12,743 matches
-
dintre cei mai importanți agenți operativi ai lui Mycroft Ward și, pentru șaizeci de secunde, zi de zi, între 12.21 și 12.22, laptopul lui avea permisiunea de-a se conecta direct la gigantica bancă de date on-line a eului care era mintea lui Mycroft Ward. În cursul acelui singur minut, Nimeni își încărca rapoartele direct în vastul conștient al lui Ward. În cursul acelui singur minut, un canal direct se deschidea între mintea lui Ward și lumea de-afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
induce astfel de idei: frivolitate, vulgaritate. Efectul pe termen scurt: relativism moral, dificultatea în a distinge răul de bine. Învață-te cu răul, tinere. Ce educație, ce școală? Scuipă-i pe bătrîni, cu reperele lor etice depășite. Pe termen lung: eul spiritual colectiv, șubrezit, înstrăinat de sinea lui. Ce repere temporale? Popor, neam, națiune, toate-s vorbărie. Aceeași cultură? Bah, nu ne interesează. Aceeași limbă? Ce mai limbă! Primitiva asta? Nici unicat nu mai e. A mai apărut una, tot romanică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Nu eu l-am poreclit Savonarola, cînd lucram în presă? Tema: intoleranța românilor. M-am simțit în minoritate lîngă cei doi evrei și un foarte brunet interlocutor. Ideea primară, a început Turcitu cu gîndul la ideea primă, e că hipertrofia eului etnic duce la intoleranță. Ce-i aia să fii mîndru de ce ești, adică român? E ridicol!" O fi! Dar numai celor slabi le e rușine de originea lor. Că bine mai începe, mi-am spus. Așa a și continuat. Barenboim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
un recital la radio. Un rondo de Haydn, o bourrée de Bach, o écossaise de Beethoven, un impromptu de Schubert... Cînd s-a întors, agenții teohariști erau instalați. Ai lor stau și acum acolo. Începuse lungul drum al căderii lui eu (burghez) în noi (proletar). În formularea lui Noica (închis): "căderea lui eu în noi". Pe Liselle o zăpăcea lumea urîtă, dezolantă, cum o face cu mine cea de-acuma. Am auzit o liceană spunîndu-i partenerului, despre o bătrînă care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
o écossaise de Beethoven, un impromptu de Schubert... Cînd s-a întors, agenții teohariști erau instalați. Ai lor stau și acum acolo. Începuse lungul drum al căderii lui eu (burghez) în noi (proletar). În formularea lui Noica (închis): "căderea lui eu în noi". Pe Liselle o zăpăcea lumea urîtă, dezolantă, cum o face cu mine cea de-acuma. Am auzit o liceană spunîndu-i partenerului, despre o bătrînă care nu se dădea deoparte să-i facă loc în magazin: "Trage-i, bă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de locul unde stai. Cutare s-a aranjat. Dacă tu n-ai putut, de ce să-l blamezi pe altul, care a reușit?", mă înțeapă vocea, hai să-i zic paralelă. Mai taci. Nu mai am eheu vanități sociale, vanități de eu. Disprețuiesc un succes bazat pe un asemenea preț. Marfa asta e prea scumpă pentru mine, costă prea mult. Iar cărțile pe care nu le-ai scris sînt ca și călătoriile pe care nu le-ai făcut: cele mai captivante. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
premiat. Cînd Scarlat Carp i-a adus aminte că a fost șef, i-a răspuns în gazeta lui Pestrițu, pe care o directora onorific. Da, a fost, dar ieul lui social n-are nici în clin nici în mînecă cu eul profund. Creierul i-a fost mereu liber-liberal. Cum institutul nu putea să-l mai încapă, a ajuns să predea la Universitate un curs opțional Ieminescu. La pensie a ieșit după tergiversări. "Nu mă pensionez. Pe mine mă ține cureaua. Ieu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
tu primul care ai privit intens în ochii Vasiliscului, nu vei muri, dar îți vei vedea imaginea deformată, ultragiată a sinelui în ochii lui și din acel moment vei fugi de tine însuți, nu-ți vei mai regăsi vreodată adevăratul eu. Căci pierderea și căutarea de sine este cel mai periculos lucru ce ți se poate întâmpla, te poate duce la disperare sau la acte necugetate. Vei fi gata să faci pact cu forțele întunericului pentru a te regăsi și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
experiența mea ar putea fi în firea lucrurilor, la fel cum am aflat mai târziu despre masturbare. Experiența masturbării am trecut-o întotdeauna sub tăcere, chiar și față de amica mea din liceu, singura cărei îi destăinuiam din secretele și idiosincraziile eului meu, ce-l consideram eu însumi cel puțin ciudat sau, mai degrabă, bolnav sau chiar anormal, în bună măsură, aparte față de ceilalți copii, pe care-i studiam îndeaproape. Amica mea de clasă a fost singura căreia i-am vorbit despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
în partea de jos a gambei. Doar genunchii se conturau precis prin ei, genunchii ascuțiți și osoși de copil. Adesea mă întrebam dacă voi putea vreodată să scap de el. Dacă mă voi putea referi vreodată în mod natural la "eul" meu și nu la El, cel disociat, distant, fățarnic, arogant, ironic și disprețuitor. Dacă mă voi trezi într-o dimineață deodată singur, fără gânduri, fără suferințe, fără turmentări inutile, să mă pot apuca să fac ceva și să duc acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ea era în mod esențial pasivă, dar nu protesta niciodată. Ea era esența a ceea ce am numit mai târziu frigiditate. Poate de aceea, în timp, am considerat la femei frigiditatea ca o deficiență pur psihică, produsă de acea detașare a eului de el însuși, sau mai exact de scindarea lui. Când anima și animus nu se pot unifica în timpul actului erotic, trupul îmbracă un înveliș de pasivitate, absență și răceala, ce se așterne pe măsură ce dorința crește. Și ea era pasivă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
sânii de sub corsetul rugos al uniformei, apoi pe coapse, apoi pe genunchii proeminenți, pe gleznele ce zvâcneau anemic printre cutele ciorapilor groși și lăbărțați. Diferența dintre noi era că ea era perfect împăcată sau neîngrijorată de acea excrescență, dublură a eului ei, fără s-o intereseze cum era la alții, sau ar fi trebuit să știe cum stăteau lucrurile. Sau poate că acesta este tocmai un atribut specific feminității, ce mi-e străin. Femeile nu se întreabă, ele sunt. Dacă s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
cuprinde atunci când nu poți iubi, când nu poți fi iubit, doar atunci te afli fără protecție; boala devine o ipostază refulată a iubirii sau, mai precis, o metamorfoză a ei. Fie că e interzisă sau respinsă moralicește de propriul nostru eu, iubirea revine sub o înfățișare "schimbată și de nerecunoscut". Tăinuită din ce în ce mai mult, sub semnul rușinii, iubirea e împinsă în subconștient, de-acolo lovește cu furie, metamorfozându-se lent răul ascuns în boala cronică, "incurabilă", așa cum e adeseori calificată. Krokowski opune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
devine reversibilă prin vis, atunci când ia forma coșmarului. Dar nu toate lumile virtuale eșuează în coșmar, în unele trăim pentru o durată foarte lungă, în cele în care timpul curge pentru o vreme ireversibil. În fapt, orice aș visa, un "eu" îngrozitor de pregnant și apăsător, chiar dacă imponderabil, îmi guvernează toate visele. Când visez un pom singular într-o câmpie nesfârșită, mă descopăr sfâșietor de prezent, ascuns în ramurile acelui arbore sau zburând printre norii de deasupra lui. Prezența eului în vise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
visa, un "eu" îngrozitor de pregnant și apăsător, chiar dacă imponderabil, îmi guvernează toate visele. Când visez un pom singular într-o câmpie nesfârșită, mă descopăr sfâșietor de prezent, ascuns în ramurile acelui arbore sau zburând printre norii de deasupra lui. Prezența eului în vise este covârșitoare ca aceea a unui zeu ce ne apare într-o epifanie continuă, fără chip, printr-o serie infinită de semne, ca și cum substanța revelatoare ar lipsi materiei fluide și inconsistente din care e plăsmuit visul. Eu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
sinele altuia. Deci, eu văd cu ochii minții reflectarea unor lumi care nu-mi aparțin. Expresia acestui mister caut să-l filtrez prin partea eu-lui meu conștient apriori de lipsa sinelui. Cum va fi fiind existența cu povara altei conștiințe? Eul lipsit de sinele propriu, adaptat înlocuirii lui cu altul specific al sinelui străin, devine un hibrid alcătuit din eu și non-eu. Dacă avem în vedere că non-eul e la rândul lui partea eului străin înseamnă că două ființe coexistă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
să-l filtrez prin partea eu-lui meu conștient apriori de lipsa sinelui. Cum va fi fiind existența cu povara altei conștiințe? Eul lipsit de sinele propriu, adaptat înlocuirii lui cu altul specific al sinelui străin, devine un hibrid alcătuit din eu și non-eu. Dacă avem în vedere că non-eul e la rândul lui partea eului străin înseamnă că două ființe coexistă în același spațiu, dar cu timpi diferiți. Eu-l meu aparține spațiului și timpului său, celălalt eu, chiriaș în spațiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
fi fiind existența cu povara altei conștiințe? Eul lipsit de sinele propriu, adaptat înlocuirii lui cu altul specific al sinelui străin, devine un hibrid alcătuit din eu și non-eu. Dacă avem în vedere că non-eul e la rândul lui partea eului străin înseamnă că două ființe coexistă în același spațiu, dar cu timpi diferiți. Eu-l meu aparține spațiului și timpului său, celălalt eu, chiriaș în spațiul meu, dar cu propriul timp și cu propria-i lume cu tot ce incumbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
care e comun ambelor planuri, timpul curb, infinitul finit extirpat dintr-un gol macabru populat inegal, într-un fel pentru uitare, diferit pentru arhetipurile nenăscute. Unul trăiește după concepte, celălalt le experimentează. Examinarea laparoscopică mă va ridica la rangul de eu sui-generis. Postulatul meu: închegarea unicului indezirabil, prin eliminare, luptă acerbă cu finalitate cauzală. Scrisoare în Fa verde E ram în lumea cea mai de jos, cu timpul dens, fraza scrisă cuprinde gândul care i-a dat naștere, conjuncțiile, prepozițiile, cuvintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
-mi plăceau locurile alea, mi se păreau mai ostile ca de obicei. Sîntem cu toții responsabili de ce o să se întîmple de azi înainte, ridică din nou vocea simțind că e în pragul unei noi crize, în mod normal la ora asta eu ar fi trebuit să fiu ori treaz, gata de acțiune, ori rece, cu un glonț în cap. Liniștiți-vă dom’ Roja, zice Gulie, lăsați-mă să mor, nu înțelegeți? Cum mai pot eu să trăiesc cu rușinea asta în cîrcă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Pentru o analiz... a circumstanțelor în care țintirea inflației este implementat... în România, vezi D...ianu și Ella Kallai (2004 și 2005). Vezi și D. D...ianu, L. Lungu și R. Vrânceanu, România’s Monetary Institutions and policy: Meeting the EU Challenge, București, Romanian European Institute, 2004. „Raport asupra inflației”, BNR, București, februarie 2006, p. 42. Un nivel mai înalt al ratei de politic... monetar... nu este în mod necesar un semnal optim de înt...rire a acelei politici, atunci când exist
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
arătarea plitei scrise...“ (George Anca) „Cufundându-ne-n plenitudine / reconstituim Principiul Logic al Noncontradicției / dintre Eu și Ego-ul dictator subtil, / agonia nous-ului în Logosul inospitalier când / întâietatea nocturnului intangibil e o metafizică, / dezmeticindu-mă-n sens, desacralizez umanitatea: / contopirea Eului cu Absolutul Moale, / identificat cu undele transcendente ale Ființei Vii / pentru explorarea Abisului din EGO regenerându l!“ (Ion Antoniu) „Tantal morf în setea semnului. / Claviculă vis ruptă patru antic / Pana cu B. / Pățind canossa șarpe latin. / Caudin-jug flămând în Arpia
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
stradă pavată cu piatră cubică: „Cufundându-ne-n plenitudine / reconstituim Principiul Logic al Noncontradicției / dintre Eu și Ego-ul dictator subtil, / agonia nous-ului în Logosul inospitalier când / întâietatea nocturnului intangibil e o metafizică, / dezmeticindu-mă-n sens, desacralizez umanitatea: / contopirea Eului cu Absolutul Moale, / identificat cu undele transcendente ale Ființei Vii / pentru explorarea Abisului din EGO regenerându-l!“ (Supraraționalitatea) În mod curios, și poemele de dragoste sunt scrise în acest stil inuman. Îți vine greu să crezi că vreo femeie ar
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
a întrebat soția mea într una din seri. — Să-ți spun ce simt cu adevărat? Ei bine! Află că ori de câte ori ascult acest imn, un îndemn lăuntric de-a străbate treptele devenirii mă cuprinde și mă îndeamnă să trec dincolo de granițele eului meu profund.“ Constatând că nu poate să aibă un copil, Elvila se adresează unor ginecologi, care se dovedesc ineficienți. Găsește, în sfârșit, un medic capabil, „un medic etiopian, instalat la Curtea de Argeș“ și rămâne însărcinată. Dar când naște, naște o mică
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
nu se mai lase / legat.“ (Eșecul) „Ce este acea creangă strâmbă / răzvrătită / din trunchi / ce poate fi tăiată și înlocuită cu alta / ivită din subsuoară? / Dar o privire analitică / fixată pe buze sărutate? / Percepții, / sentimente / din semnalele / aparatului cardio-respirator, / al eului care se arogă / entitate liberă / chiar și de existență.“ (Iluzia libertății) Se simte că autorul are ceva de spus, cu un mic efort se și înțelege ce are de spus, dar discursul său gongoric, hilar-savant provoacă râsul. În postfața volumului
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]