18,301 matches
-
luministe”, dar mai ales ideologice și politice au dus la anularea atractivității ei). Este un studiu istorico-analitic științific, care poate să instruiască (și să-l păstreze până la final pe cititorul hârșit în lecturi academice), dar nu oferă decât infime plăceri estetice. O tribună captivantă conține numeroase informații privind dezvoltarea „tehnică” a televiziunii, statistici, grile de programe TV, excerpte din directive oficiale etc., într-un discurs destul de arid, cu puține poienițe de expresivitate stilistică sau de narativizare. Deși este vorba despre o
TVR-ul ceaușist: un copil ridat precoce by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2411_a_3736]
-
numai fiindcă a scris în același timp cu ei, dar și fiindcă e afinul lor spiritual și un modernist à outrance. Împărtășește ideea lui Lovinescu despre „timpul (care) omoară orice creație omenească”, formulă încă și mai radicală decât „mutația valorilor estetice”, care lăsa clasicismului o șansă, în vreme ce pentru Zarifopol, clasicii nu sunt decât „o proptea pentru opiniile literare și artistice”. Ce „om în stare să vadă estetic”, se întreabă el, nu simte neplăcut „convenționalul abstract” din pictura lui Rafael? Nu se
Dublă aniversare Paul Zarifopol (1874-1934) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2421_a_3746]
-
timpul (care) omoară orice creație omenească”, formulă încă și mai radicală decât „mutația valorilor estetice”, care lăsa clasicismului o șansă, în vreme ce pentru Zarifopol, clasicii nu sunt decât „o proptea pentru opiniile literare și artistice”. Ce „om în stare să vadă estetic”, se întreabă el, nu simte neplăcut „convenționalul abstract” din pictura lui Rafael? Nu se bucură de bunăvoință nici literatura clasică franceză, care „seamănă curios cu viața germană prusificată”, având în Boileau și compània (atenție la accent!) niște „vrednici jandarmi literari
Dublă aniversare Paul Zarifopol (1874-1934) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2421_a_3746]
-
regizoral propriu. Metodă ei este post-modernă. Deconstruind, prețuind valoarea cuvîntului și încărcătură lui, defrișînd într-un hătiș de sensuri, ea își deschide un drum nou, respectînd reguli dramatice, revelat prin propriile percepții și obsesii trezite, susținut coerent printr-o demonstrație estetică, regizorala. În ceea ce-l privește pe Mircea Cărtărescu, declară că este un dramaturg autentic, lucru vizibil nu doar din Levantul, dar și din Nostalgia și Orbitor. În orice caz, să prinzi într-o formulă dramatică și scenica 7000 de versuri
Fabrica de vise by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18184_a_19509]
-
1998 - e din categoria celor care oferă multe subiecte curiozității lingviștilor; cu riscul, aproape inevitabil, ca analizele acestora să nu mai păstreze nimic din umorul textului. În cartea această, în care aproape totul se petrece la nivelul codurilor ortografice, efectul estetic al experimentelor formale mi se pare indubitabil: prin artificiul inteligent, bazat pe surpriză, inventivitate, tensiune a raportului dintre formă și sens, se obțin reliefarea, înstrăinarea, distanțarea ironică (permițînd abordarea dezinvolta a unor teme "mari"). Merită însă observată chiar relevanță pur
Scriere experimentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18180_a_19505]
-
îndrăzneala imaginației romantice? Destul! Cum, necum, și acest loc trebuie cedat unei cărți scrise de o persoană însemnată (...), anume Enigmă Otiliei". Demonstrația psihologică, ce, fără a fi neverosimila, e însă mai puțin convingătoare decît sesizarea unei inadvertente de apreciere pur estetică, anevoie de parat, în sentința călinesciana: "Cezar Petrescu nu e decît un jurnalist cu un bun condei, insă istoricește el a adus literaturii române un element ce-i lipsea: invenția". Pe bună dreptate, exegetul se oprește la "vădita contradicție în
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
și necesitatea comunității, în vreme ce legalitatea este convenția care permite exercitarea autorității legitime. Legitimitatea nu poate fi instrumentalizată sau apropiată de grupuri de presiune, în vreme ce legalitatea este cîmpul de acțiune predilect al acestora. În domeniul culturii, legitimitatea provine din valoarea culturală, estetică, morală sau ideală pe cînd legalitatea este mai întotdeauna o formă de exprimare a cenzurii politice sau, în cazurile grave, legalitatea devine un instrument în operațiuni politice de alterare, falsificare și eliminare a valorii legitime. România a traversat în epoca
Chiar trebuie să descoperim apa caldă? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/18178_a_19503]
-
În notele amintite, cel mai des apare Ion Negoitescu, a cărui existența savuroasa umple paginile cărții. El, care cel dintîi vorbea cu atît umor despre condiția să libertina, cu atîtea consecințe pentru el și ceilalți și în general pentru lumea estetică a Bucureștiului. Cel mai bine ne simțeam în prezența lui, - Balotă și cu subsemnatul. Din perioada aceea mi se și trage numele de Costăchel pomenit în Caiet, nemaiîntîlnit de cititori, legat de aceiași ani ^50, în care exist și eu
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
patrimoniul multor muzee, organizatorii au exclus orice participare de complezenta și, într-un anumit fel, orice factor de risc, asigurîndu-si din pornire un nivel artistic incontestabil. Dar, pe lîngă selecția numelor, s-a operat și o subtilă selecție a formulei estetice care, tot de la bun început, garanta imaginea unitară a simpozionului și o compatibilitate înaltă a viziunilor artistice particulare. Formulă estetică pentru care s-a optat a fost aceea a grupului Prolog, chiar dacă nu toți participanții au făcut efectiv parte din
Între peisaj, atelier si muzeu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18200_a_19525]
-
din pornire un nivel artistic incontestabil. Dar, pe lîngă selecția numelor, s-a operat și o subtilă selecție a formulei estetice care, tot de la bun început, garanta imaginea unitară a simpozionului și o compatibilitate înaltă a viziunilor artistice particulare. Formulă estetică pentru care s-a optat a fost aceea a grupului Prolog, chiar dacă nu toți participanții au făcut efectiv parte din grup, iar pictorii sînt: Horia Bernea, Constantin Flondor, Mihai Horia, Horea Pastina, Mihai Sârbulescu și Vasile Ulian. Indiferent de generația
Între peisaj, atelier si muzeu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18200_a_19525]
-
abuziv obsesiile de atelier, cei șase pictori au reușit, cu o maximă naturalețe, să concilieze observația directă cu modelul interior și cu programul lor artistic mai larg. Într-un anumit fel, toți participanții, cu excepția lui Mihai Horia, au ca program estetic și moral tocmai recuperarea creației în sensul ei ontologic, celebrarea vieții în ipostazele sale cele mai variate și, cu o insistența specială, reîntoarcerea la natură că sursa a imaginii și la figurativ că procedeu de constituire a acesteia. Or, într-
Între peisaj, atelier si muzeu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18200_a_19525]
-
acestea fiind un subiect adevărat și pe care îl putea trata convingător. În orice caz, ceva ce nu se potrivea cu poezioarele lui idiliste, - nu zisesem astfel, însă se înțelegea. Atunci, generalul protestase cu multă demnitate și cu un reproș estetic, în sensul că sînge și cadavre poate să vadă orișicine pe lumea asta, dar cine scrie poezii... Și aici vocea lui se înduioșase subit și față i se întinsese într-o expresie de voluptate greu de spus... Niciodată realitatea cea
Per modo di dire by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18202_a_19527]
-
ei. footnote> lungul timpului. Cu obiectivitate, responsabilitate și vădită competență , autorul subliniază elementele de asemănare dar și diferențele, totodată, atrăgând atenția asupra interpretărilor exagerate sau tendențioase menite, în majoritatea cazurilor, să minimalizeze opera eminesciană, prin asemănare forțată, nejustificată în plan estetic, cu cea a autorilor maghiari. Spre deosebire de prima ediție, cartea cuprinde și câteva anexe alcătuite din scrisorile deschise pe care Dan Brudașcu le-a adresat lui José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, Füzes Oszkár, ambasadorul Republicii Ungare la București și chiar
Triplu eveniment editorial. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_461]
-
Național Târgu Mureș, pentru proiectul "50 de ani de interculturalitate", Asociación para la integración cultural, profesional y social - "Folclor și etnografie românească - 165 de ani de la nașterea lui Simeon - Florea Marian", Asociația Intelship România - "EduAct", SC Link Point SRL - Educația estetică prin arta costumului, Fundația Transilvania Trust - "Cu toții la castel! Zilele Patrimoniului pentru copii și adulți", Asociația Uma Ed România - "Poveștile mele, ale tale, ale celorlalți. Valorificarea cinematografică a narațiunilor de familie în medii multietnice rurale și urbane din Dobrogea", Asociația
Finanțarea maximă pentru Asociația Dramacum, UNITER, Ideo Ideis și Asociația 4 Culture by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21842_a_23167]
-
Principiile fizice simple ale camerei obscure creează efecte estetice inedite atunci când sunt folosite de un artist precum Abelardo Morell. Autor: Diana-Monica Vulpescu De asemenea, pentru a împinge procesul vizual, folosește o lentilă pe care o poziționează în dreptul gaurei în plastic. Lentila are rolul de a face imaginea mai clară
Reactualizarea camerei obscure: magie și artă () [Corola-journal/Journalistic/21875_a_23200]
-
cultură, iubitor de artă, colecționar și susținător al promovării tinerilor artiști. Va rămâne viu în memoria multora dintre cei care de-a lungul timpului s-a simțit într-un fel legat și cu care a împărtășit aceeași pasiune pentru frumos, estetic și artă românească. În același timp, ca exponent al mediului de afaceri, Dinu Patriciu a pledat și militat permanent pentru capitalul românesc și pentru promovarea produselor românești, fiind și un susținător al programului „Fabricat în România”. La rându-mi, sunt
DINU PATRICIU A MURIT. Codrin Ștefănescu: "A pledat și militat permanent pentru ..." by Andrei Daniel Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/21973_a_23298]
-
celebrul Manifest al Cercului literar de la Sibiu, scris de I. Negoițescu și semnat de Victor Iancu, Eugen Todoran, Cornel Regman, Ovidiu Drimba, Radu Stanca, Ion Oana și Ștefan Aug. Doinaș, prin mijlocirea căruia tinerii scriitori își exprimau adeziunea la poziția estetică a lui E. Lovinescu, disociindu-se de atmosfera fascizantă a momentului. Recitind acel text, recent retipărit în volumul Despre E. Lovinescu, apărut sub îngrijirea poetului Dan Damaschin, avem impresia că rîndurile lui se reîncarcă de o actualitate imprevizibilă, impresionantă. Mutatis
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
imixtiunea în planul literelor a ideologiei de extremă dreaptă, și criza provocată de supremația, mult mai îndelungată și cu consecințe mult mai grave, a ideologiei comuniste, care a înrobit creația românească aproape 45 de ani. Nevoia unei clarificări de natură estetică și morală apărea atunci, după cum apare și acum, ca urmare a întreruperii unei evoluții firești a procesului creator. Cuvintele de început ale Manifestului de acum aproape șase decenii par potrivite auzului nostru: Se dezbate de cîtva timp în periodicele românești
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
Întrucît așa-zisul "realism socialist", urmat de "umanismul socialist" și coroborat de "spiritul revoluționar" (pe care nu ezita a-l proclama un Marin Preda pînă și-n ultimii ani, "protestatari", ai activității sale), însemna o încălcare a principiului cardinal, cel estetic, după care se cuvine a se călăuzi producția literară, chestiunea care se pune, din nou, e, în fond, o "reîntoarcere la Titu Maiorescu". Și, implicit, o reîntoarcere la cel mai important continuator al său, E. Lovinescu, căruia îi cereau acolada
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
politicii, - perioada cea nouă de adevărată expresie a calităților creatoare românești se năștea doar în clipa cînd formele culturii s-au liberat din jugul atît de incomod al intereselor exterioare și efemere ale momentului". Între conceptul politic (colectivist) și cel estetic (individual) există o diferență peste care nu se poate trece fără asumarea unor mari riscuri. Primul îl supune pe individ unui sistem de integrare, în timp ce secundul garantează creația ca un act de eliberare, de manifestare neîngrădită a personalității. Așezînd termenii
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
cultura română, această concepție de libertate spirituală, neîngrădită de nici un formalism exterior, corespondent al unor interese de ordin național, moral sau politic, a fost întronată cu o energie limpezită în inteligență de Titu Maiorescu, întemeietorul criticii literare românești pe ideea estetică". Iată de ce Maiorescu a fost minimalizat de critica orientată spre dreapta din jurul anului 1940 (D. Caracostea, N. Roșu) și blamat, împins în unghiul infam al prohibiției, de către critica aflată în solda partidului comunist, de la Ion Vitner, J. Popper, Ov. S.
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
blamat, împins în unghiul infam al prohibiției, de către critica aflată în solda partidului comunist, de la Ion Vitner, J. Popper, Ov. S. Crohmălniceanu la Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Se părea că "ceea ce biruise după înverșunate lupte ideologice ale contemporaneității maioresciene", și anume "valoarea estetică", alcătuia "un bun definitiv cîștigat, o evidență de neclintit". Atît Sămănătorul, care forma "focarul cel mai periculos al confuziei între ideea estetică, cea etică și cea etnică", precît și Gîndirea, "lipsită de un condei critic de autoritate", dădeau impresia a
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
la Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Se părea că "ceea ce biruise după înverșunate lupte ideologice ale contemporaneității maioresciene", și anume "valoarea estetică", alcătuia "un bun definitiv cîștigat, o evidență de neclintit". Atît Sămănătorul, care forma "focarul cel mai periculos al confuziei între ideea estetică, cea etică și cea etnică", precît și Gîndirea, "lipsită de un condei critic de autoritate", dădeau impresia a fi fost "înfrînte, sleite de orice vigoare". Dar s-a întîmplat ca, după 1930, "în urma unor împrejurări favorabile, de natură hotărît extraestetică
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
despre "sămănătorismul" roșu, instaurat după 1947, cu efecte cu mult mai devastatoare decît valul confuziei din 1940 (întîmplător, an marcînd centenarul nașterii lui Titu Maiorescu)? Elementele ideologice au invadat zonele creației, mistificînd, deturnînd, infectînd în proporții catastrofale structurile și conștiințele estetice. Cuvîntul de ordine era o tendențiozitate extraestetică, la început socială, apoi naționalistă, contrazicînd brutal cerința abstragerii artei din contingent, rememorată în Manifestul de care ne ocupăm prin intermediul unei însemnări a lui André Gide, dintr-o scrisoare către Jules Renard: "L
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
sperietoare în raport cu "amenințarea" intervenției Kremlinului, sub umbrela căruia regimul continua a se menține de facto, precum sub cel mai însemnat mijloc al său de protecție, ea nu alcătuia altceva decît o diversiune, în pragul descompunerii sistemului comunist. Corespondentul în doctrină estetică al unei atari atitudini a fost protocronismul, promovat în speță de periodicele cele mai ideologizate, Luceafărul și Săptămîna. Putem găsi în Manifest destule formule apte a-l caracteriza avant la lettre: "literatura ce se scrie aici și care se vrea
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]