1,763 matches
-
Cântece bătrânești, București, 1974, 215-223. Repere bibliografice: Gh. Vrabie, Balada populară românească, București, 1966, 339-343; Liviu Rusu, Viziunea lumii în poezia populară, București, 1967, 204-208; Ion Ganea, Variantele baladei „Chira Chiralina” și ecourile ei în literatura scrisă, în Studii de etnografie și folclor din zona Brăilei, Brăila, 1977; Dicț. lit. 1900, 179-180. C.Bz.
CHIRA CHIRALINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
local, manifestul stârnind dezbateri aprinse (cu accente mai ales de negație vehementă). Aspirația tinerilor se definește într-o manieră foarte elocventă: „Pentru noi literatura română nu înseamnă un fenomen închis, petrecut într-o țărmuire artistică, nu o contribuție pitorească la etnografia europeană, ci o ramură tânără a spiritualității continentale, ramură străbătută de aceeași sevă și încărcată de aceleași roade, chiar dacă pământul în care s-au împlântat rădăcinile e altul.” Destinatarul scrisorii, mișcat nu doar de gestul ca atare, ci și (mai
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
n. Guleava) și a lui Victor Costin, economist. A absolvit, în 1972, Facultatea de Chimie a Universității din București, după care a lucrat în calitate de cercetător la Institutul „Daniel Danielopolu” din București (1974-1991). Din 1991 este cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”. Și-a luat doctoratul în etnologie și antropologie culturală cu tema Simboluri hermetice în cultura tradițională românească. În 1980 efectuează un stagiu de specializare la Institutul de Studii Orientale din Romă, sub conducerea marelui orientalist Giuseppe
CHIŢIMIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286216_a_287545]
-
a luat doctoratul în etnologie și antropologie culturală cu tema Simboluri hermetice în cultura tradițională românească. În 1980 efectuează un stagiu de specializare la Institutul de Studii Orientale din Romă, sub conducerea marelui orientalist Giuseppe Tucci. Debutează în „Revista de etnografie și folclor” (1979), cu studiul Balada „Șarpele” în elementele ei străvechi de cultură românească. În același an debutează și în poezie, cu Circuitul viselor în natură. După 1990 i-au apărut mai multe studii de mitologie în culegeri din străinătate
CHIŢIMIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286216_a_287545]
-
1900 (1979), Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române. Și-a luat doctoratul în filologie la Universitatea din Cluj-Napoca (1997), cu teza Colindatul și colindele în Moldova. Colaborează cu studii și articole de specialitate la reviste academice și de cultură - „Revista de etnografie și folclor”, „Revista de lingvistică și știință literară”, „Dacia literară”, „Revista română” ș.a. Pe lângă importanța științifică reală, culegerea Descântece din Moldova (1982), pe care C. a realizat-o în colaborare cu Lucia Berdan, a avut și semnificația sfidării politicii culturale
CIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
Viața lui Ion Creangă, C. accentuează liniile directoare ale biografiei critice, ca operă de creație. Modalitatea romanescă este în genere cea adoptată în Viața lui Mihai Eminescu. A crescut însă interesul pentru culoarea locală, pentru descrierea peisajului, a geografiei și etnografiei, cu scopul reconstituirii psihologiei omului de la munte pe care a întrupat-o Creangă în Amintiri și Povești. Portretul - de o mare savoare epică - revelează o fire naturală și libertină, de țăran inconformist, un spirit țanțoș și nesupus, un mâncău și
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
fiul Mariei (n. Căprioreanu) și al lui Dumitru Ghinoiu. Urmează Școala Pedagogică (1956-1959) la București și face apoi tot aici studii universitare de geografie (1962-1967). Învățător în comuna Independența (1959-1960) și în Fundulea (1960-1962), devine cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor din București (din 1967), unde ajunge șeful sectorului de etnografie (1986-1991) și membru în colegiul „Revistei de etnografie și folclor”. Între 1990 și 1992 a fost secretar științific la Institutul de Tracologie din București. În studiile sale G.
GHINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
1956-1959) la București și face apoi tot aici studii universitare de geografie (1962-1967). Învățător în comuna Independența (1959-1960) și în Fundulea (1960-1962), devine cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor din București (din 1967), unde ajunge șeful sectorului de etnografie (1986-1991) și membru în colegiul „Revistei de etnografie și folclor”. Între 1990 și 1992 a fost secretar științific la Institutul de Tracologie din București. În studiile sale G. este preocupat de riturile, credințele și miturile românești. Vârstele timpului (1988) reprezintă
GHINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
studii universitare de geografie (1962-1967). Învățător în comuna Independența (1959-1960) și în Fundulea (1960-1962), devine cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor din București (din 1967), unde ajunge șeful sectorului de etnografie (1986-1991) și membru în colegiul „Revistei de etnografie și folclor”. Între 1990 și 1992 a fost secretar științific la Institutul de Tracologie din București. În studiile sale G. este preocupat de riturile, credințele și miturile românești. Vârstele timpului (1988) reprezintă o abordare genetică, antropologică și comparatistă a calendarului
GHINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
sau asimilate de la cultele greco-romane și orientale, sau reprezentând creații autohtone. Cele 950 de articole ale dicționarului definesc succint fenomenele, le precizează repartizarea geografică, iar prin trimiteri încrucișate facilitează perceperea relațiilor dintre obiceiuri. SCRIERI: Popasuri etnografice, București, 1981; Demografie și etnografie (în colaborare cu Vladimir Trebici), București, 1986; Vârstele timpului, București, 1988; ed. 3 (Obiceiuri populare de peste an), București, 1997; Lumea de aici, lumea de dincolo. Ipostaze românești ale nemuririi, București, 1999; Zile și mituri. Calendarul țăranului român 2000, București, 1999
GHINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
de dincolo. Ipostaze românești ale nemuririi, București, 1999; Zile și mituri. Calendarul țăranului român 2000, București, 1999; Panteonul românesc. Dicționar, București, 2001; Sărbători și obiceiuri românești, București, 2002. Repere bibliografice: Gheorghiță Geană, Mărturia drumurilor, LCF, 1981, 35; George Muntean, Demografie, etnografie și literatură, RL, 1987, 18; Mihai Coman, Timp și temporalitate, RL, 1989, 20; Ovidiu Pecican, „Demografie și etnografie”, AAF, 1991; Iordan Datcu, Dicționarul obiceiurilor, RL, 1997, 30. I.D.
GHINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
românesc. Dicționar, București, 2001; Sărbători și obiceiuri românești, București, 2002. Repere bibliografice: Gheorghiță Geană, Mărturia drumurilor, LCF, 1981, 35; George Muntean, Demografie, etnografie și literatură, RL, 1987, 18; Mihai Coman, Timp și temporalitate, RL, 1989, 20; Ovidiu Pecican, „Demografie și etnografie”, AAF, 1991; Iordan Datcu, Dicționarul obiceiurilor, RL, 1997, 30. I.D.
GHINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
pe Rosetti să descopere un palier inferior al vieții, consumat în afara marii Istorii și populat de micro-conduite efemere. Cu aceste forme subtile ale vitalității, difuze și necristalizate, date oricui și în orice moment, a fost corelată productivitatea folclorului; însă nu etnografia avea să dezvolte consecințele asocierii acestei "vieți" cu frumosul, ci o altă disciplină științifică inaugurată de de noua cultură națională - arheologia. 3.5. Arheologia ca știință a frumosului Vor trece aproape douăzeci de ani până când un alt autor român va
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Instrumentele fine cu care operează eseistul din Auvergne sunt furnizate deopotrivă de sociopoetică, istoria literaturii, psihanaliză, literatură comparată, teorii ale imaginarului, hermeneutică, filozofie, simbologie, într-o sinteză savant dozată. Versiunea românească vine pe un teren bine pregătit de studiile de etnografie și istorie a civilizațiilor pentru a le da o dimensiune sociopoetică, literară și filozofică. Ea ne oferă mai mult decât prezentarea legilor și regulilor ospitalității în cutare civilizație, prin cutare operă, la cutare autor. Ea ne oferă o interogație modernă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ales metoda”. Noutăți istoriografice sovietice. în categoria de față ar intra recenziile unor lucrări și reviste cum ar fi: B.Ia. Vladimirov, Obscestvennai stroi mongolov, B. Grecov și A. Iacubovschii, Zolotaia Orda (A. Boldur - Studii și cercetări istorice); A. Tokarev, „Etnografia la Academia de Științe. 1725-1945”, în Izvestia Akademii Nauc S.S.S.R, Seria Istorie și filosofie, tomul II, nr. 3, Moscova, 1945, pp. 191-200 (M.P. Dan - Revista istorică română); „Vizantiiskij Sbornic” - 1945 (V. Costăchel - RHSEE). în aceste note sunt prezentate teoriile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Daicoviciu, B. Mitrea și Gh. Ștefan (cu excepția primului, toți erau implicați politic alături de comuniști). în domeniul literar-lingvistic îi amintesc pe M. Sadoveanu, I. Vitner, G. Călinescu, Perpessicius, A. Rosetti, A. Graur, I. Iordan, pentru pedagogie pe Egon Weigl și pentru etnografie pe Harry Brauner. Istoria era reprezentată, alături de P. Constantinescu-Iași și M. Roller, de P.P. Panaitescu (Al. Grecu), A. Oțetea, Lazăr Rosenbaum, H. Frances, D. Bogdan, A. Sacerdoțeanu și câțiva tineri colaboratori: Gheorghe M. Haupt, S. Știrbu, I. Gheorghiu, C. Șerban
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
medicină, biologie, fizică, astronomie și matematică. Fundația Carol I publica și Revue des Etudes Roumaines. Arts-Folklore-Histoire-Langues et Litterature-Philosophie-Sciences Juridiques et Sociales, sub conducerea lui Constantin Brăiloiu, Victor Buescu, Emil Turdeanu și V. Veniamin, fiind specializată pe studii de istorie, lingvistică, etnografie și filosofie. în 1953, când a apărut primul număr al revistei, apărea bianual, dar, după 1955, când Fundația a început să se confrunte cu serioase probleme financiare, apărea doar o dată la doi ani. Pentru cercetătorul exilului românesc, Revue des Etudes
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
25. Sabin Manuilă, Istorie și demografie, Fundația Culturală Română, Cluj-Napoca, 1995, pp. 144-153; Edyed Ákos, „Problema emigrarii taranimii din Transilvania la `nceputul secolului XX”, Acta Musei Napocensis, VII, Cluj-Napoca, 1970, pp. 365-378; Ioan Rusu Sirianu, Românii din statul ungar (statistica, etnografie), București, 1904, p. 309. Alexandru Nemoianu, op.cit., p. 30. Aureliu Ion Popescu, art.cit., p. 625. Dezbaterile Adunării Deputaților, ședința din 23 noiembrie 1923, p. 219. Ioan Podea, op.cit., p. 4. Serban Drutzu, Andrei Popovici, Românii `n America, ed.cit
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
punct... A.P. ...da-da, toate astea alcătuiesc un întreg care, pentru cineva care trăiește la Paris, vine aici și face o cercetare așezată, cuminte, poate reprezenta un fenomen interesant. Am avut o extraordinar de bună prietenă, specialistă în materie de etnografie și antropologie, Ioana Nicolau, care cerceta kitsch-ul. De la o vreme, începuse să găsească fenomenul ăsta interesant. Eu nu spun că lucrurile astea nu au o anumită provocare cognitivă în ele. Pe de altă parte, dacă într-un loc în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
sau destinatar devenise Europa Răsăriteană. Popularea Europei Răsăritene a fost ultima operație de dominație intelectuală a Iluminismului asupra acestui spațiu, o populare imaginativă, simbolică, cu oameni cărora li se atribuiau trăsături identitare, rasiale chiar, în concordanță cu noile discipline ale etnografiei, antropologiei, folclorului și științei raselor, ale căror baze se puneau 67. Similar, etapele descoperirii alterității colonizate, definite de semioticianul Tzvetan Todorov, cu referire la cucerirea Americii, au fost: cucerirea, posedarea (colonizarea), distrugerea și/sau reversul (nerealizat) al acestora, comunicarea, înțelegerea
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
și Modelare Conceptuală numărul de 12 posturi se asigura astfel: ... - 1 post de la Institutul de Lingvistică; - 1 post de la Institutul de Fonetica și Dialectologie; - 2 posturi de la Institutul de Istorie și Teorie Literară "George Călinescu"; - 1 post de la Institutul de Etnografie și Folclor; - 1 post de la Institutul de Sociologie; - 1 post de la Institutul de Teorie Socială; - 1 post de la Institutul de Matematică; - 2 posturi de la Institutul de Chimie Organică; - 1 post de la Institutul de Geodinamica; - 1 post de la Institutul de Biologie
HOTĂRÎRE nr. 743 din 24 decembrie 1993 privind avizarea infiintarii unor centre de cercetare ştiinţifică în subordinea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109733_a_111062]
-
Materiale semiconductoare 2. Circuite hibride 3. Traductoare, senzori 4. Tehnologii noi în industria chimica 5. Terapie cu laser 6. Cercetări în biologie cu aplicații în medicina și agricultura ( 2 teme ) 7. Cercetări în matematica 8. Tehnologii noi în agricultura 9. Etnografie și folclor 10. Donație către Republica Moldova de cărți tehnice românești 11. Inventica 12. Protecția muncii. ---------------------------
HOTĂRÎRE Nr. 884 din 9 decembrie 1994 privind alocarea din Fondul la dispoziţia Guvernului României pentru relaţiile cu Republica Moldova pe anul 1994 a sumei de 100 milioane lei pentru finanţarea unor teme de cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111502_a_112831]
-
pedagogie, sociologie, științe juridice, matematică, informatică, astronomie, fizică, chimie, geologie, geografie, biologie, ecologie, științe filologice - filologie, lingvistică, teorie, critică și estetică literară, ediții critice, antologii cu sau fără aparat critic, folcloristica, dialectologie, cultura românească veche, bibliologie, biblioteconomie, teatrologie, etnologie și etnografie, muzicologie, teorie și critica de artă, lexicoane, enciclopedii, dicționare -, toate aceste domenii implicind cunoștințe specifice și cercetare de specialitate. 5. În limita fondului prevăzut de Ministerul Cercetării și Tehnologiei, comisia dezbate și decide sumele pentru subvenționare, pe titluri de lucrări
INSTRUCŢIUNI Nr. 45836 din 8 martie 1994 cu privire la modul de încasare a contribuţiei, finanţarea cheltuielilor aprobate, evidentierea şi raportarea Fondului special pentru cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111643_a_112972]
-
conform Decretului-lege nr. 27/1990, sumele provenite din aplicarea timbrului folcloric se încasează de către Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, urmînd a fi utilizate potrivit prevederilor art. 3 lit. j) din Legea nr. 35/1994 , pentru editarea de către Institutul de Etnografie și Folclor a colecției "Disc-document". După înființarea unei organizații de creație în domeniul folcloric, se vor aplica prevederile art. 2 din Legea nr. 35/1994 . Anexă 6 TIMBRUL ARTELOR PLASTICE 1. Potrivit prevederilor art. 1 lit. f) din Legea nr.
NORME METODOLOGICE Nr. 48.211 din 12 septembrie 1994 privind perceperea, încasarea, virarea, utilizarea, evidenta şi controlul destinaţiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric şi al artelor plastice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111645_a_112974]
-
poată furniza informații. Nu credem că ultima pagină în istoria primarului Sorocii, Aurel Ștefanelli, a pus-o un ofițer NKVDist, în Siberia la Ivdellag, prin care menționează că Aurel Ștefanelli a murit la 31 ianuarie 1945. Nicolae BULAT Muzeul de etnografie și folclor Soroca
Despre scrisorile lui Eminescu, Slavici și Ciprian Porumbescu la Soroca. In: Curierul „Ginta latină” by Nicolae Bulat () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2242]