetică pentru unele neoplazii și leziuni precanceroase (polipoza colică familială, sindromul Gardner, neurofibromatoza, retinoblastomul, adenomatoza
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
Este deosebit de importantă identificarea acestor leziuni, care corect urmărite și tratate, previne apariția neoplaziei. În actualul stadiu al cunoștințelor, am putea schematiza carcinogeneza astfel: celula normală sub acțiunea carcinogenilor (chimici, fizici, virali) devine o celulă susceptibilă care în prezența cofactorilor (ereditate, mediu, vârstă, status hormonal, iritație cronică) se transformă într-o celulă mutantă cu identitate pierdută și cu un mare potențial de creștere. Asupra acestei celule acționează mecanismele de apărare ale organismului. Când mijloacele de apărare sunt eficiente, ele distrug celula
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
ADPKD (Pirson et al., 1998). în plus, în contextul actual al medicinei moleculare, înțelegerea funcției genelor implicate în ADPKD reprezintă cheia descifrării patogeniei bolii și a identificării unor noi posibilități terapeutice, în special pe direcția opririi progresiei spre IRC. A) EREDITATEA ADPKD 1. Transmiterea autosomal dominantă Dalgaard (1957) a demonstrat pentru prima oară că boala polichistică renală a adultului (ADPKD) este o boală ereditară cu transmitere autosomal dominantă și penetranță 2 dependentă de vârstă. Acest mod de transmitere este susținut de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
50% de a moșteni gena mutantă și de a fi bolnav; acest risc este valabil la fiecare sarcină și, evident, numai dacă celălalt părinte este sănătos; d) sunt afectate cu o frecvență egală ambele sexe; este posibilă și caracteristică pentru ereditatea autosomal dominantă transmiterea tată fi fiu; (e) persoanele cert sănătoase șgenotip (nn)ț nu transmit boala și au copii sănătoși. Pe baza acestor caracteristici ale transmiterii autosomal dominante s-a stabilit că anamneza familială pozitivă este un criteriu de diagnostic
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
psihologice ale unui diagnostic pozitiv la o persoană tânără, aparent sănătoasă. A) SFATUL GENETIC în principiu, sfatul genetic poate fi realizat de către un medic nefrolog, cu condiția să fie nu numai bine informat, ci și antrenat asupra: problemelor complexe ale eredității ADPKD (expresivitate variabilă, penetranță, heterogenitate genetică, anticipație, imprinting) metodelor de diagnostic clinic, imagistic și genotipic condițiilor și modalităților de realizare a screeningului familial și diagnosticului presimptomatic problemelor etice pe care le ridică sfatul genetic (respectarea confidențialității, consimțământul informat, caracterul non-direcțional
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
a asistenței medicale a bolnavilor cu ADPKD și familiilor lor, precum și inițierea unor studii/cercetări multidisciplinare, în colaborare cu alte echipe, pentru a realiza un spor de cunoaștere în acest domeniu. 1. Cunoașterea aprofundată a diagnosticului, istoriei naturale, îngrijirii și eredității ADPKD în primul rând de către nefrologi, dar și de alți specialiști care pot fi confruntați cu această afecțiune: interniști, cardiologi, neurologi/neurochirurgi, pediatri, specialiști în imagistică și, nu în ultimul rând, medici de familie. Pentru aceasta, considerăm utile: (a) Publicarea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
altora. Denunțând inechitatea socială, ei nu o prezintă ca fiind principala cauză a condițiilor infernale de viață pe care le descriu, ci atribuie multe din aceste condiții unor factori de altă natură, biologică și fiziologică, între care, în primul rând, ereditatea; prin aceasta s-ar explica înclinațiile spre perversiuni, spre violență, cruzime, crimă. Concluzia implicită nu poate fi decât inutilitatea acțiunilor de schimbare a societății. Instaurat în literatura franceză, n. a avut în romanul și mai ales în teatrul german reprezentanți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288369_a_289698]
-
vor prinde contur atribuții precis determinate, chiar dacă la început prerogativele judecătorești, hotărârile politice și militare, adoptarea legilor vor reprezenta încă o perioadă de timp "o masă informă și confuză"91. Principiul electivității în desemnarea suveranului este combinat cu cel al eredității. Alegerea aparține la început Dietei, din care fac parte principii laici și ecleziastici, prelați și seniori. La alegerea lui Otto I (936-978), la Aix-la-Chapelle s-au întrunit "ducii, conți din mari familii" și clerul superior 92. Otto I a luat
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
1438-1439)148, căsătorit cu fiica lui Sigismund, reunea drepturile a două dinastii. Ales "rege al Germaniei", el va adăuga la ducatul Austriei coroana Ungariei, unde Sigismund fusese recunoscut rege în 1403, și apoi coroana Boemiei. Din 1439 s-a stabilit ereditatea de facto la tronul imperial. Alegerea împăratului va deveni treptat o "licitație" pentru principii electori, care ofereau tronul pretendentului mai bogat (este ilustrativ chiar cazul alegerii lui Carol Quintul). Domnia lui Frederic al III-lea (1440-1493) a accentuat fărâmițarea și
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
burghezii care, abea născută, agonizează deja. Bacovia este locul geometric unde se exhibă această rană cangrenoasă, poetul secolului douăzeci burghez român, dar care refuză burghezia". Remarcabilă și puțin exploatată de următorii exegeți ai operei bacoviene este extragerea și etalarea dublei eredități a poetului și el de formație europeană ca Blaga sau Ion Barbu, cu diferența că la Bacovia în "animus european se recunoaște anima ancestrală, moldovenească". Și ca o bună cunoscătoare a istoriei acestei părți de Țară îi trece în revistă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
este redată creșterea și decăderea Moldovei, avatarurile ce-i însoțeau ciuntirile teritoriale etc. Nu-i uitat nici Iașul și atmosfera lui descrisă în termeni asemănători cu cei ai lui Cioran cînd vorbește despre capitala Moldovei: "Bacovia este produsul unei duble eredități - a unui dublu rău - unde criza care conduce la epidemia defetistă postbelică (Céline) se asimilează cu decăderea Moldovei. Beția, dezolarea pun stăpînire pe ținuturile moldovene locuite încă de vechii boieri, anacronici și retrograzi. Iașii, capitala, seamănă unei bătrîne curtezane care
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de transport În comun și parcurgeți restul distanței pe jos. Parcați-vă sistematic mașina la distanță de destinația dorită, pentru a termina traseul pe jos. Folosiți bicicleta pentru traseele mai scurte. În weekend, organizați o drumeție cu familia sau prietenii. Ereditatea și importanța depistării Metabolismul unui individ este determinat În principal de patrimoniul său genetic. Diversitatea genetică Întâlnită În cadrul populației explică de ce indivizi dintr-o populație dată pot suferi mai ușor de anumite boli decât alții, În ciuda unui mediu și a
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
Optați pentru o bună conservare și un bun mod de gătire a alimentelor PAGEREF Toc191054762 \ h 32 HYPERLINK \l " Toc191054763" Ceilalți factori de prevenție PAGEREF Toc191054763 \h 33 HYPERLINK \l " Toc191054764" Activitatea fizică PAGEREF Toc191054764 \h 34 HYPERLINK \l " Toc191054765" Ereditatea și importanța depistării PAGEREF Toc191054765 \h 35 HYPERLINK \l " Toc191054766" Prevenirea excesului de greutate PAGEREF Toc191054766 \h 38 HYPERLINK \l " Toc191054767" CUM SĂ GĂTIM FĂRĂ SĂ PRODUCEM SUBSTANȚE CANCERIGENE PAGEREF Toc191054767 \h 40 HYPERLINK \l " Toc191054768" Antioxidanți Împotriva cancerului PAGEREF
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
sunt propriul meu stăpân!”), din dezgust (ultimele cuvinte ale lui Crevel, dandy-ul suprarealist, au fost: „Rog incinerați-mă. Dezgustat. Dezgustat de tot.”), din oroarea - cum altfel dacă nu metafizică? - de a mai continua (Paul Celan, Marina Țvetaeva), dintr-o ereditate mai puternică decât capacitatea scriitorului de a o controla (Hemingway: tatăl său se sinucisese, iar mama lui Îi trimite arma, un Smith and Wesson, Însoțită de o prăjitură cu ciocolată!). Fiecare din aceste motivații, mai mult sau mai puțin conștiente
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
lui pe baza terapiei logopedice. S.D.A. (Sorocan Dumitru Dimi Aurelian), băiat, născut la 20.11.1971 în orașul Iași, Str. Plăieșilor nr. 7, respins de două ori de la comisia de înscriere pentru clasa I. Anamneza. Nu apar indicii de ereditate morbidă. Sarcina și nașterea au fost normale, fătul cu greutatea de 3.850 g. A fost alimentat artificial de la 11 zile. S-a născut cu deficit de motricitate, ceea ce a avut un efect negativ asupra dezvoltării ulterioare neuropsihomotoră. A ținut
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
prezentate la subcapitolul 3.6.). A alerga eficient pentru propriul corp sau a alerga rapid sau tehnic nu este o capacitate sau abilitate cu care omul se naște, ci, ca orice abilitate sau capacitate care nu se află sub influența eredității, ea trebuie însușită / asimilată / formată / învățată / educată. 3.4. Reacția forțelor la sol în timpul joggingului Am dorit să evidențiem separat acest aspect al aplicațiilor fizicii și biomecanicii în practica joggingului, tocmai pentru a sublinia importanța cunoașterii de cei care doresc
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
să poarte „accentul veșniciei”), B., ambițios în intențiile lui, urmărește să dezvolte tema destinului, eternul „al treilea”, care sfărâmă iluziile și proiectele a doi logodnici aflați în pragul vieții. Jacques, student în sculptură și arhitectură la Paris, este victima unei eredități încărcate, care nu va întârzia să răbufnească. Ciclotimic, trecând ușor de la veselie la tristețe, el suferă de „excitație maniacă”; iar „deraierea” lui e prevestită de unele comportări ciudate. Va sfârși ca un „strigoi”, într-un ospiciu, modelând din zăpadă - simbol
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285556_a_286885]
-
există preocupări variate din multe puncte de vedere (agronomice, biologice, culturale, ecologice, economice, energetice, etnice, farmaceutice, geopolitice, industriale, militare, politice, sociale, strategice, tehnice, tehnologice etc.). Un exemplu edificator în acest sens îl reprezintă apariția teoriei corelației datorită cercetărilor riguroase asupra eredității ale lui sir Francis Galton (1822-1911) [antropolog, biolog, psiholog și statistician englez, vărul lui Charles Darwin (1809-1882)], care l-au condus în anul 1866 la conceptul de variație legată a fenomenelor. Eclectic și neobosit în căutările lui, Galton a trăit
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
ani a speciei, timp în care specia a venit în contact cu un număr enorm de antigene diferite și a înscris în patrimoniul său genetic diferențierea unui număr echivalent de clone de limfocite. Este un exemplu tipic de lamarckism (principiul eredității caracterelor dobândite). Toate celulele unei clone poartă pe suprafața lor molecule identice de anticorpi care funcționează ca receptori specifici de antigene (fig. 1.5). Selecția clonală determină producerea de celule plasmatice secretătoare de anticorpi și o rezervă mărită de celule
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
literatura științifică românească ca atare, dar pluralul său antigens trebuie tradus prin antigeni, deoarece numai dacă pluralul ar fi fost antigenes s-ar fi justificat utilizarea termenului de antigene . S-ar evita astfel și orice referință (confuzie) la (cu) unitățile eredității - gene, chiar dacă termenul se construiește cu prefixul anti -. Și în Oncogenetică s -a utilizat termenul de antioncogenă - antioncogene ca sinonim pentru genele supresoare de tumori, dar acest termen nu se mai utilizează din motiv că este generator de confuzii. Totuși
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în regiunile variabile ale moleculelor imunoglobulinice (Zarnea și Mihăescu, 1995). Alotipurile imunoglobulinice apar astfel ca fiind rezultatul variațiilor din secvența de aminoacizi a regiunii constante a catenelor H și L, moștenite ereditar în manieră mendeliană și după un model de ereditate codominantă, ceea ce face ca alelele distincte dintr-un același locus genic să se exprime în egală măsură, condiționând exprimarea unui anumit alotip, prin care este caracterizat fiecare individ uman. Markerul G1m(a) din moleculele IgG1 are secvența Asp-Glu-Leu-Thr-Lys, la unii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]