1,801 matches
-
altă parte, privind la realizările imediat precedente ale poeziei moderne, autorul de texte programatice constată că „imaginea nouă a cerut o construcție nouă”, iar mai târziu va vorbi despre „neprevăzutul, noutatea asocierilor de idei și de obiecte”. Ca să ajungă la exaltarea „noutății” și a „neprevăzutului” în ecuația imagistică, Voronca a traversat, cum am constatat, o întreagă experiență modernistă și avangardistă, învățând desigur mai ales de la futuriști („spune-mi repede totul, în două cuvinte” - cerea Marinetti într-un manifest), constructiviști („expresia plastică
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ce plasează obiectul în relații extrem de ramificate. Așa sunt „imnurile” închinate ceaiului, cartofului, oglinzilor. În partea a cincea a poemului („Te oprești la vânzătoarea de legume...”) abundent enumerativă, momentului numirii (metaforice) a cartofului, în seria „legumelor”, generează acea stare de exaltare caracteristică imnului sau odei: și iată fața de hristos chinuit a cartofului el știe secretele nopții cu burdufe de liniști rădăcinile lui pipăie rărunchii pământului albe netede ca tuburi rădăcinile înaintează în nervi sug înțelepciunea vremurilor osemintele nopții închini un
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
având aceeași structură de „odă” ca „temă cu variațiuni”, pentru ca în Incantații metafora multiplă să-și extindă enorm aria de cuprindere, într-o simetrie cu experiența din Colomba. Amplificarea e aici un procedeu retoric predilect, apt să traducă starea de exaltare imnică, revărsarea preaplinului sufletesc, năzuința de „istovire” - cum ar zice Ion Barbu - a cântecului, într-un discurs ce-și reia și variază la nesfârșit pretextele, cu atât mai mult cu cât tiparul strofic, armonia ritmică, muzicalitatea rimei încurajează menținerea atmosferei
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
degrabă al unor constante caracteristice pentru „starea de spirit” avangardistă, astfel că - așa cum am observat - Voronca ar putea acoperi aproape singur o definiție „completă” a avangardei. Luând act, aproape simultan, de inițiative novatoare relativ diversificate, el ajunge, în ciuda unor retorice exaltări de moment, la un fel de numitor comun al „fracțiilor” avangardiste, mizând cu precădere pe repertoriul tematic general al dezbaterilor, cu nuanțări necesare, dar a căror estompare pe parcurs evită șocul cotiturilor radicale. Cu excepția, notabilă, a saltului de la simbolismul extenuat
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de Ilarie Voronca, în Vremea, II, 1929, nr. 87, p. 2. . v. în acest sens și opinia lui I.I. Cantacuzino, referitoare la Incantații, dar adecvată și acestor pagini premergătoare: „Majoritatea poemelor sale sunt ode, adică poezii presupunînd un sentiment de exaltare, nenuanțat, abundent și excesiv, uniliniar, ceea ce va explica deci acumularea imaginilor” (I. Voronca, „Incantații”, în Viitorul, 1932, nr. 7228, p. 1). . P. Fontanier, Les Figures du discours, Flammarion, Paris, 1968, p. 336. . Ibidem, p. 339. . G. Călinescu, Istoria literaturii române
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
nu a putut revoluționa logica lui Aristotel. Din nefericire, acest deficit ontologic se manifestă și-n filosofia și psihologia secolului al XX-lea, de la fenomenologie la psihanaliză, iar acum în filosofia diferenței, care, paradoxal, sfârșește prin a fi omogenizantă prin exaltarea potențializării. Majoritatea oamenilor, precizează Petru Ioan, invocând textele lupasciene, fug de libertatea psihică a contradicției. Asta duce, între altele, la un globalism care amenință să fie iarăși totalitar, deși se pretinde, surprinzător, o diversificare fără limite. Simulacrele se dovedesc a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și alte erezii precum feminismul (intuit de Nietzsche, care, de aceea, a fost acuzat de "misoginism") și mitul celui de al treilea sex, care se vrea întemeietor al unei noi civilizații, de tip "gay". Toate, însă, duc la kitsch prin exaltarea pasiunii sau a optimismului rațiunii. Denis de Rougemont observă că orientalii au evitat extremele de tip kitsch, iubirea ca agapè conturându-se deplin în creștinismul răsăritean: Nu găsim în creștinismul ortodox nici iluzii, nici optimism omenesc"438. Cât de departe
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
viața intelectuală românească. Prin ce se caracterizează cele două curente istoriografice? Primul dintre ele, cel al istoriografiei conservatoare, Încorporează trei tradiții intelectuale: 1) istoriografia romantică, militantă, polemică, de la mijlocul secolului al XIX-lea, al cărei scop principal era promovarea și exaltarea valorilor naționale; 2) istoriografia critică, pozitivistă, de la sfârșitul secolului al XIX-lea, care punea accentul pe restituirea faptelor, așa cum reies ele din litera documentelor, ceea ce a avut ca efect producerea unei istorii descriptive și narative, Îndeosebi o istorie politică; 3
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Tot ceea ce generații de regi au acumulat ca picturi, statui și mobilier este distribuită ca simplă mobilă în apartamentele strălucitoare ale castelului. Miasmele toxice ale luxului și puterii te aruncă într-un fel de extaz care face să fie înțeleasă exaltarea acestui monarh, debordând de entuziasm față de sine, care, în timpul întonării imnurilor compuse în cinstea sa, vărsa lacrimi de admirație.“ IV.1.12 întâmplări de la curtea Regelui Soare, în memoriile oficiale și în cele apocrife Bogată în cultură, literatură și arte
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de consumator, acesta este unul civilizat, rațional - 74% dintre adolescenți probează produse doar dacă au intenția de a le achiziționa. Q27. Obișnuiți să mergeți la astfel de cumpărături atunci când vă aflați Într-o stare emoțională deosebită (de exemplu: depresie, frustrare, exaltare) Doar 10 dintre subiecți obieșnuiesc să meargă la cumpărături datorită unor stări emoționale deosebite, precum frustrare, tristețe, fericire, ceea ce demostrează un echilibru emoțional crescut, tinerii mergând la cumpărături doar atunci când au nevoie de anumite produse, nu și În scop terapeutic
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sunt tot mai marcate de diferențele de vârstă; pe de alta, nu există nicio categorie de vârstă fie chiar și prima copilărie care să nu participe integral la ordinea consumatoristă. Începând cu anii 1920, publicitatea s-a angajat pe calea exaltării tinereții, deși opțiunile și deciziile cumpărării erau În esență de resortul părinților, conform culturii tradiționale fondate pe autoritatea suverană a părinților și pe supunerea necondiționată a copiilor. Abia prin 1950-1960 adolescenții Încep, odată cu practica banilor de buzunar, cu publicitatea și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
manevra spectaculoasă a lui Ceaușescu reușise să convingă până și adversari vechi ai regimului său. Pentru a crea o atmosferă acestei disidențe față de URSS, N. Ceaușescu ordonase încă din 1965 realizarea transpunerii cinematografice a momentelor din istoria românilor care permiteau exaltarea ideii de neatârnare și rezistență mândră în fața dușmanului extern, de preferință un imperiu în care spectatorii prezentului să poată identifica URSS. Așa procedase și Stalin în anii premergători confruntării cu naziștii, comandându-i lui Eisenstein realizarea superproducției istorice antigermane Aleksandr
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
neîncredera în gândirea intuitivă, în ceea ce simți. o dorință aproape patologică pentru aparenta securitate a cunoscutului și a evidentului. 3) O pondere semnificativă o au blocajele de ordin cultural concretizate în conformism la idei vechi ca și la cele noi, exaltarea excesivă față de spiritul grupului conducând la conformism: lipsa liniștii interioare, datorită agitației; graba de a trage concluzii; formularea incorectă a unei probleme. În consecință putem spune că indiferent de vârsta și statut există blocaje. Rolul educației trebuie să fie unul
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
excesivă față de opiniile altora b) Blocaje de ordin cultural dorința de a se conforma modelelor sociale; dorința de apartenență; tendința de a reacționa conform principiului „totul sau nimic”; slaba capacitate de transforma sau modifica ideile; încrederea prea mare în rațiune; exaltarea excesivă față de spiritul grupului, conducând la o atitudine conformistă. c) Blocaje de ordin perceptiv incapacitate de a se interoga asupra evidentului; incapacitate de a distinge între cauză și efect; dificultatea de a defini o problemă; incapacitatea de a utiliza toate
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
și corporale; persoanele și lucrurile erau reprezentate ca și cum ar fi um‑ bre necorporale; corpul era reprezentat după reguli ascetice: hainele cădeau rigid, copacii și natura înconjurătoare erau foarte stilizate. Tot în această peri‑ oadă dispare aproape complet sculptura care prin exaltarea frumuseții corpo‑ rale, deținea o încărcătură de senzualism clasic: capul, expresie a sufletului, devine punctul de sprijin, centrul de greutate al imaginii, în timp ce restul corpului rămâne pe locul al doilea, ascuns aproape mereu de veșminte. Pictorul așadar, nu voia să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
lucrare, Judecata de Apoi, a plătit cu prisosință tiranilor laici și nu numai, toate cele suferite. Este clar de ce mulți dintre aceștia au fost speriați de expresia revoluționară a acestei lumi cu corpuri goale, herculeene, cu atitudini violente, teribile prin exaltarea mus‑ culaturii, prin caracterul gigantic atribuit umanului, totul în contradicție cu ascetismul. Judecata de Apoi a fost criticată și pe considerente strict practice. S‑a afirmat că panoul care se împarte în trei zone nu are suficientă unitate, că nu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
limite să se miște între condescendență și adversitate. Disprețul nemărturisit al contemporanilor față de oamenii altor vremi („sărmanii oameni din Evul Mediu!“), stupoarea în fața altor zei, contrarierea pe care o provoacă în noi obiceiurile altei nații, perplexitatea în fața cuvintelor altei limbi, exaltarea în fața peisajului autohton - vin toate din identificarea spontană cu sistemul meu de limite. Pentru că acest sistem captează tot ce e particular în noi, eu nu mă mai pot identifica cu calitatea integratoare de om. Există de aceea în mod latent
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
transferului și analogiei, pe când în hotarul primit, care are de partea lui vigoarea concretului, mă aflu instalat din capul locului fără nici un efort. Orice mare conflict are la bază dificultatea de a accede la abstracția „om“ și de a stăpâni exaltarea diferențelor care mi-au fost conferite și cu care mă identific în chip spontan și irațional. Identitatea (OM) și diferența (cele douăsprezece determinații) nu stau niciodată în cumpănă. Ar fi nevoie de o uriașă îmbrățișare, de ștergerea a tot ce
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
în luciditatea care-l împiedică să ia o hotărâre. El și-a pierdut credința și încrederea în tot ce cade în afara sa și, de aceea, el nu se poate expune, nu poate ieși din sine, nu poate cunoaște starea de exaltare și beție a celui ce împlinește actul ca risc. Căci acela, gândind laolaltă necunoscutul și gestul, s-a livrat din capul locului unei alte instanțe. El își dobândește eul printr-o prealabilă ieșire din sine, pe când nehotărâtul nu-l obține
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
dintr-o simplă enumerare a mărcilor distinctive ale referentului într-un act hermeneutic ce devoalează realitatea din spatele realului 36. Phillipe Hamon indică trei funcții ale descriptivului într-un text: funcția de clasificare ("nommer"), funcția de identificare (dénomination) și cea de exaltare ("exalter")37. Cele trei funcții motivează existența practicii descriptive fie la nivelul intratextual al relațiilor dintre personaje și mediul din care fac parte - relații personaj/personaj, personaj/mediu -, fie la nivelul extratextual al relației text/destinatar. Consecința imediată a practicii
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
constata mirat că vedea acum altfel tabloul, parcă prin ochii Retei, deși ea nu făcuse nici un comentariu; se uita numai, scoțând din când în când exclamații de încântare, dar ea îl stimula să gândească repede și ușor, plin de o exaltare lăuntrică 8. Dosarul critic al romanului reține prezența tabloului și îi comentează semnificațiile. Astfel, În subcapitolul Caietul albastru de dictando. Un procuror al câmpiei din volumul Romancierul în fața oglinzii, Ion Pecie menționează și tabloul Plata dijmei în categoria semnelor augurale
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
constata mirat că vedea acum altfel tabloul, parcă prin ochii Retei, deși ea nu făcuse nici un comentariu; se uita numai, scoțând din când în când exclamații de încântare, dar ea îl stimula să gândească repede și ușor, plin de o exaltare lăuntrică, (vezi nota 8). Acest pasaj al fragmentului ekphrastic este relevant și în ceea ce privește designul tipologiei ekphrastice. Secvența particularizează descrierea ekphrastică reflexivă. Aceasta se poate defini nu doar ca un simplu " schimb " între descriptor și descriptar, ci ca un transfer de
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
împlinirea personală decât propria depășire 3. Creștinismului social descoperit din cărțile lui Fosdik și Rauschenbusch, prin care tinerii de la ASCR așteptau împlinirea în veac, "prin realizarea Evangheliei, în suflete și în societate, imediat, într-o generație, într-un fel de exaltare generoasă, în care valorile religioase se amestecau cu o întreagă floră de sentimente mai puțin pure și mai puțin religioase"4, Nae Ionescu le propunea creștinismul asocial, liturgic, "orientat în întregime spre viața de dincolo, în care împărăția lui Dumnezeu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
contrapunea metoda aspră a disciplinei bisericești; cu alte cuvinte, spiritul Predaniei, al Sfintei Tradiții a Ecclesiei se opunea peremptoriu spiritului evanghelizării protestante; meditațiilor eminamente laice, Nae Ionescu oferea drept contrapunct viața liturgică și participarea la viața de har a Bisericii. Exaltărilor tinerești pentru valorile sociale ale Predicii de pe Munte, filosoful le furniza drept soluție creștinismul teocentric, axat, indelebil, pe dimensiunea iubirii de Dumnezeu. Astfel, Nae Ionescu corectează poziția celor din ASCR care reduceau esența creștinismului la valoarea etică, prin contrapunerea creștinismului
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
mai frecvente sunt: • crizele convulsive simple, însoțite de scăderea nivelului conștienței și demonstrații teatrale • lipotimiile scurte, căderile brutale de alură sincopală, crize tetaniforme și crize scurte letargice. Fenomenele amintite apar de obicei pe fondul unei personalități patologice (caracterizată prin mimetism, exaltare imaginativă, dependență și imaturitate afectivă) care în situații aparent limită, recurge la acest refugiu, printr-un comandament subconștient. Simularea pierderii conștienței la pacienții cu personalitate histrionică poate fi destul de des întâlnită în cabinetele stomatologice. În timpul crizei tensiunea arterială și pulsul
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]