1,916 matches
-
creatoare, unii autori consideră că ele sunt refractare la acumularea excesivă de informație. Charles Nicolle ajunge să afirme că “geniul inventiv nu este în stare să înmagazineze cunoștințe și că spiritul inventiv poate fi omorât de un învățământ deficitar, de erudiție și de opiniile înrădăcinate”. Se poate spune deci că ca geniul inventiv nu memorează cunoștințe nerelevante, dar fără o cantitate mare de cunoștințe, geniul creativ nu poate fi conceput. Așa cum spune Lucretius în „De rerum natura”, “din nimic nu se
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
cultură teologică. Vom prezenta, pe scurt, cum era privită educația la Sfinții Părinți : Clement Alexandrinul, Vasile cel Mare, Ioan Gura de Aur și Fericitul Augustin. 2.1.1. Educația religioasă în „Pedagogul” lui Clement Alexandrinul Format într-un climat de erudiție și efervescență spirituală, propriu Școlii din Alexandria, Clement Alexandrinul<footnote id="21">Clement Alexandrinul (150 - 215 d.Hr.) s-a format la școala din Alexandria, la confluența culturilor greacă, latină și ebraică. După moartea dacsălului său, Pantainos, adevenit chiar conducătorul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
cuprinsă între momentul anterior colonizării Daciei de către romani și momentul constituirii și consolidării statelor medievale românești, în secolul al XIV- lea. Principalul element de noutate al lucrării rezidă în abordarea și conceperea critică a istoriei, într-o lucrare de vastă erudiție, care se sustrage influenței pozitivismului vremii, dând seama de o concepție aparent eclectică, în care elementele de filosofia istoriei, datorate, în principal, lui Giambattista Vico (ciclicitățile reversibile) se întâlnesc cu materialismul hegelian, cu evoluționismul lui Darwin și Herbert Spencer și
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
perioada cuprinsă între momentul anterior colonizării Daciei de către romani și momentul constituirii și consolidării statelor medievale românești, în secolul al XIVlea. Principalul element de noutate al lucrării rezidă în abordarea și conceperea critică a istoriei, într-o lucrare de vastă erudiție, care se sustrage influenței pozitivismului vremii, dând seama de o concepție aparent eclectică, în care elementele de filosofia istoriei, datorate, în principal, lui Giambattista Vico (ciclicitățile reversibile) se întâlnesc cu materialismul hegelian, cu evoluționismul lui Darwin și Herbert Spencer și
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
reînnoirea artelor s‑a produs gradat, iar perioada gotică reprezintă un episod esențial în cadrul acestei reînnoiri, așa încât noutățile lui Giotto au fost pentru ei cu atât mai senzaționale. Ca urmare, pentru italienii din secolul al XIV‑lea arta, știința și erudiția, înfloriseră în perioada clasică, dar apoi au fost distruse de popoarele din Nord, astfel încât artiștii italieni au avut convingerea că lor le revenea datoria să deschidă o nouă perioadă, în care să reînvie un trecut glorios: acest ideal regăsindu‑se
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
apărut din umbra lui Giorgione după ce acesta a murit de ciumă în 1510. Prin grația gesturilor și intensitatea vie a cu‑ lorilor, lucrările lui Tiziano, cum ar fi Înălțarea Fecioarei, marchează începutul apogeului Renașterii la Veneția. Tiziano nu avea nici erudiția lui Leonardo și nici personalitatea puternică a lui Michelangelo, nici farmecul lui Raffaelo, dar a fost un pictor a cărui măiestrie o egala pe cea la care a ajuns Michelangelo, cât privește desenul. El se remarcă cu precădere prin portretele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
știința arabilor la care mergea, tânărul benedictin îl rugă să-i permită să-l însoțească. După trei ani de învățătură, Gerbert s-a întors maestru în Geometrie, mecanică, astronomie și alchimie. In acele vremuri nici nu era nevoie de atâta erudiție pentru a fi privit ca necromant și vrăjitor. Totuși, calitățile superioare ale călugărului îl promovară încet în ierarhia monahală, el fiind primul papă (Silvestru II,999-1003) capabil să întocmească un horoscop. Gerbert are meritul de a fi răspândit cifrele arabe
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
forme, adesea mai primejdioase pentru istoric decât cele vechi. Orice moment istoric are În structura lui o doză de fantezie mitică. Străduința noastră de a conștientiza miturile trebuie să fie permanentă. Interesul pentru mituri crește În epoca renașterii naționale, prin erudiții transilvăneni apărători ai purității latine și prin cărturarii de la Începutul secolului al XIX-lea. Sursa de inspirație În literatură sau artă, mitul a devenit deja o prezență obișnuită În discursul romanticilor târzii În epoca renașterii naționale a popoarelor. Căutând să
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Geta Pricopi () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93560]
-
culturală între autor și cititor. Sensul acestor referințe ekphrastice se creează în dialogul etern dintre autor și publicul său. Din perspectiva aceasta, cu scrisul lui Constantin Țoiu suntem în fața unui autor cult, care nu face însă o demonstrație ostentativă de erudiție plastică și pentru care evocarea unor opere de artă în universul său romanesc este un exercițiu cât se poate de firesc: "Am oroare de așa numiții scriitori culți"48. Recursul la o operă de artă, prin descriere sau referință ekphrastică
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
regelui Ferdinand, la 20 iulie 1927, în care intră și Patriarhul Miron Cristea. În această campanie care s-a desfășurat de-a lungul câtorva luni de zile și care a mobilizat o serie de ierarhi, Nae Ionescu, printr-o impresionantă erudiție canonică și dogmatică, reușește să demonstreze imposibilitatea Patriarhului de a sluji la doi stăpâni, situație gravă pentru buna funcționare a Bisericii. A doua campanie de presă care va constitui și obiectul studiului de față privește data prăznuirii Paștilor în 1929
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
va constitui și obiectul studiului de față privește data prăznuirii Paștilor în 1929, ca urmare a unei încălcări canonice. În această campanie este antrenată o parte reprezentativă a discipolilor din Școala lui Nae Ionescu, aceștia făcând o adevărată risipă de erudiție teologică și purtând polemica la un nivel maxim de competență. Pentru a putea reliefa mai bine această campanie pascală, ne-am propus prezentarea diacronică și sintetică a unui vast tablou care să surprindă articulațiile unei dezbateri teologice majore în care
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
umană se regăsește în interiorul comunității de iubire, Biserica. Iconomia pune în lumină libertatea lui Dumnezeu, care dă măsura dragostei Sale pentru creație. Demersul Pr. Chesarie are o dublă miză. Mai întâi, el vizează dimensiunea științifică, constituind o riguroasă contribuție (o erudiție remarcabilă, o coerență a demonstrației, existența unei bibliografii compozite, cu numeroase surse occidentale și răsăritene) la cercetarea teologică. Apoi, este vorba de o problemă actuală care privește dialogul interconfesional, deschiderea spre alte orizonturi de așteptare. Cercetarea întreprinsă de Pr. Chesarie
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Probabil, la o viitoare ediție esențializată, autorul va renunța la o parte din aceste citate prea stufoase, facilitând urmărirea și punerea mai bine în lumină a viziunii sale originale. Lucrarea domnului Mihail Diaconescu excelează prin rigoare demonstrativă, logică argumentativă filocalică, erudiție și rafinament al scriiturii. Bazat pe o vastă bibliografie, acest tratat despre estetica Ortodoxiei, conceput într-o fecundă perspectivă interdisciplinară, reprezintă un demers novator și absolut necesar pentru studiile teologice actuale, cam închistate în sinteze etnoteocentrice pietiste sau ecumeniste facile
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
care încearcă să răspundă la întrebarea " Ce este omul?", fac, într-un fel sau altul, antropologie. O listă lungă de gânditori, de la Kant la Todorov, pot avea idei asupra acestei probleme fără să fi "făcut teren" niciodată. Având în vedere erudiția și intuițiile sale fulgerătoare, Marcel Mauss, care nu era un om de teren, a exercitat și exercită încă o influență durabilă asupra ideilor antropologiei. Știind ce grad de minuțiozitate trebuie atins pentru a obține observații valabile, el era chiar un
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
în Canada i se conferă cele mai înalte titluri universitare și atestări în ramurile economiei. In restrânsul medalion pe care ni l-am propus nu vom enumera nici domeniile nici operele în care Prof. V-le Tega și-a afirmat erudiția. A elaborat 10 lucrări de specialitate dintre care două au fost onorate cu premii de prestigiu și a scris numeroase lucrări și articole despre aromâni. Pe lângă articolele pe care dl. Prof. V-le Tega le-a oferit Curierului „Ginta Latină
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
docilitate în genul relației profesor-elev. În această ordine de idei sunt de semnalat și alte câteva obstacole, mai subtile, care fac totuși parte, cu claritate, din aceeași reacție, să-i spunem, de conștiință a independenței intelectuale. Deși decalajul cultural, de erudiție și referințe este încă imens, în unele cazuri precise destul de rare, într-adevăr, dar existente , se poate pune totuși și întrebarea: de ce un autor român ar fi etern obligat să citeze doar referințe străine, iar un anume autor străin, într-
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
spus, concilierea punctelor de vedere opuse (Villemin) sau schimbul multilateral (ein wechselseitiger Austausch) (T.W. Danzel)10. Studiul influențelor literare străine, care încep să fie recunoscute și studiate sub această emulație (și care se transformă în perioada pozitivistă în simplă erudiție istorico-literară), are la origine conștiința participării la tradiții și valori europene, recunoașterea și cultivarea elementelor literare comune, internaționalizarea creațiilor locale, ieșirea din izolare, lărgirea orizontului. Cine nu cunoaște decât o literatură nu cunoaște decât o singură pagină a cărții. (Mazzini
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
când, prin Legea Învățământului pubicată în M.O. din 27 martie, se înființează Secția de Stiinte Agricole de la Facultatea de Stiinte a Universității din Iași, ilustrata medalistic prin prezența profesorului Haralamb Vasiliu. Prezența inegalabilului dascăl, cercetător recunoscut, biolog de mare erudiție și unul dintre ctitorii zootehniei moderne, cum este numit Agricolă Cardaș în literatura de specialitate, vom preciza că acesta ilustrează o altă etapă din istoria învățământului respectiv care începe cu anul 1933, când este promulgată Legea pentru transformarea Secției de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
reguli rigide aplicabile la situații punctuale. Etapa acceptării unui proiect de cercetare nu trebuie văzuta ca o etapa birocratică, ci mai mult, să conducă la o reflexie etică clară asupra cercetării și presupune o supraveghere continuă. I. Evaluarea criteriilor de erudiție. Cercetătorii trebuie sa explice clar avantajele și dezavantajele ce rezultă din proiect, participanților pentru a înțelege contribuția lor la îmbogățirea cunoașterii. II. Metoda proporțională. Evaluarea proiectelor se face proporțional cu perceperea riscurilor, inconveniențelor asociate cercetării. III. Metoda analizei. Deciziile cu privire la
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
din parte-i de o lectură atentă a vechiului manuscris al cărții de față și de multă încurajare. În profesorul Mihai Moraru am găsit fără îndoială cel mai apropiat prieten medievist - dacă acest cuvânt are puterea să reprezinte copleșitoarea lui erudiție, care merge mult dincolo de granițele domeniului și pe care o împărtășește întotdeauna cu bucuria și mărinimia unui mare spirit. Alături de acești doi respectați filologi și de profesorul Nicolae Manolescu, cel care a făcut posibilă, datorită personalității sale protectoare, finalizarea cu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
multe aparținând lui C. Stere), în studii precum Social-democratism sau poporanism? și Neoiobăgia d-lui Gherea ale aceluiași, în amplele expuneri semnate de G. Ibrăileanu, Radu Rosetti, Ion Radovici, Ion Teodorescu ș.a., se militează cu pasiune, cu inteligență și cu erudiție pentru reformele necesare „ridicării politice și economice a țărănimii”, adică înființarea Casei Rurale, reforma administrativă, jugularea trusturilor arendășești, exproprierea latifundiarilor etc. Înflăcărate campanii sunt purtate după răscoala din 1907, ca și în primăvara anului 1914, la alegerea Adunării menite a
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
să lase deoparte țintarul în care te înscriau. Cunosc, în fine, oameni extraordinari, scriitori autentici, critici de calibru, profesori eminenți care stau într-un con de umbră - parte din neimplicarea lor, parte din opacitatea multora la ceea ce înseamnă subtilitate, finețe, erudiție și alte asemenea. Cunosc totodată o serie de impostori care fac valuri, gălăgie, rating, ridicându-se deasupra prin fraudarea ori dezechilibrarea judecății de valoare. Dacă, haiducește, iau de la îmbuibați și dau la cei merituoși și scriu, de pildă, în „Evenimentul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
în Antichitate, cu franceza în prima etapă a epocii moderne și cu engleza în epoca actuală. Manifestarea acestui tip de autoritate, la distanță, este însă mai puțin specific limbii populare, fiind definitoriu pentru limba literară, care, urmînd evoluția culturii de erudiție și modelele acceptate de ea, presupune o înmulțire a mijloacelor de expresie, fie prin preluări de elemente din alte limbi de cultură, fie prin urmarea modelelor din alte limbi de cultură, fără a presupune vecinătatea sau contemporaneitatea cu ele. Prin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și după ce nu a mai avut un corespondent popular. Acest lingvist a stabilit că cele două niveluri ale culturii, indicate de Lucian Blaga, se raportează la cele două niveluri ale limbii: cultura minoră la limba populară și cultura majoră (de erudiție) la limba literară (de cultură). Din perspectiva a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, problemele limbii literare comportă mai multe aspecte, între care se relevă, în primul rînd
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prima vedere ca un antonim al lui consemnare prin scriere. Deseori, se menționează oralitatea literaturii populare, însă trăsătura oralității este definitorie pentru întreaga cultură populară (cunoaștere, artă, religie etc.) și se poate identifica și în unele manifestări ale culturii de erudiție (sau majore). Există însă scriitori care transferă în scrisul lor particularități ale limbii vorbite, astfel încît oralitatea devine o trăsătură a stilului unor opere literare. În aceste condiții, narațiunea literară a dezvoltat unele tehnici speciale (precum monologul interior, discursul indirect
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]