2,623 matches
-
Sărbătorile creștine: tradiții, datini și obiceiuri ale ciclului calendaristic de toamnă în Bucovina și Sărbătorile creștine: tradiții, datini și obiceiuri ale ciclului calendaristic de iarnă în Bucovina, susținute de același autor la conferința regională a lucrătorilor din muzeele populare și etnografice de la Cernăuți, în 1997. În 1999 dl. Iosif Selejan a publicat la București Sărbătorile creștine populare de toamnă și de iarnă în Bucovina, unde aflăm aceleași concluzii din autoreferatul tezei de doctorat. Rămîne confuz dacă autorul are în vedere exclusiv
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
M. Gaster, Literatura populară română, București, 1883 ; idem, Studies and Texts in Folklore, 3 vol., London, 1925-1928 ;' C. Șăineanu, Basmele românilor, București, 1895, volum masiv, sistematizînd pe tipuri toate variantele cunoscute în România, în aria balcanică și în alte arii etnografice; Ov. Densusianu Viața păstorească în poezia noastră populară 1922-1923 apărut și în traducere sub titlul La vita pastorale nella poesia romena cu o prefață de Giulio Bertoni, Roma, 1936. O lucrare de interes general a aceluiași autor; Folclorul. Cum trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
interes general a aceluiași autor; Folclorul. Cum trebuie înțeles, București, 1937, a apărut în același an la București, și în traducere franceză. Tache Papahagi Folclorul romanic și cel latin, București, 1923; idem, Folclor român comparat, București, 1929 ; idem, Aromînii, sinteză etnografică, istorică și filologică, București, 1932 (primele două lucrări ale lui Papahagi au rămas litografiate) ; Marcu Beza, Paganism in Rumanian Folklore, London, 1928 ; Adolf Schullerus, Verzeichnis der rumănischen Mărchen und Mărchen Varianten. Nach dem System der Marchentypen Anti Aarnes, Helsinki, 1928
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Tudor Vianu (sub tipar). (,d) p. 233. Lazăr Șăineanu a scris mai multe lucrări de lingvistică : Dicționarul universal al limbii române, 1896, cu numeroase reeditări ; Influența orientală asupra limbii și culturii române, 2 vol., București, 1900, vastă cercetare filologică și etnografică ; Le langage parisien en XlX-ieme siecle, Paris, 1920; Problemes litteraires du XVI-ieme siecle, Paris, 1927 (un capitol despre Rabelais) ; Leș sources indigenes de l'eiymologie jrancaise, 3 vol. Paris, 1925-1930; L'injluence et la reputation de Rabelais, Paris, 1930. Volumele
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
La jumătatea anului 1921, Ungaria își crease deja 30 de birouri de propagandă în străinătate, care au publicat 120 de ziare, 24 de reviste în limba engleză, 18 în limba franceză și opt în limba italiană. Au editat o hartă etnografică în 10.000 de exemplare, prin care au încercat să dovedească în toată lumea că Ungaria nu poate fi împărțită din punct de vedere economic, cultural, istoric și este necesară revizuirea Tratatului de la Trianon. Uniunea Apărării Naționale Ungare a plasat articole
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
k) dezvoltarea cadrului construit în zona rurală; ... l) promovarea și dezvoltarea agroturismului; ... m) valorificarea resurselor energetice neconvenționale, cu precădere a energiei hidraulice a apelor; ... n) studii, cercetări privind dezvoltarea pisciculturii, cu precădere în zona montană; o) revitalizarea activităților artizanale și etnografice tradiționale; ... p) crearea unui sistem informatic al zonei rurale. ... B) În domeniul producției: a) producerea, industrializarea și comercializarea produselor agrozootehnice; ... b) prestări de servicii: lucrări agricole, reparații la mașini și utilaje, transport, inclusiv transportul internațional; ... c) turism, activitate hoteliera; ... d
HOTĂRÂRE nr. 636 din 25 septembrie 1998 privind înfiinţarea Societă��ii Comerciale de Cercetare-Dezvoltare Rurală "Ceder" -S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121868_a_123197]
-
Rateș-Cuza la traducerea brută: (indiciu de modalizare feroviară), (arhaism), cazarea în mit la hanul lui ~, cînd o minune se întîmplă a doua oară e Vodă Cuza, România! astfel e România! casele cu aerul natural al exponatului bine plasat, marele muzeu etnografic care este țara s-a rezumat la București și aiurea, adunături de imobile fără zidurile lor: surdina spațială și efectul nostru în timp, călătorii sînt numai bunăvoință, facem eforturi de inteligență, dar e departe griva de iepure! n-am plătit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pe călcătură auto grea, zăpadă în noroi, întinez, inerent limbajului! mi-e frică de moarte, departe-de-mine-ce-se-poate-spune-prin-cuvinte descîntecul de ieșire, sufletul nemuritor formula de ieșire, vremea caldă și locul s-au împărtășit de temeri, cuminecătura "Mioriței". Ora 14,00, la Muzeul etnografic Tîrgu Mureș etnografica, ca gen alternativ constituirea ei, mioriticele cuvinte de răboj, cîinii de vatră, cupa, cujbele țin de obiecte nu mai mult decît îndemînarea lor de duh, Strabon geto-dac, alături de bou oaia, turmele sînt marea lor bogăție, lunecă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
grea, zăpadă în noroi, întinez, inerent limbajului! mi-e frică de moarte, departe-de-mine-ce-se-poate-spune-prin-cuvinte descîntecul de ieșire, sufletul nemuritor formula de ieșire, vremea caldă și locul s-au împărtășit de temeri, cuminecătura "Mioriței". Ora 14,00, la Muzeul etnografic Tîrgu Mureș etnografica, ca gen alternativ constituirea ei, mioriticele cuvinte de răboj, cîinii de vatră, cupa, cujbele țin de obiecte nu mai mult decît îndemînarea lor de duh, Strabon geto-dac, alături de bou oaia, turmele sînt marea lor bogăție, lunecă în uitare, ignoranța asigură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
-o! diferența în rău refacerea, întunericul față de noapte, avionul pasăre cu aripile înțepenite, pe capete tunel și mai noptatic orașul, roți sacadate Sadova, bere și cafea, fraților, bere, cafea, alune! integrame, cafea, bere! Sînpaul tîrg de pepeni "Marisia", anuarul Muzeului etnografic Tîrgu Mureș, Frasin mut cu șapte nimicuri, forma de pomană cumpărarea, îți vin peste genunchi ca să ajung la breloc, pîlpîie, Berchișești, Lucăcești, noaptea de tunel în vuiet, Tatăl Meu pînă acum lucrează! palide blocuri Suceava din punctul de chiuretat spațiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
care au fost obligați să devină colaboratori, pîrîiturile în cădere, nu-ți dai seama cînd alunecă pe jos, știrile curg în orori, îl mai și ridic, curg în bună stare! Larga Jijia albastru siniliu soarele în geam, la Dorohoi muzeul etnografic, nepoata mi-o iau în brațe cît este de adormită, Movileni Trei Gări singura comună rurală cu trei gări și emigrația n-a fost excesivă, proximitatea municipiului, aștept și acum la cîntece de linie ferată, m-am spurcat la limbaje
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Gornești cîmpurile lucrate și iarna caldă în vegetație, minciuna cu moartea viață minimă, profil de zare fecioara din priviri menite să-l frămînte, Tîrgu Mureș steaua i se ridică pe mitografia rîului. Miercuri, 27 decembrie, ora 9,51, la Muzeul etnografic Tîrgu Mureș, sădila cu țestul de chirpici de acasă, îmblăciu fonetismul, în fotografie șura de îmblătit, sistemele constructive în pereți, cît de ușor să gunoiești! sala II Plante tinctoriale, nume fără leac taxonomice, pescuitul prostovol ≠ leasă ≠ vîrșă, muzeul totdeauna din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
scăpat, cenușiu în șoimul pămînt camuflat la aterizarea pe dîmb, km 253 argumentul Reghin, bere "Silva", Strada CFR, Strada Ibăneștilor desagi, tărhat, Ion, vine vremea, răcești, după aia îngheață-n troci! DRDP Brașov material antiderapant, de la năsîp cu sare, zona etnografică a Călimanilor, "Nimar" "Jacon" depozitul central Reghin, fără bilet șî eu șî el! da' de ce să nu scoată Ion o ploscuță, nîște jinars! ia, zîce, ieșîț afară de-aici! ce să mai comentăm! mai luați șosete, domnilor, avem! de lînă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mică măsură, de sîrbi. Liderii naționali greci sperau de mult să absoarbă în cele din urmă întreaga zonă. Argumentele lor erau bazate mai ales pe asocierea istorică a regiunii cu Grecia clasică și bizantină. Într-o perioadă anterioară apariției studiilor etnografice serioase, acești lideri puteau crede sincer că populația ei era cu adevărat grecească. Grecii și turcii musulmani formau într-adevăr majoritatea locuitorilor orașelor. Jurisdicția ecleziastică exercitată de Patriarhia de la Constantinopol, după desființarea în secolul al optsprezecelea a autonomiei religioase de la
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pe Români dela vechile lor datini" (Lupaș. 1931, pp. 8, 12). Același I. Lupaș (1931) este autorul matricei identității istorice românești, potrivit căreia identitatea românilor este rezultatul interacțiunii a șapte factori: 1. Factorul geografic reprezentat de pământul dacic; 2. Factorul etnografic, "adecă rasa sau sămânța de oameni, din care s'a format poporul" - Lupaș acceptă teoria tristadială a etnogenezei, a substratului dacic, stratului latin și adstratului slav, cu un accent pe primele două; 3. Factorul religios reprezentat în istoria românilor de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
CLAUDE LÉVI-STRAUSS (1908-2009), considerat „părintele antropologiei moderne”, a urmat studii de drept și filozofie înainte de a se orienta către etnologie și antropologie. A fost profesor la S²o Paulo (cercetările etnografice de aici constituie sursa volumului Tropice triste, care i-a adus celebritatea), iar mai apoi, pînă la pensionarea din 1982, director de studii și profesor la Collège de France, precum și director adjunct la Musée de l’Homme. A fost membru
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
dure și totodată durabile, asupra cărora vîrsta nu-și lasă amprenta, oamenii transpuneau pe propriul corp și încercau să depășească opoziția dintre stabil și instabil. Formulată în termeni anatomici, această opoziție devine cea dintre tare și moale, despre care anchetele etnografice atestă că se afla în prim-planul reprezentărilor asupra corpului pe care și le făceau popoarele fără scriere. Indienii bororo din centrul Braziliei, pe care i-am cunoscut acum mai bine de o jumătate de secol, găsesc în această opoziție
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Continuitatea dintre Montaigne și Rousseau se reliefează cu atît mai bine cu cît răspunsul final, dat de cel de-al doilea în Contractul social, își are originea, ca și interogația inițială a lui Montaigne, într-o reflecție asupra unor fapte etnografice : la Rousseau, aceea din Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni. Am putea aproape să spunem că lecțiile cerute de Montaigne de la indienii din Brazilia conduc, prin Rousseau, la doctrinele politice ale Revoluției franceze. Aztecii și incașii pun altă
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
imagine a celor care au putut să existe la începutul umanității. Și pentru că lumea occidentală este guvernată de dreptul patern, trăgeau concluzia că popoarele sălbatice trebuie să fi avut, și uneori încă mai au, un drept total diferit. Progresele observației etnografice au pus capăt - pentru un timp, s-a putut crede că în mod definitiv - iluziilor matriarhatului. S-a înțeles că, atît într un regim de drept matern, cît și într-un regim de drept patern, autoritatea le aparține bărbaților. Singura
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
reprezenta un real pericol pentru românii dintre Prut și Nistru. La începutul tratativelor de pace de la Buftea-București, guvernul ucrainean, care încheiase deja pacea separată cu Puterile Centrale, trimitea acestora o notă, în care menționa că „Basarabia”, din punct de vedere etnografic, economic și politic, forma o unitate indivizibilă cu teritoriul Ucrainei. În aceste condiții, guvernul Ucrainei cerea să i se admită participarea la tratativele de pace de la București. Autoritățile de la Kiev își arogau dreptul de a include delegații basarabeni în cadrul delegației
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Școală, ar exista interes pentru redeschiderea muzeului, care a constituit totdeauna, alături de ctitoria lui Luca Arbore, un punct de interes turistic mult cercetat inclusiv de străini. Profesorul de română ne-a spus că-i dispus să completeze colecția cu piese etnografice de certă autenticitate și, evident, de valoare muzeistică... Dar toate discuțiile privind eventuala redeschidere a muzeului se poticnesc în același punct: voia moștenitorilor. Mai bine zis, lipsa de voință a celor ce au intrat, legal, în posesia unui tezaur pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de Simeon Florea Marian, între anii 1867-1907, din toate regiunile locuite de români, dar și din numeroase centre culturale universitare, de peste hotare, fie de la sute de personalități din țară și străinătate, fie de la instituții cultural-științifice, între care Academia Română, Astra, Societatea Etnografică Austriacă, Societatea Academică "România Jună", de la Viena, Societatea Istorică Română împreună cu o altă carte, apărută în 1997, semnată tot de bădia Eugen și Petru Froicu, Simeon Florea Marian în amintiri, mărturii, evocări (Antologie, text stabilit, note, tabel cronologic și bibliografic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și monumentele istorice laice și ecleziastice, unice prin densitate și originalitate, cum sunt: Complexul Muzeal Bucovina, Cetatea de Scaun Suceava, Cetatea de la Șcheia, Curtea Domnească de la Suceava, Muzeul "Arta Lemnului" din Câmpulung, Muzeele Tehnicii populare bucovinene de la Rădăuți și cel etnografic de la Gura Humorului, Mănăstirile "Bogdan-Vodă" (Rădăuți), Voroneț, Putna, Sfântul Ilie, Pătrăuți, Părhăuți, Probota, Mănăstirea Humorului, Sucevița, Vatra Moldoviței, Dragomirna, Râșca etc. Despre toate acestea și încă multe alte detalii Bițu știa. Se simțea mândru. Nu vorbea. Dar îi plăcea ceea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ce a apărut și apare în orice colț al lumii, relativ la Țara Fagilor și la oamenii acestui ținut. Rezultatul acestei munci titanice, pusă la dispoziția specialiștilor, publicului larg și împătimiților de problematica bucovineană se regăsește în patru tomuri ample: Bibliografia etnografică a Bucovinei: Literatura până în anul 1965 (Bibliographie zur Landeskunde der Bukowina: Literatur bis zum Jahre 1965), München, în 1966 (378 p.); Bibliografia culturală și etno-geografică a Bucovinei: Literatura din anii 1966-1975 (Bibliographie zur Kultur und Landeskunde der Bukowina: Literatur aus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
volumul „ Românii din Ucraina”) cifra românilor trebuia să ajungă la 250.000 În 1959. Să ținem seama de repatrierea germanilor, polonezilor și deportarea evreilor- 43.768 din Bucovina și 10.368 din județul Dorohoi ( „Românii din Ucraina” pag 213). Situația etnografică din Regiunea Cernăuți Înregistrată În anul 2001 comparativ cu statistica din 1989 arată o creștere a numărului ucrainenilor și revenirea mai multor locuitori la denumirea de român. Supraviețuirea elementului românesc, evoluția În timp a comunităților românilor din regiune, este o
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]