2,928 matches
-
461. Ca arhidiacon, în timpul pontificatului lui Leon I, a luptat puternic pentru dreptul de supremație a Episcopului Romei și s-a opus condamnării Patriarhului Constantinopolului, Flavian, de către al doilea Conciliu Ecumenic de la Efes din 449 convocat pentru a soluționa problema ereziei lui Eutichie. Conform unei scrisori a împărătesei Pulcheria, găsită printre scrisorile papei Leon I, arhidiaconul Ilarie își cerea scuze că nu i-a adus o scrisoare din partea papei, după evenimentele de la conciliul ecumenic. Însă datorită lui Dioscurus, Episcop de Alexandria
Papa Ilarie () [Corola-website/Science/305402_a_306731]
-
subordonare, fapt care ar fi în contrazicere cu dogma că cele Trei Persoane sunt întru totul egale. O cercetare a documentelor relevă faptul că în epoca în care s-a formulat doctrina filioque Vestul era confruntat cu necesitatea combaterii unor erezii, astfel încât a apărut posibilitatea ca din dorința de a sublinia anumite aspecte să se ajungă la formulări cu înțelesuri nedorite. Se pare că doctrina a apărut în Spania. Adăugarea a fost aprobată în anul 809 de către Conciliul de la Aachen și
Diferențe teologice între Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/327563_a_328892]
-
mai veche congregație a Curiei Romane, fiind instituită în 1542 de Papa Paul al III-lea, cu numele de "Sacra Congregație a Inchiziției Romane și Universale", cu scopul de a veghea asupra problemelor credinței și de a apăra biserica de erezii. În anul 1908 papa Pius al X-lea i-a schimbat denumirea în "Sacra Congregație a Sfântului Oficiu", iar în 1917 papa Benedict al XV-lea i-a încredințat și competența Indexului de cărți interzise, desființând congregația care se ocupa
Congregația pentru Doctrina Credinței () [Corola-website/Science/299682_a_301011]
-
unor părți din Noul Testament, David a pierdut orice sprijin din partea protectorilor săi. De teama de a nu fi suspectat la rândul său de simpatizare cu noile idei ale lui David, Blandrata (el însuși unitarian) l-a denunțat pe David pentru erezie, păstrând astfel privilegiile pentru unitarienii moderați. Sub influența lui Johannes Sommer, rector la gimnaziul din Cluj, David (aproximativ în 1572) a abandonat cariera teologică, ceea ce nu a oprit procesul împotriva sa. Judecat și condamnat, David a murit în închisoarea cetății
Francisc David () [Corola-website/Science/306849_a_308178]
-
a ucis toate rudele din al doilea mariaj al tatălui sau. A ieșit triumfător din lupta pentru putere. A respins atacul perșilor și a continuat politică religioasă a lui Constantin. Dar dezbaterile aprinse provocate de arianism și alte sciziuni și erezii amenințau stabilitatea imperiului. Constantius a încercat să recreeze coeziunea politico-religioasă punând accent pe rolul suprem al împăratului creștin. Ceremoniile de la curte erau marcate de zelul sau religios, ce va rămâne o trăsătură pregnantă în Imperiul Bizantin. În contextul conflictului cu
Dominat () [Corola-website/Science/299488_a_300817]
-
965, țara a suferit cinci invazii maghiare. În 944, Bulgaria a fost atacată de pecenegi, care au jefuit regiunile nord-estice ale Imperiului. Sub Petru I și Boris al II-lea, țara a fost divizată și pe plan religios, odată cu apariția ereziei bogomiliste. În 968, țara a fost atacată de Rusia Kieveană, al căror lider Sviatoslav I a luat Preslavul și a așezat capitala la Preslaveț. Trei ani mai târziu, împăratul bizantin Ioan I Tzimiskes a intervenit și l-a învins pe
Țaratul Bulgar () [Corola-website/Science/320215_a_321544]
-
a fi ultimul dintre marii profeți după Adam, Zoroastru, Buddha și Iisus, dar, pentru el, ultimii trei comiseseră greșeala de a nu-și fi consemnat în scris învățătura, care, deformată după moartea lor, a lăsat loc interpretărilor divergente, dând naștere ereziilor. Pretinzându-se universală, „Biserica adevărului” deținea, așadar, cărțile sale canonice, care nu au putut fi reconstituite decât recent, prin manuscrisele recuperate în Egipt și în Turkestanul chinez. Șapte dintre aceste scrieri, compuse în limba siriacă, îi aparțin chiar lui Mani
Mani () [Corola-website/Science/318055_a_319384]
-
niciodată total accesibil omului, și că el nu este nici azi încă total accesibil, astfel d.p.d.v. uman neputând să susținem că îl cunoaștem deasupra oricărei îndoieli. Fanaticul se percepe așadar ca unicul deținător al adevărului confruntat cu o lume de erezii. El este acel "alege crucea sau mori" sau acel "Allah e mare" al unora care folosesc girul Absolutului pentru a justifica nejustificabilul. (traducere și sinteză după text de Claude Paris și Yves Bastarache din lucrarea ""Gândire critică și argumentație"" (Éditions
Religie () [Corola-website/Science/296516_a_297845]
-
Bastarache din lucrarea ""Gândire critică și argumentație"" (Éditions C.G. Québec (Canada) 1995), cap. 3 ("Privire asupra religiei"), p. 69/70.) Istoric vorbind, superstiția a fost întotdeauna credința celui de-o religie diferită de aceea a celui care o judecă. Astfel ereziile au fost considerate a fi superstiții, așa cum și religiile celorlalți au fost definite ca fiind superstiții. Se pare deci că și eticheta de superstiție face parte din mai numeroasa familie de manifestări ale "antropocentrismului": o credință, o valoare sau o
Religie () [Corola-website/Science/296516_a_297845]
-
că Lactanțiu spune: "Religia este cultul adevăratului Dumnezeu, superstiția fiind aceea a unui fals dumnezeu". Alți creștini au fost chiar mai preciși, astfel că Clement din Alexandria (Stromates, vii, 4) și Origen (Contra Celsum, iii, 79) definesc religia evreilor și ereziile creștine ca fiind și ele superstiții. Pentru Augustin chiar și caracterele mistice fac parte din superstiție (De doctrina christiana, xx). Pentru Toma d’Aquino, mai perspicace și deci mai rezervat, căci realizează faptul că religia și superstiția se opun pe
Religie () [Corola-website/Science/296516_a_297845]
-
000 manuscrise. În jurul lui erau grupați cei mai de seamă reprezentanți ai umanismului din Toscana, Vincenzo Viviani și Carlo Dați din Florența, Lorenzo Bellini din Pisa. Împreună reușesc să pună la adăpost manuscrisele orginale ale lui Galileo Galilei, suspectate de erezie de către tribunalele inchizitoriale. Spirit liber, neconformist, care nu făcea nicio concesie dogmelor Bisericii Catolice, el însuși intra în conflict cu Inchiziția și cu atotputernicul Ordin al Iezuiților. Bibliotecă să, deschisă publicului în anul 1747, dotată cu numeroase texte științifice în
Antonio Magliabechi () [Corola-website/Science/309603_a_310932]
-
Poitiers") a fost episcop, învățător al Bisericii, Sfânt. S-a născut la Poitiers la începutul secolului al IV-lea (cca. 315). A fost botezat la vârstă adultă. Ales episcop al cetății natale în jurul anului 350, a luptat cu zel împotriva ereziei ariene (care respingea dumnezeirea lui Hristos), în această privință asemănându-se cu Sf. Ierarh Atanasie. A fost exilat de împăratul Constantius în Răsăritul Imperiului. În exil a scris opera sa principală, despre Sfânta Treime. După moartea lui Constantius s-a
Ilarie de Poitiers () [Corola-website/Science/303157_a_304486]
-
nostru Ibn Hatib an-Nasiri, naibul" (reprezentantul) "cadiului șeicul, Izzuddin Șamsuddin ibn Aminuddovle, cadiului suprem Fathuddin al-Maliki și cadiul suprem Șihabuddin al-Hanbali se discută cazul" (lui Nasimi). El a sedus din calea adevărului pe câțiva nebuni și ei aflându-se în erezie și ateism, i se supuneau. Despre aceasta i-a informat pe cadii și teologi din oraș, unul cu numele Ibn al-Șangaș Alhanadan. Arbitrul i-a spus: "Dacă tu vei dovedi că vorbești despre Nasimi, nu te voi execută". Nasimi a
Nasimi () [Corola-website/Science/309216_a_310545]
-
Iuda devine, timp de o mie de ani, Jidovul Rătăcitor, înainte de a i se alătura din nou Hristosului în Împărăția lui Dumnezeu. Parcurgând textul, Har Veris descoperă că este atras de imaginația acestuia, găsind-o mai intersantă decât majoritatea celorlalte erezii apărute din dorința de putere și bani. Sosit pe planeta de origine a ereziei, Har Veris se confruntă cu Lukyan Judasson, creatorul "Căii Crucii și a Dragonului", descoperind astfel o conspirație de Mincinoși nihiliști, care consideră Adevărul ca fiind entropie
Calea Crucii și a Dragonului () [Corola-website/Science/323236_a_324565]
-
alătura din nou Hristosului în Împărăția lui Dumnezeu. Parcurgând textul, Har Veris descoperă că este atras de imaginația acestuia, găsind-o mai intersantă decât majoritatea celorlalte erezii apărute din dorința de putere și bani. Sosit pe planeta de origine a ereziei, Har Veris se confruntă cu Lukyan Judasson, creatorul "Căii Crucii și a Dragonului", descoperind astfel o conspirație de Mincinoși nihiliști, care consideră Adevărul ca fiind entropie și disperare și caută să ușureze și să înfrumusețeze sensul vieții celorlalți prin crearea
Calea Crucii și a Dragonului () [Corola-website/Science/323236_a_324565]
-
Maicii Domnului” din Nicula; tot în această perioadă a îndeplinit ascultările de Secretar și Eclesiarh al mănăstirii; - octombrie 2001-prezent: doctorand la catedră de „Istoria Bisericească Universală” din cadrul „Facultății de Teologie Ortodoxă” din Cluj-Napoca. Tema tezei de doctorat este: „Ortodoxie și erezie în Biserică Primară”, sub îndrumarea PC Pr. Prof. Vasile Leb; - februarie 2002-aprilie 2004: preot duhovnic la Mănăstirea Nașterea Maicii Domnului” din Ciucea; - aprilie 2004: transferat în Mitropolia Europei Occidentale și Meridionale, la Mănăstirea Înălțarea Sfintei Cruci” Malvialle, Franța; - aprilie 2004
Timotei Lauran () [Corola-website/Science/313266_a_314595]
-
că locul adăpostea mai mulți dizidenți. În rest, orașul nu era un centru important de învățătură, ceea ce i-a permis lui Ockham să redacteze, în liniște, textele sale politice și antipapale, axate pe ideea că instituția catolică este atrasă în erezie prin practica îmbogățirii. Scrierile sale politice au jucat un rol important în discuțiile despre relația dintre Biserică și stat. Cele mai influente în epocă au fost însă gândirea sa filosofică și teologică. Tradițional, i se atribuie inițierea curentului nominalist oxfordian
William Ockham () [Corola-website/Science/299422_a_300751]
-
mai mult decât atât, ei își manifestă dragostea pentru întreaga creație așa cum reiese din acest fragment celebru din opera marelui mistic andaluz Ibn Arabi (1165-1240): Religia islamică a fost criticată, în primul rând, de către creștini care l-au considerat o erezie. Unul din primele astfel de atacuri îl întreprinde Ioan Damaschinul în lucrarea "Perì hairéseōn" ("Despre erezie"). Printre cele mai importante teme ale criticii islamului se situează: moralitatea vieții lui Mahomed, presupusele contradicții din Coran, respectarea drepturilor omului și condiția femeii
Islam () [Corola-website/Science/296539_a_297868]
-
celebru din opera marelui mistic andaluz Ibn Arabi (1165-1240): Religia islamică a fost criticată, în primul rând, de către creștini care l-au considerat o erezie. Unul din primele astfel de atacuri îl întreprinde Ioan Damaschinul în lucrarea "Perì hairéseōn" ("Despre erezie"). Printre cele mai importante teme ale criticii islamului se situează: moralitatea vieții lui Mahomed, presupusele contradicții din Coran, respectarea drepturilor omului și condiția femeii în statele islamice, dar și radicalismul religios al învățăturilor islamice care susțin conversia necredincioșilor prin Jihad
Islam () [Corola-website/Science/296539_a_297868]
-
a fost adoptată în Occident, apelativul a sfârșit prin a fi aplicat exclusiv episcopului Romei. Acest uz corespundea unei preeminențe ministeriale recunoscută deja de mai înainte. În secolul al II-lea Irineu de Lyon, în opera lui de combatere a ereziei gnostice - "Adversus haereses" - sublinia primatul de doctrină constant învățat în Bisericile de origine apostolică de episcopii care - prin succesiune - au ocupat respectivele sedii. În opera sa Irineu a amintit îndeosebi preeminența succesiunii episcopale a Bisericii din Roma, «mare, antică, universal
Papă () [Corola-website/Science/296846_a_298175]
-
contravinea ideii de supremație papală. Pontificatul Papei Pelagius a însemnat și finalul schismei interne a Bisericii Apusene din Italia, apărută din cauza condamnării de către Papa Vigiliu a "Celor Trei Capitole", care exprimau punctul de vedere ortodox al teologiei creștine în contrast cu tezele ereziei monofizite. De asemenea , Papa Pelagius a promovat celibația în rândul clerului, dar regulile sale erau mult prea stricte și succesorul său, Papa Grigore I cel Mare le-a modificat și le-a extins făcându-le aplicabile. Papa Pelagius al II
Papa Pelagius al II-lea () [Corola-website/Science/305408_a_306737]
-
-ul(527-565) a recucerit bazinul apusean al Mediteranei, a publicat un cod legilativ celebru și a construit monumente somptuase, la care s-au afirmat primele influențe ale Orientului Apropiat și Mijlociu. Conflictele religioase s-au succedat sub forma unor diverse erezii, servind ca suport autonomiilor provinciale, autonomii care s-au manifestat mai ușor pe timpul invaziei perșilor sasanizi(602-630) și ale arabilor(începând cu anul 632). Heraclius I-ul(610-641), învingător al perșilor, nu a mai putut opripe arabi. El a pierdut
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
ecran care descrie descoperirea Evangheliei după Toma, despre care se crede în film că este cea mai apropiată de cuvintele reale ale lui Isus: filmul declară că Biserica Catolică refuză să recunoască documentul ca o evanghelie și o consideră o erezie. "Stigmata", produs cu un buget de 29 milioane $, a debutat pe primul loc la box office în primul week-end, aducând încasări de 18.3 milioane $ și devenind primul film în cinci săptămâni care a depășit "Al șaselea simț" la box
Stigmata (film) () [Corola-website/Science/325980_a_327309]
-
că Emmanuel Goldstein era (omolog Fratelui cel Mare) ținta furiei și a sentimentelor de ură ale maselor. Prezentat ca inamicul numărul unu al Oceaniei, el era totodată și o unealtă a Partidului, care, neoficial, și păstrând anumite limite, chiar încuraja erezia (gândirea neortodoxă), căci „Ascultarea nu ajunge. Dacă nu-l faci (pe om) să sufere, cum poți fi sigur că ascultă de voința ta și nu de-a lui? Puterea constă în a-l umili și a-i provoca durere. Ai
O mie nouă sute optzeci și patru (roman) () [Corola-website/Science/302763_a_304092]
-
În anul 325, în orașul Niceea, a avut loc primul conciliu ecumenic creștin, convocat de împăratul Constantin. În cele trei luni, cât a durat conciliul, trei sute de episcopi au aprobat o serie de dogme necesare în lupta împotriva ereziilor, și au hotărât ca erezie, care provine din cuvântul grecesc <i>hairesis</i>, care însemna <i>alegere</i>, să însemne de atunci încolo <i>greșeală</i>. Astfel: greșește acela care alege liber și nu se supune stăpânilor credinței.
25 MAI. EREZII (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295877_a_297206]