2,011 matches
-
Cuvintele au viața lor, pe care și-o cer și și-o creează. Cuvântul dansator descătușat avea să sară dintre rânduri, să spargă fraza ca pe o nucă de cocos. Laptele scurs va dărui gustul unor ținuturi stranii, în care etimologia și sintaxa mediocru utilitariste nu și-ar mai avea loc”. Sau: „Verbele descojite de simbol capătă adevărata vitalitate. În afară de asta, cuvintele sunt intraductibile. Există, pentru noi, o savoare aproape senzuală a îmbrățișării, în ciuda sensului, a cuvintelor. ș...ț Pentru mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
În mintea lor și de descoperire, pe baza valorificării propriei experiențe de cunoaștere, a unor noi adevăruri, a unor noi generalizări. De aici și denumirea de „conversație euristică”, metodă care face parte din așa-zisele metode incitative. De altfel Însăși etimologia cuvântului conversație (lat. conversatio - compus din con, cum = cu și din versus = Întoarcere) vrea să arate că este vorba de o acțiune de Întoarcere și reîntoarcere (după opinia noastră, la cunoștințele deja dobândite), de o acțiune de cercetare cu de-
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
găsirea de soluții adecvate, prin demonstrații și argumentații raționale. Cert este că În această accepție, cercetarea necunoscutului și descoperirea sunt aspecte esențiale. „Prin definiție - subliniază R.M. Gagné -, rezolvarea problemei implică o descoperire” ce are la origine o „provocare”, cum Însăși etimologia cuvântului „problemă” (gr.) o trădează. Este o provocare sau o stare conflictuală pe care subiectul o trăiește atunci când Încearcă oexplorare a necunoscutului care-i stă În față, din cauză că structurile sale cognitive, mintale, existente până În acel moment se dovedesc insuficiente. Nemaiputându
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
este influențat de agresivitatea acestora. Termenul agresivitate vine din latinescul adgradior, care Înseamnă “a merge către...”, și a evoluat apoi În agredire, ce semnifică “a merge către... cu un spirit belicos, cu tendința de a ataca”. Potrivit sensului dat de etimologia cuvântului, noțiunea de agresivitate trimite la potențialitate individuală, la capacitatea de a Înfrunta un obstacol, de a se confrunta cu altul și a nu da Înapoi În caz de dificultate. În acest sens, agresivitatea este deci necesară, uneori chiar utilă
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
delimita cele doua concepte. a) Termenul agresivitate vine din latinescul adgradior, care Înseamnă “a merge către...”, și a evoluat apoi În agredire, ce semnifică “a merge către... cu un spirit belicos, cu tendința de a ataca”. Potrivit sensului dat de etimologia cuvântului, noțiunea de agresivitate trimite la potențialitate individuală, la capacitatea de a Înfrunta un obstacol, de a se confrunta cu altul și a nu da Înapoi În caz de dificultate. In acest sens, agresivitatea este deci necesară, uneori chiar utilă
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
ridicarea fitocenologică) a fost definit de J. Braun-Blanquet și J. Pavillard (1928) ca “un inventar floristic (o listă de specii), însoțit de mențiuni sau coeficienți corespunzând unor puncte de vedere sociologice, analitice sau sintetice”. Pornind de la practica actuală, precum și de la etimologia termenului (din francezul "relever" = a ridica, a sublinia, a evidenția) și ținând seama de semnificația dobândită, se poate constata că definiția de mai sus este imprecisă și incompletă. V. Cristea (1993) consideră releveul fitocenologic ca fiind o metodă de bază
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
două soluții este explicabilă etimologic, pentru că termenul grecesc dilemma, sursa primară pentru cuvântul internațional actual, era compus cu di- „doi, de două ori" și lemma „premisă". În uzul curent, această condiție nu mai este foarte importantă. În engleză, depărtarea de etimologie este acceptată de dicționare: Concise Oxford Dictionary (COD) și Merriam- Webster (MW) vorbesc de „două sau mai multe" posibilități; formula apare și în Noul dicționar universal al limbii române (NDU, 2006). Dicționarele franceze sunt mai conservatoare: în Trésor de la langue
Dileme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6003_a_7328]
-
substanță acestui calificatic ce devenise un imperativ politic și un sinonim garantat al eșecului. Actorul amator, poetul amator, pictorul amator, sculptorul amator, cîntărețul amator ș.a.m.d. nu mai erau nicidecum acei oameni care iubeau, spre a fi consecvenți cu etimologia, expresia artistică și care încercau, apropiindu-se de ea, să se înalte, ci niște categorii propagandistice, niște construcții doctrinare sever instituționalizate în marele Festival Cîntarea României, si acesta o adevarată proiecție simbolică a veseliei naționale. Amatorismul nu mai era plăcere
Un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17591_a_18916]
-
aparțină de cîțiva ani perechii marfă - nașpa. Aceasta e asimetrică din anumite puncte de vedere: în vreme ce marfă e un cuvînt foarte cunoscut și frecvent, avînd o evoluție semantică destul de transparentă, nașpa e unul inexistent în afara limbajului argotic și are o etimologie neclară. Le apropie totuși trăsăturile formale și funcționale: ambele sînt invariabile chiar în uzul lor adjectival; ambele apar și ca adverbe. în cazul lui marfă, sursa caracterului invariabil e schimbarea valorii gramaticale; în cazul lui nașpa, trunchierea. Nașpa are, ca
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
familie lexicală deloc neglijabilă (a nasoli, nasoleală, nasulie etc.). Ipoteza îi aparține lui Al. Graur, primul care a scris, în anii '30, despre cuvintele țigănești care stau la baza unor termeni argotici românești. Schimbările fonetice pe care le presupune această etimologie nu sînt însă tocmai ușor de explicat. Nasol pare să provină de fapt din țigănescul nasul (cu accentul tot pe ultima silabă), adjectiv și adverb cu sensul "rău", "urît", atestat în graiul lăieșilor, al spoitorilor - cf. și un mic Dicționar
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
se piquait de lectureť, scrie undeva Ș. Cioculescu. Aici expresia franceză de la urmă sugerează că el nici măcar nu disprețuiește prea tare pretinsa galomanie. Amfibologia e prezentă adesea, când Ș. Cioculescu trage din plin foloasele cunoștințelor sale lingvistice, profitând de nevinovate etimologii ori de sensuri multiple ale cuvintelor ș...ț Reunite, într-o scurtă evocare a felului cum Șt. O. Iosif a întâlnit-o pe Natalia Negru, ironia și echivocul fac ravagii. Criticul pare a se ține de textul unor scrisori ale
Câteva constatări by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7470_a_8795]
-
scenă la Théâtre "Antoine" din Paris, în 1913, apoi tipărită și în românește, în 1915, sub titlul Copilul, împreună cu o altă comedie, O invenție ciudată (Luneta magnetică). Tîrziu, prin 1939-1940, dădea la lumină, sub pseudonimul Ave Caesar, broșura Încercări de etimologie. Lucrarea nu e pomenită în articolul mai sus citat, pentru bunul motiv că e de un diletantism evident, cu soluții nu o dată rizibile. Paul Sterian urmează cursul primar la Școala de Aplicații a Societății pentru Învățătura Poporului Român, iar cel
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
rapidă. În dicționarul de argou al Ninei Croitoru Bobârniche cuvântul e înregistrat în prima ediție (1996) doar cu sensul "țigan care caută prin gunoaie", pentru ca la ediția a doua (2003) să găsim și "țigan bișnițar", ba și "șmecheraș de cartier". Etimologia termenul este cunoscută, până la un punct: cocalar este un derivat, cu sufixul de agent -ar, de la substantivul țigănesc kokalo, -a "os" (înregistrat în dicționarul lui Gh. Sarău, din 1992; cuvânt curent în limba romani, ca împrumut din greacă). Circulă o
Cocalar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7456_a_8781]
-
a trecut în Rusia, unde încep anii de pribegie. Din Rusia trece prin Finlanda spre Stockholm și Uppsala, unde urmează cursurile de filosofie cu Psilander, Staaf și Walgreen, toți mari filoromâni, cărora, la rândul ei, le predă lecții de gramatică, etimologie și literatură română. Aci, la faimoasa bibliotecă Carolina, își strânse materialul pentru teza ei de doctorat. Familia ei mutându-se apoi la Cristiania (numele anterior al capitalei Norvegiei, Oslo - n.m.,V.M.), Marioara Blaga se înscrie la universitatea de aci, urmând
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
s-a căsătorit cu o femeie divorțată și a fost nevoit să părăsească România, luându-și numele de Nicolae Brana. Cultivarea limbii Acum 15 ani a murit lingvistul Alexandru Graur, membru al Academiei Române. A adus contribuții foarte importante în domeniul etimologiei și onomasticii, a studiat evoluția limbii și a fost preocupat de cultivarea ei. Joi, 10 iulie Schismă În anul 1533, papa Clement VII l-a excomunicat pe regele Henric VIII, proclamând validitatea primului mariaj. Suveranul o repudiase pe soția sa
Agenda2003-27-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281202_a_282531]
-
Millenium, unde motocicliștii vor tăia lanțuri cu drujba și se vor bate, pe bune”, EZ 14.12.1999; „servicii complete de catering pentru evenimente, cocktail-uri, party-uri și aniversări”, ebony.ro). Pentru alți termeni - familiar-argotici: ceai, balamuc, anarhie, iureș, chindie - etimologia nu e semnificativă, pentru că sensul de „petrecere” apare ca o inovație recentă și adesea efemeră. Între unii din termenii citați diferențele semantice și stilistice sînt destul de mari; evident, un party nu este neapărat un chiolhan; un ceai nu este numai
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
marcant al suprarealismului, la începuturile sale - fără a-l fi cunoscut la vremea respectivă pe Urmuz -, o precizare legată de proveniența numelui personajului său principal, alter ego al scriitorului, pare de tot interesul. Scriitorul-diplomat se confundă cu eroul său, iar etimologia numelui acestuia trimite la biografia creatorului lui. Grigore Cugler - de fapt "von Kugler" - descindea dintr-o familie nobilă austriacă ce trăise în veacul XVIII în Silezia și apoi în Bucovina, trecând la începutul secolului XIX în principatul Moldovei. Asupra arborelui
De ce „Apunake“? by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/6995_a_8320]
-
în Dicționarul limbii române (DLR, Tomul VIII, partea 1, litera P, p-păzui, 1972), ilustrează ipostaza sa de adjectiv, în îmbinări de genul: înfricoșare panică (I. Văcărescu), spaimă panică (Gh. Asachi, N. Bălcescu), teroare panică (I. Negulici) etc. Dicționarul indică o etimologie dublă a cuvântului românesc: din neogreacă și din franceză. În secolul al XX-lea, cuvântul a circulat aproape exclusiv ca substantiv feminin, adesea cu o notă ironic depreciativă, determinată de natura irațională a stării psihologice („spaimă subită și violentă, în
A se panica by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5811_a_7136]
-
Jünger ar constitui, cu siguranță, un punct de referință într-o eventuală istorie a discursului cultural despre timp și temporalitate. Nisiparnițe, cadrane solare, clepsidre, ceasuri mecanice, ceasuri ignice, cu toată aparența lor spectrală, de lucruri cu patină, cu istoriile și etimologiile lor (aflăm, de pildă, că în grecește klepsydra înseamnă hoț de apă, aluzie la picurarea imperceptibilă a lichidului dintr-un recipient în altul), se aglomerează în paginile cărții ca într-o prăvălie de antichitați, alcătuiesc un bric-á-brac imaginar a cărui
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
Paleologu-Mata, Marin Tarangul), regretatul Petru Creția le respinge hotărît că inutilizabile și dăunătoare. Să rețin opinia despre cartea lui Const. Barbu: "un tînăr exaltat în al carui creier fatală ăgîndire despre cuvinteă de origine heideggeriană, sanscrita învățată cu metode ezoterice, etimologiile onirice și purul și simplul delir hermeneutic se întrunesc într-o sinteză exemplara", adăugînd că opiniile sale sînt "o paradigmă negativă de care puține culturi au noroc". Asta pentru că Petru Creția pledează nu numai pentru o nouă ediție critică Eminescu
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
cu oarece educație muzicală nu ar consimți bucuros la statutul său de amator, lăsîndu-l mai curînd nenumit. Categoric, cuvîntul "amator" are conotații negative. Asemenea conotații încearcă Booth să elimine, cu această carte. Mai întîi de toate, ne atrage atenția asupra etimologiei cuvîntului: amator vine de la latinescul amare, prin urmare semnificația sa inițială nu se leagă de îndemînare, aptitudini, performanță, ci simplu, de iubire, de pasiune și plăcere. Amatorul este, pentru Booth, un pătimaș îndrăgostit de ceea ce face, atît de îndrăgostit încît
Din pură plăcere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16105_a_17430]
-
Al. Ioani Cu riscul de a fi considerat un "aventurier al lingvisticii", Cristian Ionescu, profesor la Universitatea din Santiago de Compostela (Spania), ne invită în lumea plină de capcane a etimologiei numelor proprii. Dicționarul său onomastic este dedicat prenumelor românești, cu toate variantele și derivatele lor (porecle, hipocoristice, nume de familie, toponime). Spre deosebire de precedentele dicționare de gen care circulă la noi (al lui I. Iordan, de pildă), autorul a introdus cîteva
Gogu, Costăchel și Gioconda by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/15211_a_16536]
-
capului să scrie eseu, dar nu pentru că ar fi liric sau fiindcă ar avea repulsie față de nuanțele speculative (dimpotrivă, Foarță e un prestidigitator al noțiunilor rare), ci pentru că urechea îi este pliată exclusiv pe calambururi sonore, drept care aliterațiile, asonanțele și etimologiile la care recurge preschimbă pagina într-un carnaval fonetic, zgomotos ca un clopot și gol ca un pahar. Din acest motiv, fragmentele epice care îi ies din condei sunt sterile ca un cristal sunător, al cărui clinchet e dat chiar
Ion Barbu, poetul satir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2540_a_3865]
-
titlu (care, împreună cu grafica de pe copertă, sugerează mai curînd un ghid de călătorie), cartea conține studii de literatură comparată și lingvistică, portrete și analize literare, note de călătorie, reflecții de filozofie a culturii, grupate tematic pe patru secțiuni: Escale europene, Etimologii, Despre America, veche și nouă, Modernitate și cunoaștere. Două trăsături fac inconfundabil scrisul lui Andrei Brezianu: erudiția și calofilia. Autorul circulă cu totală dezinvoltură prin culturile europene (nu doar cele de limbă engleză) și americane, fapt ce îi permite întotdeauna
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
plural, cu pronunția masme'dia, respectiv mas'midia); cu diferența, esențială, că în celelalte limbi romanice articolul e antepus, deci cuvîntul rămîne invariabil. DOOM 2005 a decis să accepte adaptarea morfologică a termenului, fără a se mai ține cont de etimologia sa: mass-media este perceput în română ca un nume abstract sau colectiv, cu sens generic, global, care poate avea în mod foarte firesc formă de feminin singular (intrînd în aceeași serie serie cu presa, televiziunea, publicitatea).
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]