4,069 matches
-
au prins nepregătiți. Tinerii fac brusc trecerea de la comunism la occidentalizare forțată, de tip second hand, la fel de brutală ca și pierderea inocenței lor, ajungând la plictis și catastrofism, devenind maturi într-un prezent patetic, disperat, dar și bășcălios. De altfel, evadarea se va face prin carnal, prin sex, limbajul găștilor de cartier înlocuind dialogurile de până la 1989 din romanele cu și despre tineri. O altă apropiere a „douămiiștilor” este față de film, care se face simțită în secvențele de flash-back și ralanti
POPESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288925_a_290254]
-
povestiri stranii, cu deschideri spre miraculos, eseu mitologic, parabolă sau povestire fantastică. Tauromahie începe ca un comentariu detaliat al unei coride, iar în ultima parte devine o parabolă despre conflictul adevăr-aparență. Piraia, cea mai izbutită proză de aici, descrie o evadare, prezentarea fluxului interior derapând brusc în analiză de tip comportamentist, pentru a se îmblânzi în final într-un eseu demonstrativ despre sacrificiu. Alte proze utilizează formule complet stranii, cum se întâmplă în Ultimul apel, unde sunt consemnate sincopat, haotic și
PORUMBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
comuniste, București,1992; Sânge pe râul Doamnei, București, 1992; Casa lacrimilor neplânse. Martor al acuzării în procesul „reeducatorilor”, București, 1993; Dactilografele și revoluția, București, 1993; „Rugul aprins”. Duhovnicii ortodoxiei, sub lespezi, în gherlele comuniste, București, 1993; Codrul scufundat, București, 1994; Evadarea lui Liviu Rebreanu, pref. George Anca, Romulus Vulcănescu, București, 1994; Martiriul Bisericii Ortodoxe Române, cuvânt înainte Teodosie Snagoveanul, cuvânt înainte Teodosie Snagoveanul, București, 1994; Împușcarea călărețului, București, 1994; Popa Piso din Zărnești, București, 1994; Antropologia stilistică. Lumea lui Charles Dickens
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
și pătrunzătoare. Însă „prețul” pe care îl plătește în schimbul unei asemenea clarviziuni se relevă într-un anume conservatorism al gustului, ca și într-o survolare cam grăbită a „discursului” operei. Micromonografiile Constantin Noica (2000) și Titu Maiorescu (2003) realizează o evadare din actualitatea imediată. Fără a produce o mutație radicală în receptarea celor doi scriitori, lecturile cuprind puncte de vedere originale și nu de puține ori polemice. SCRIERI: Semnele realului, București, 1981; Textul și realitatea, București, 1984; Obsesia credibilității, București, 1996
MORARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288251_a_289580]
-
Un fluviu cu nume sfânt, Galați, 1990; Dropii în amiază, Galați, 1993; Corăbii pierdute, Galați, 1994; Singurătatea țărmului, Galați, 1995; Intrarea în singurătate, Galați, 1996; Viscol de toamnă, Galați, 1997; Umbra lui Terente, Galați, 1998; Sub lacrima nopții, Brăila, 1998; Evadare din Babilon, București, 2000; Melancolia cuvintelor, Brăila, 2000; Sărbătorile câmpiei, București, 2001. M.Dr.
MUSTAŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288333_a_289662]
-
poeta înscenând, în manieră postmodernă, ceremonialuri lirice fanteziste din insignifiante întâmplări cotidiene. SCRIERI: Șarpele mă recunoaște, Chișinău, 1992; Cartea rece, Chișinău, 1996; Godot eliberatorul, Chișinău, 1998; Un viitor obosit, Timișoara, 1999; Proiectul unei tragedii, Chișinău, 2001. Repere bibliografice: Emilian Galaicu-Păun, Evadarea din temnița în formă de femeie, VTRA, 1996, 9; Mihai Cimpoi, O carte rece?, „Flux”, 1996, 18 octombrie; Ioana Cistelecan, Irina Nechit și/sau Insomnia, F, 1996, 11-12; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 244; Sorin Alexandrescu, O nouă poezie românească în
NECHIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288393_a_289722]
-
de Consiliul cel temut, ipostază a celebrului Comitet Central, dându-i sentința „insulă pe viață”. Dar falia morală de tip „capitalist”, lumea anterioară a lui Max, îl consemnase drept corupt. Așa că acceptarea umilinței de „insular” e o reacție firească, iar evadarea va fi înțeleasă ca reintegrare în lumea originară. Sancțiunile practicate pe insulă, precum tăierea rației de carne, omniprezența lui Big Brother, polițistul suprem, prezența unui doctor pervers, „specialist” în genetică și realizând „eliminarea bătrânilor”, ca și a unui sculptor al
PETRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288775_a_290104]
-
teatrul eforturilor întreprinse în special de Costache Negri pentru recunoașterea definitivă a Unirii Principatelor și pentru acceptarea secularizării averilor mănăstirești. Acțiunea are un ritm alert, grație și elementelor de roman senzațional (iubiri interzise, asasinate plătite, contrabandă cu arme, spionaj, răpiri, evadări etc.), iar decorul, fie că este vorba de Măgura Vulpii, de București ori de cosmopolitul și pitorescul Istanbul, vădește ochiul călătorului pasionat, dar și studiul albumelor documentare. Personajul central de aici, doctorul Neagu Vulpeș, ocupă un loc important și în
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
tip cognitiv. Pentru a explica caracteristicile tipice ale modelului birocratic (rigiditatea și ritualul, printre altele), Crozier recurge laexaminarea tipului de raționalitate ca una dintre sursele cele mai importante. Când problemele de soluționat sunt mult prea dificile, apare o tendință de evadare din realitate, caracteristică esențială a modelului birocratic. Centralizarea accentuată și crearea de norme generale și impersonale reprezintă tehnici tipice de evadare din realitate a organizațiilor, strategii de acțiune pe baza unei definiri simplificate a realității. Sociologia actuală prezintă de cele mai multe
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ca una dintre sursele cele mai importante. Când problemele de soluționat sunt mult prea dificile, apare o tendință de evadare din realitate, caracteristică esențială a modelului birocratic. Centralizarea accentuată și crearea de norme generale și impersonale reprezintă tehnici tipice de evadare din realitate a organizațiilor, strategii de acțiune pe baza unei definiri simplificate a realității. Sociologia actuală prezintă de cele mai multe ori însă o abilitate scăzută de a lua în considerare, într-o explicație complexă unitară, atât factorii obiectivi, cât și cei
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o vreme cenacul lui Mihail Dragomirescu, se atașează grupării lui E. Lovinescu, colaborând la „Cetatea literară” și la „Viața literară” și asumându-și secretariatul de redacție la a doua serie a „Sburătorului”. Între timp își editează plachetele Destrămare (1926) și Evadări (1927) și participă, ca pictor, la câteva expoziții de grup. Dinamic, cu oarece relații în lumea politică, izbutește să scoată revistele „Sinteza” (1927-1928), la care și-l asociază scurt timp pe G. Călinescu, și „Săptămâna literară, plastică, teatrală” (1928-1929), după
NICHITA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288431_a_289760]
-
Bunei stăpâniri a unei sintaxe destul de simple și a unui lexic nu foarte bogat, precum și unei anume dexterități în versificație li se datorează câteva reușite. Procedeul verbalizării elementului de percepție vizuală va fi ameliorat în cea de-a doua plachetă, Evadări, care include mai multe pasteluri, inspirate îndeosebi de „stepa” dunăreană. Mai înzestrat ca pictor, N. n-a putut fi cu adevărat poet. SCRIERI: Destrămare, București, 1926; Evadări, București, 1927. Repere bibliografice: Ion Pas, „Destrămare”, LUT, 1926, 1282; Alexandru Bilciurescu, „Destrămare
NICHITA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288431_a_289760]
-
elementului de percepție vizuală va fi ameliorat în cea de-a doua plachetă, Evadări, care include mai multe pasteluri, inspirate îndeosebi de „stepa” dunăreană. Mai înzestrat ca pictor, N. n-a putut fi cu adevărat poet. SCRIERI: Destrămare, București, 1926; Evadări, București, 1927. Repere bibliografice: Ion Pas, „Destrămare”, LUT, 1926, 1282; Alexandru Bilciurescu, „Destrămare”, CL, 1926, 4; Perpessicius, Opere, XII, 277-278; Constantin Șăineanu, Recenzii, București, f.a., 35-39; Ion Pas, „Evadări”, LUT, 1927, 1789; Zaharia Stancu, Antologia poeților tineri, București, 1934, 163-165
NICHITA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288431_a_289760]
-
n-a putut fi cu adevărat poet. SCRIERI: Destrămare, București, 1926; Evadări, București, 1927. Repere bibliografice: Ion Pas, „Destrămare”, LUT, 1926, 1282; Alexandru Bilciurescu, „Destrămare”, CL, 1926, 4; Perpessicius, Opere, XII, 277-278; Constantin Șăineanu, Recenzii, București, f.a., 35-39; Ion Pas, „Evadări”, LUT, 1927, 1789; Zaharia Stancu, Antologia poeților tineri, București, 1934, 163-165; Lovinescu, Scrieri, II, 443; Predescu, Encicl., 597; G. Ursu, Tecuciul literar, Bârlad, 1943, 139; Dicț. scriit. rom., III, 451. V.D.
NICHITA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288431_a_289760]
-
Schema S-O-R-C și retroacțiunile sale Stimul Organism (O) Răspuns Consecință (C) discriminativ (SD) (comportament) (R) sau Intărire (I) Intărirea poate fi: - pozitivă: organismul amplifică fluxul răspunsurilor sale de apropiere atunci când consecințele sunt pozitive; - negativă: organismul amplifică fluxul răspunsurilor sale de evadare sau de evitare atunci când consecințele sunt negative; - absentă: absența întăririi antrenează o stingere progresivă a comportamentului. Comportamentul Comportamentul poate fi definit ca o performanță observabilă și măsurabilă a unui organism. Primelor formulări în totalitate motrice ale răspunsului li s-au
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sau se poate construi pornind de la unele evenimente trăite sau raportate de anturaj, de la impactul resimțit sau atribuit unora dintre acestea. Watt și Wong au diferențiat povestirile (reminiscente) instructive și narative de povestirile integrative și instrumentale. Acestea pot fi de evadare sau obsesive. Aceste povestiri sunt influențate de discursurile socioculturale și sunt dirijate de întrebările sau atitudinile terapeutului. Acesta pune întrebări și în legătură cu evenimentele pozitive, nu doar cu referire la cele prezentate ca fiind negative. Selectarea scopurilor tratamentului Pe parcursul clarificării problemelor
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de la stânga. Pacienta - Da... (Pacienta rămâne cu ochii închiși și mimica sa rămâne neutră). Terapeutul - Sunteți sigură că reușiți? (Terapeutul așteaptă mai multe manifestări non verbale din partea pacientei, el interpretează neutralitatea mimicii sale faciale ca pe o evitare sau o evadare. El se gândește că aceasta nu se expune cu adevărat). Pacienta - (deschizând ochii și privindu-l pe terapeut) - Reușesc foarte bine, încep să resimt anxietatea... Terapeutul trebuie deci să clarifice non-verbalul pacientului. Acest lucru întărește relația colaborativă și diminuează riscul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
panică nocturne: ele pot fi explicate prin acest mecanism de condiționare prin care orice schimbare în răspunsul fiziologic facilitează activarea unui atac de panică. Faptul că pacientul își reduce angoasa, evitând situațiile fobogene, întărește acest comportament de evitare sau de evadare Modelul cognitiv Interpretarea catastrofică și memorizarea acesteia In cadrul modelului cognitiv, interpretarea catastrofică a senzațiilor corporale conduce la atacul de panică. In dimensiunea anxioasă, prelucrarea informației este filtrată de noțiunea de pericol. Persoana care suferă de atacuri de panică memorează
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de cogniții catastrofice; incapacitatea de a domina această teamă antrenează un sentiment de eșec și o pierdere a încrederii în sine care antrenează un sentiment de vulnerabilitate; - o componentă comportamentală ce conține ansamblul de comportamente de retragere, de evitare, de evadare dar și ansamblul de atitudini preventive organizate de către persoana suferindă pentru a camufla răspunsul de angoasă; și disperarea asociată acestei tulburări de panică cu agorafobie poate conduce la o stare depresivă, la o anxietate generalizată, un comportament adictiv care trebuie
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fiziologic, psihosenzorial și comportamental se auto-întrețin prin bucle de întărire. Evitând să înfrunte situația fobogenă, pacientul are sentimentul că nu activează răspunsul fiziologic dar, în paralel, sentimentul de neputință și de ineficiență în fața declanșării acestei reacții psihofiziologice perpetuează inacțiunea sau evadarea, amplifică aprehensiunea anxioasă și accentuează sentimentul său de vulnerabilitate. Obiectivul esențial al terapiei constă, deci, în ruperea acestui cerc vicios: - prin propunerea unor instrumente care să controleze reacția emoțională și să amplifice sentimentul de eficiență personală, - ajutând pacientul să facă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
vorbesc amigdalei cerebrale”, prin intermediul exercițiilor de expunere care constau în a provoca o activare a amigdalei apoi în a o face să se conformeze unor pattern-uri comportamentale și cognitive de confruntare și acceptare, foarte diferite de reflexele spontane de evadare sau de inhibiție asociate stării maladive. Această capacitate neuroplastică (modificări ale arhitecturii funcționale cerebrale) a terapiilor comportamentale și cognitive este reconfortantă pentru pacienți: nu datorită existenței unor perturbații biologice sunt condamnați aceștia să nu schimbe nimic sau să fie nevoiți
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
permite stabilirea nu numai a unui bun raport colaborativ (liniștirea pacientului, oferirea de răspunsuri la întrebările sale, la temerile sale, sprijinirea acestuia să se încadreze în structura respectivă), ci și reluarea împreună cu acesta a istoriei bolii sale. Se evită astfel evadarea într-o atitudine euforică pe care pacienții o trăiesc imediat ce sevrajul fizic s-a terminat, când ei își spun că „sevrajul fizic s-a terminat, terapia s-a încheiat, am înțeles totul, nu voi mai reîncepe „. In sfârșit, terapiile cognitiv-comportamentale
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
vinovat un animal că atacă sau că se apără?) - soluție de a se salva sau de a uita agresiunile la care a fost el însuși supus. În fond, este tot un roman despre puterea malefică a trecutului și despre imposibilitatea evadării din trecut: „îmblânzitorul de lupi” reușește să trăiască concomitent, dar cu o inumană seninătate, în prezent și în trecut. Finalul pare optimist: fiul se vindecă de surzenie prin sacrificiul tatălui, iar câinii-lupi, „îmblânziți”, sunt eliberați. O caracteristică a scriiturii de
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
a găsit liman în întrezărirea ordinii estetice superioare, orfic solară. Lângă „părelnicul foc”, trop al iluziei transfigurate în ordine și „joc secund” la acest poeta artifex, „un alexandrin” în esență (Petru Poantă), stă oglinda. Volumul Întâlnire în oglindă (1978) marchează evadarea din sugestia panteistă spre un spiritualism răsfrânt în sine - autocunoaștere matură și semn al schimbării viziunii lirice. Un ciclu din Salonul olandez (1979), alcătuit pe motive din maeștri pictori olandezi (dar și flamanzi și chiar Salvador Dalí), este metatextual: narația
NICOLESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]
-
scrieri insolite, într-o formulă care, pe lângă priza sigură la public, avea avantajul de a servi evazionismul și eschiva în fața regulilor circumspecte ale cenzurii. Textele din grupaj nu ies în mod spectaculos din formula - întâlnită și la Mircea Eliade - a evadării din timp și a circulației pe niveluri temporale eterogene. Modelul pare să se afle însă mai curând în prozele SF ale lui Ovid S. Crohmălniceanu, care nu iau foarte în serios rețeta genului, păstrând o distanță confortabilă, unde se instalează
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]