461,945 matches
-
volumul 1, Ed. Dacia, Cluj, 2001, 264p., preț 60.000 lei Scurtă istorie Identificări, de data aceasta strict literare, și re-poziționări (cu 25 de aplicații) operează și Ion Bogdan Lefter în Scurta istorie a romanului românesc. Prejudecăți care operează în cadrul evaluărilor romanului (la nivel tipologic, "prozatorii români ar avea înzestrare de povestitori, nu de romancieri", sau istoric și sociologic) sînt demontate într-un discurs atent mai ales la formule romanești și efecte ale acestora. Opinia răspîndită, în perioada interbelică, privind neadecvarea
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
e mult mai ușor să judeci niște cuvinte după suprafața lor: curriculum (și antipaticul lui plural, curricula), manuale alternative, arii curriculare și cicluri de învățămînt, trunchi comun și (ceva de tot misterios) CDS (Curriculum la Decizia Școlii), standarde de performanță, evaluare sumativă... și multe altele. Toate acestea par achiziții ale ultimilor ani, anii de reformă a învățământului românesc și multe dintre discuțiile aprinse din presă se învârt în jurul lor. în contextul polemicilor din ultimii ani, în care s-au implicat specialiști
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
în curriculumul învățământului obligatoriu, Sinaia, 22-24 noiembrie 2001. * S-au adunat cu acest prilej reprezentanți ai inspectoratelor școlare din toată țara, funcționari ai MEC, cercetători ai Institutului de Științe ale Educației, membrii CNC și ai Consiliului Național de Examinare și Evaluare, profesori universitari. Au fost invitați ziariști de la cele mai importante cotidiene și săptămânale (care au făcut loc în general cu greu unei știri despre acest eveniment, pentru că învățământul nu reprezintă o prioritate publică). La sfârșitul discuțiilor, participanții au fost onorați
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
care ar fi în acord cu flexibilizarea curriculară. Părerile au fost împărțite, pentru că din punct de vedere al standardelor academice, tripla specializare poate duce la o diminuare a standardelor științifice de pregătire. S-a propus chiar un sistem diferențiat de evaluare academică finală, prin înființarea licenței în educație. Cum reforma nu constă doar în reglementări, ci și în monitorizarea consecventă și evaluarea periodică, trebuie asigurată în continuare funcționarea independentă a instituțiilor create în cadrul procesului de reformă. Schimbările aleatorii și inconsecvente, ca
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
specializare poate duce la o diminuare a standardelor științifice de pregătire. S-a propus chiar un sistem diferențiat de evaluare academică finală, prin înființarea licenței în educație. Cum reforma nu constă doar în reglementări, ci și în monitorizarea consecventă și evaluarea periodică, trebuie asigurată în continuare funcționarea independentă a instituțiilor create în cadrul procesului de reformă. Schimbările aleatorii și inconsecvente, ca și imixtiunea unor decizii cu alte motivații decât cele profesionale, pot compromite grav tot ce s-a făcut până acum. întorcându
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
adică, și la pluralitatea punctelor de vedere. În limitele bunei cuviințe, ale civilității, am publicat și vom publica orice opinie. Ca și orice ,,drept la replică". (În această privință, avem o excepție: nu publicăm replici la cronici și recenzii, la evaluări și judecăți critice). Nimeni n-ar avea motiv să se simtă privilegiat ori din contra persecutat de R.l. Pot fi opinii ,,rele", ori greșite, ori nedrepte, dar sînt ale colaboratorilor noștri, nu ale noastre, și fiecare răspunde de ce scrie el
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
echivalarea cu "mult" ("două ore bune" rămîn două ore), după cum raportarea la sensul fundamental al unităților de măsură exclude interpretarea "lung". Sînt excluse cel puțin sensurile obiective ale termenilor. Rolul lui bun în asemenea contexte este de a adăuga o evaluare dintr-un punct de vedere subiectiv: "care înseamnă un interval mare pentru...". în linia școlii franceze care se ocupă de funcționarea argumentativă a limbajului, am spune că este vorba aici de marcarea unei orientări argumentative în sensul "destul de mult" sau
"Ani buni" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15677_a_17002]
-
lingvistice deseori aplicate în analiza textelor literare și non-literare, dar care ar merita ele însele o analiză contextualizată. Dacă trăsăturile cele mai generale ale oralității sînt probabil universale, nu numai formele concrete, ci și funcțiile lor globale sînt specifice, iar evaluarea lor e cu siguranță dependentă de o anume tradiție culturală. Descrierea stilistică se transformă pe neobservate în judecată estetică, adesea printr-un clișeu al aprecierii pe care îl poate pune în evidență mai ales comparația cu alte tradiții. în istoria
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]
-
cel al automobilului: obiect de interes (chiar pasionat) și sursă de prestigiu - tratat deci cu un inevitabil adaos de subiectivitate. La nivelul cel mai general (fără a coborî așadar în descrierea componentelor sau a performanțelor particulare) mașina e supusă unei evaluări în care se manifestă anumite preferințe lexicale expresive. Opoziția mașină (foarte) bună / (foarte) proastă se exprimă azi, în registrul stilistic pomenit, ca opoziție între mașina adevărată, bengoasă, supărată și cea rablagită (rablă, jaf). Enumerarea e desigur parțială - dar cred că
"Mașini supărate" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16174_a_17499]
-
lui de a scrie o istorie a literaturii române. Dar Dumitru Micu este pur și simplu ignorat, oricâte lucrări de istorie literară ar publica. Viziunea sa asupra literaturii române, ierarhiile pe care le propune fie și implicit, criteriile utilizate în evaluarea estetică a textelor nu influențează pe nimeni și nici nu sunt contestate. Despre Dumitru Micu s-ar putea spune "el vorbește, el aude". Opera sa nu modifică în nici un fel literatura română sau înțelegerea literaturii române, nu provoacă dezbateri, nu
UN SISIF AL ISTORIEI LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16186_a_17511]
-
să înțelegem procesul devenirii noastre. Dacă recitim - cum am făcut eu cu, mărturisesc, delectare profesională - opera critică a lui Maiorescu avem a constata, instantaneu, cît de actuală e ea, de fapt. E, cred, valabil și azi așezarea criteriului estetic în evaluarea literaturii. Or, Maiorescu este cel dintîi care a așezat acest criteriu la fundamentele actului valorizator. Desigur, nu mai stă în picioare a sa diferențiere între condiția materială și ideală a poeziei, valabilă la începuturile secolului al XIX-lea. Dar chiar
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
amendată, slăbiciunile argumentațiilor sunt sancționate, așa cum se poate sancționa totuși și afirmația lui Regman însuși că judecata lui Florin Manolescu despre Istoria literaturii române a lui Negoițescu "e plină de șicane". Nu despre "șicane" este vorba, ci despre o dreaptă evaluare a "Istoriei" lui Negoițescu. În numele obiectivității C. Regman ar fi trebuit să spună și despre această "Istorie...", ca și despre a lui Ulici: "cea mai recentă culegere de medalioane critice". Cum ziceam mai devreme, însă, și obiectivitatea își are subiectivitățile
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
i se cuvine în critica lui Regman, cum spuneam, și "filoanele" serioase ale demersului său (în linia lui Șerban Cioculescu) au nevoie să fie explorate și înțelese. Cultivând ierarhiile e curios cum nu se vede de-a lungul timpului în evaluările sale și o preocupare pentru situarea literaturii române în context universal. Critica sa aplicată numai în interiorul literaturii române are acest handicap, care într-o cronică de întâmpinare, luată circumstanțial, nu e atât de evident, dar o operă critică de-o
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
era Surkov ce-l acoperise cu noroi pe Pasternak, iar lupul de pădure deasă, cu gesturi fioroase era Tvardovski, prietenul și protectorul lui Soljenițîn." Nesigură în judecarea oamenilor după înfățișarea lor, Monica Lovinescu este, în schimb, un adevărat expert în evaluări morale și intelectuale. Exercițiul de critic literar îi conferă o maximă competență în domeniu. Se adaugă la această competență extraordinarul ei talent scriitoricesc, care îi dă posibilitatea să descrie - prin comparații neașteptate, prin jocuri de idei, prin paradoxuri - moduri de
Pagini de mare literatură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16292_a_17617]
-
care le-a recoltat din partea unor critici poeți sau a unor poeți dintre cei mai avizați prin înzestrare și cultură, adică a auditoriului a cărui opinie are cele mai mari șanse de-a se impune, ilustrînd o înțelegere și o evaluare din interior a fenomenului: I. Negoițescu, Ștefan Aug. Doinaș, Ion Pop, Marin Mincu, Florin Mugur, Barbu Cioculescu, C. Abăluță, Nora Iuga. Ceea ce nu înseamnă că nu persistă încă, la noi, preconcepția scolastică a "incompatibilității" poeziei cu critica sub același condei
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
șí de ceea ce a scris cu multe pagini mai înainte - ceea ce se poate face rapid când textul este scris pe pagini de hârtie. Sau, drumul invers: de multe ori, când este necesar să fie bine înțeles textul, să se facă evaluări, să se memoreze anumite părți, un cititor avizat frunzărește paginile înainte și înapoi, repede, iar acesta este posibil să se facă pe hârtie, dar este foarte dificil, cu mari întârzieri și pierderi de informații subsidiare, atunci când lectura (și redactarea) se
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
lucrurile, nu avem nevoie de informații despre ceva care nu există. Dar să nu facem din aceasta o dramă. Inconsecvențele în ceea ce privește distribuirea spațiului influențează nesemnificativ imaginea de ansamblu a literaturii române oferită de dicționar. De ce? Pentru că proporțiile sunt restabilite de evaluările critice propriu-zise, în general realiste. Ar mai fi de discutat prezențele nejustificate ale unor scriitori în dicționar, ca și omisiunile regretabile. Dar ar însemna să deschidem cutia Pandorei. O vom deschide, cu alt prilej, când vom organiza o dezbatere pe
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
în fine, e interesantă și foarte folosită și structura a da bine: pe lîngă sensul fundamental "a face impresie, a produce un efect favorabil", aceasta transmite o notă constantă de ironie, implicînd o vagă depreciere a lucrului evaluat și al evaluării înseși, plasate exclusiv la nivelul aparanțelor. "Dă bine puțin zgomot degeaba pe țambalul de hîrtie" (Academia Cațavencu 5, 1992, 1); S-a prins că o morgă scîrbită asezonată cu rafale scurte și rare de lătrături la obiect dau bine la
"Dă bine..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16412_a_17737]
-
cârpiți și haine ponosite, demodate și de proastă calitate, încovoiați și cu chipuri apăsate de deznădejde, extenuați de efortul de a procura mâncare, străbătând strada și viața terorizați de ger, de întuneric și de restructurările pe criterii politice; * Pentru că, în evaluarea distanței dintre "acum" și "înainte", omitem să luăm în calcul elementele care privesc calitatea vieții, elemente pe care nivelul de trai le incorporează cu obligativitate: cum se depozitează gunoiul, cât săpun și detergenți se folosesc pe cap de locuitor, cum
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
Discuțiile în general și generalizatoare sînt însă categorice, au "greutatea" unui verdict și pun la colț glasul profesioniștilor, și aceștia atît de puțini. Simptomatice mi se par și următoarele două fapte: primo, mult invocatul număr al Dilemei care provoca o evaluare lucidă, intelectuală și nepatetică a modelului Eminescu în spațiul cultural românesc, număr care a stîrnit reacții incendiare și care a pus în mișcare un spectacol kitsch, pe variate voci de idolatrii; secundo: apariția, la Editura Humanitas, a cărții Testamentul unui
"Editura Timpul" lui Eminescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16395_a_17720]
-
împiedica-o să se ocupe și de prevenirea unor atacuri precum cel suferit de dr. Georgescu din Urziceni? Asta cu atît mai mult cu cît acest Georgescu din Urziceni deținea tablouri semnate de mari pictori români și la o primă evaluare el a fost jefuit de valori de peste o jumătate de miliard de lei. * Dar apropo de eficiența polițistului de pe stradă, a fost jefuită din mașină Daniela Bartoș, ministrul Sănătății. Tîlharii au dispărut în aceeași ceață care face ca mulți cetățeni
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16421_a_17746]
-
se sprijină cu bună știință pe "experiență și plăsmuire liberă", caracterizându-se totodată prin "universalism filozofic și spirit contemplativ dus la extrem" (Bahtin). A reproșa romanului lui Ion D. Sîrbu neverosimilul unor fapte ori necorelarea logicii cu psihologia denotă o evaluare critică pripită și neadecvată. Inconfundabila expresivitate a scrisului lui Ion D. Sîrbu nu indică un autotelism estetic, autorul exprimându-și deseori dezaprobarea față de "arta pentru artă", în special față de textualism, în care identifică semnele unei blamabile abdicări etice. Curajul strecurării
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
unei televiziuni. Cronicarul mai că ar fi impresionat de scrupulele jurnalistice ale lui Ion Cristoiu care a afirmat, pentru Cronica Română, că se retrage din presă deoarece, în noile împrejurări politice, nu vrea să cadă în păcatul de a face evaluări "la cald". Dar, și-a amintit Cronicarul, când a făcut Ion Cristoiu evaluări la rece? Nu mai devreme decât în AZI acest editorialist s-a supărat pe mass-media că nu îi dau cuvântul lui Corneliu Vadim Tudor, linșîndu-l politic, în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16529_a_17854]
-
Ion Cristoiu care a afirmat, pentru Cronica Română, că se retrage din presă deoarece, în noile împrejurări politice, nu vrea să cadă în păcatul de a face evaluări "la cald". Dar, și-a amintit Cronicarul, când a făcut Ion Cristoiu evaluări la rece? Nu mai devreme decât în AZI acest editorialist s-a supărat pe mass-media că nu îi dau cuvântul lui Corneliu Vadim Tudor, linșîndu-l politic, în schimb, prin prezentarea, așa cum e, a vadimismului. Cu ani în urmă, Ion Cristoiu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16529_a_17854]
-
Valeria Guțu Romalo În vîltoarea comentariilor postelectorale consacrate interpretării și explicării rezultatelor, mai mult sau mai puțin previzibile, dar totuși neașteptate, s-a invocat, printre multe alte motivații, și stilul, particularitățile de prezentare a discursului electoral. Evaluarea stilistică a prestației electorale a fost formulată de unul dintre analiști sub forma opoziției dintre 'limbajul lemnos' și cel 'viu', iar succesul candidatului partidului România Mare a fost pus pe seama discursului său 'colorat' și 'percutant', care l-a deosebit în
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]