138,787 matches
-
Știu, cuvîntul din titlul editorialului meu nu se mai poartă. Acum se spune evaluare sau test sau altfel. Dar cred că toată lumea înțelege la ce ma refer. Luna iunie, la sfîrșitul căreia ne aflăm, este, de la gimnaziu la universitate, luna examenelor: capacitate, admitere, examen de an, licență, masterat. Bacalaureatul bate și el la ușă. Cei interesați și rudele lor iau cunoștință de rezultatul individual: admis, respins ori notă cutare. Opinia publică e hrănita cu statistici: atît la sută, promovați la capacitate
Examene, examene... by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17809_a_19134]
-
titlul editorialului meu nu se mai poartă. Acum se spune evaluare sau test sau altfel. Dar cred că toată lumea înțelege la ce ma refer. Luna iunie, la sfîrșitul căreia ne aflăm, este, de la gimnaziu la universitate, luna examenelor: capacitate, admitere, examen de an, licență, masterat. Bacalaureatul bate și el la ușă. Cei interesați și rudele lor iau cunoștință de rezultatul individual: admis, respins ori notă cutare. Opinia publică e hrănita cu statistici: atît la sută, promovați la capacitate, atît la sută
Examene, examene... by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17809_a_19134]
-
bate și el la ușă. Cei interesați și rudele lor iau cunoștință de rezultatul individual: admis, respins ori notă cutare. Opinia publică e hrănita cu statistici: atît la sută, promovați la capacitate, atît la sută, bacalaureați. Simularea unora dintre aceste examene creează panică. Procentul de reușită prea mic îi alarmează atît pe părinți, care-și văd odrasla rămasă cu studiile neterminate, cît și pe mai marii învățămîntului, care-și văd reforma periclitată. Așa că trecerea de la simularea examenului la examenul propriu-zis atrage
Examene, examene... by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17809_a_19134]
-
Simularea unora dintre aceste examene creează panică. Procentul de reușită prea mic îi alarmează atît pe părinți, care-și văd odrasla rămasă cu studiile neterminate, cît și pe mai marii învățămîntului, care-și văd reforma periclitată. Așa că trecerea de la simularea examenului la examenul propriu-zis atrage de obicei o reducere calculată a nivelului de dificultate. Și, uite-așa, aproape toate loazele se văd de pildă capacitate să meargă la liceu. La această acțiune umanitară, ministerul are sprijinul neprecupețit al profesorilor înșiși (e
Examene, examene... by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17809_a_19134]
-
dintre aceste examene creează panică. Procentul de reușită prea mic îi alarmează atît pe părinți, care-și văd odrasla rămasă cu studiile neterminate, cît și pe mai marii învățămîntului, care-și văd reforma periclitată. Așa că trecerea de la simularea examenului la examenul propriu-zis atrage de obicei o reducere calculată a nivelului de dificultate. Și, uite-așa, aproape toate loazele se văd de pildă capacitate să meargă la liceu. La această acțiune umanitară, ministerul are sprijinul neprecupețit al profesorilor înșiși (e, de altfel
Examene, examene... by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17809_a_19134]
-
prea simplu? Din observațiile mele, e lucrul cel mai complicat. Absența de la catedră a profesorului, spunea Călinescu, este in eternitate nemotivata. Adaug: inclusiv absența "legală" din vremurile de grevă. Cine are urechi de auzit, să audă. Acesta este adevăratul, marele examen pe care școala românească va trebui să-l treacă.
Examene, examene... by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17809_a_19134]
-
insolita formă de imunitate: orice observație la adresa sa este considerată un atentat la libertatea de exprimare. Activitatea unor autentici profesioniști ai gazetăriei se amestecă până la indistincție cu activitatea unor pseudogazetari, lipsiți de pregătire, care n-ar putea trece nici măcar un examen de capacitate. Drept urmare, din presa noastră se poate afla că fete moarte, violate la morga, au înviat, ca deasupra munților Făgărasi au trecut nave cosmice cu extratereștri, ca oameni de cultură demni de respect sunt agenți ai unor servicii secrete
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]
-
oscilant în acest moment, oarecum indecis în ceea ce privește natura exprimăr După ce opera pictorului s-a încheiat abrupt și prematur cu aproape doi ani în urmă, o expoziție cum este cea de la Timișoara, dincolo de aparentul ei aer sentimental, se transformă într-un examen necruțător atît pentru artist cît și pentru privitor. Artistul este supus, tocmai datorită acestei scrutări a finișului prin lentila punctului de pornire, unei probe de rezistență exterioară și de coeziune lăuntrică, iar privitorul unei verificări severe în ceea ce privește capacitatea sa de
Tînărul Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17199_a_18524]
-
despre M. Eminescu la Iași, Cernăuți, unde T.V.Ștefanelli scria: "eu nu l-am văzut", sau Botoșani, sînt anecdote și confuzii. M. Eminescu nu era omul care să se ascundă de mai vechii cunoscuți, colegi sau prieteni. Anumite nemulțumiri, ultimele examene la o școală particulară, pe care a absolvit-o, fără bacalaureat, din capitală, precum și dorința de a face studii superioare, l-au făcut să abandoneze teatrul. În fragmentele autobiografice din romanul Geniu pustiu (scris între 1868-1871), prin intermediul personajului său, tînărul
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
M. Eminescu ca împreună cu Basarab și V. Dimitrescu (V.D.Păun) să culeagă folclor din Moldova, tînărul poet făcînd atunci parte și din Societatea "Românismul", condusă de B.P. Hasdeu. Deși poseda atestatul de absolvire a liceului, școlile particulare nu aveau aprobarea examenlor de bacalaureat, absolvenții trebuind să se prezinte la comisiile de pe lîngă liceele de stat. Poetul a mai stat puțin timp în București, sprijinit de fratele său ofițer, Gheorghe (George, Iorgu). Timpul liber și-l petrecea învățînd, citind, scriind, traducînd. Apoi
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
mînă: "Și totuși... în registrul de vizitatori al Muzeului de Naturale din Sibiu întîlnim însemnarea "M. Eminescu, 1869 iulie 9" (Gh. Pavelescu, Eminescu și Sibiul, Sibiu, 1998, p. 44, facsimilul la p. 78). Fie că a sosit prea tîrziu și examenul de bacalaureat începuse, fie din alte motive, poetul a stat la Sibiu, unde s-a întîlnit cu cunoscuți de-ai săi. Aici, la Sibiu, a aflat de pregătirile Asociației "Astra" pentru adunarea din august de la Șomcuta. La Sibiu a vizitat
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
Hitler - își controlează cu pricepere discursul, fără țipete, fără răcnete, nici pomeneală ca dumnealui să fie ... antisemit (de exemplu). Aici se potrivește de minune a ne aminti de un "detaliu" din biografia viitorului Führer: după ce a ratat în 1907 lamentabil examenul de admitere la Belle Arte, în Viena (de aici și glume c-ar fi fost ... zugrav), Hitler, pe jumătate vagabond, pe jumătate boem, și-a găsit culcușul zilnic în clădirea azilului din Meindling (fundație evreiască!); iar pictorul de origine semită
Orice om este păzitorul fratelui său by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17191_a_18516]
-
fruntașii spiritului public românesc, de la pașoptiști încoace. Aceasta a deosebit, din capul locului, Junimea și pe junimiștii reprezentativi de spiritul public românesc. Din această cauză Junimea și junimiștii adoptă un punct de vedere mai conservativ în judecarea organismului românesc. Întregul examen critic al procesului de constituire a civilizației și a culturii noastre, întreprins de Maiorescu prin memorabilele sale studii de la începutul întemeierii Convorbirilor literare (pe care ceilalți junimiști, cu deosebire toți fondatorii Societății, le-au acceptat prin comuniune ideologică perfectă), se
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
de război și i-am mărturisit că am terminat studiile dar, că, fără perspective, va trebui să mă întorc la Constanța, unde, nici acolo nu puteam prevedea un mod de a-mi duce existența. Mi-a propus să trec un examen pentru un post de impiegat la Direcția Generală a Teatrelor, pe care l-am obținut. A fost un interval de trei ani (1945-48), în care am scris piesa La farmecul nopții, tipărită la Fundațiile Regale (1945) care a căpătat Premiul
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
de sistem și în nepăsarea oficială (care de multe ori ia forma agravantă a disprețului), argumente pentru răspunsuri afirmative și resurse pentru construcții îndrăznețe. Mai mult decît o aniversare, cei cincizeci de ani ai lui Bochiș sunt o încercare, un examen de o dificultate maximă. Dacă artistul a reușit să facă dovada rezistenței înlăuntrul artei sale și a victoriei în confruntarea directă cu o istorie meschină și rudimentară, iar Muzeul de Artă a sesizat enorma importanță a acestui nou tip de
Semnificația unei aniversări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17250_a_18575]
-
sesizat cu o mare acuitate că gestul exemplar nu trebuie căutat doar într-un trecut vag sau prin debaralele profeților disperați, ci mult mai aproape, chiar la nivelul privirii noastre cotidiene. Artistul și Muzeul au trecut acum împreună acest dificil examen. Care nu este nici pe departe doar unul local, ci unul care privește în întregime fenomenul și comportamentul artistic din România. Dacă se poate o dată, atunci se poate mereu, iar proaspăta aniversare a lui Bochiș este mai mult decît un
Semnificația unei aniversări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17250_a_18575]
-
Din contra, ni se pare o gravă inadvertență publicarea acestui text incorect și imoral. Descoperim acum că dl Gheorghiu împărtășește convingerile dnilor Voicu și Reichmann cu privire la antisemitismul care ar caracteriza un grup important de intelectuali români, rezultat al absenței unui "examen critic" de care "cultura românească are în continuare nevoie". Dacă dl Gheorghiu și prietenii ideologici ai d-sale ar fi făcut cu adevărat acest examen, am fi fost scutiți de învinuiri aberante, precum aceea că directorul editurii Humanitas ar fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
cu privire la antisemitismul care ar caracteriza un grup important de intelectuali români, rezultat al absenței unui "examen critic" de care "cultura românească are în continuare nevoie". Dacă dl Gheorghiu și prietenii ideologici ai d-sale ar fi făcut cu adevărat acest examen, am fi fost scutiți de învinuiri aberante, precum aceea că directorul editurii Humanitas ar fi "exegetul entuziast al unor filosofi naționaliști, al căror trecut fascist l-a ocultat sistematic" (e vorba de Ernest Bernea și Petre Țuțea) sau că ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
performanța, supune-o unei probe derizorii. În același rezumat sever, pentru cine nu-și mai amintește acțiunea, trebuie spus că subiectul piesei îl constituie hotărîrea, pe jumătate inocentă, pe jumătate vanitoasă, a unei eminente figuri academice de a-și susține examenul de bacalaureat, care lipsea din C.V.-ul său de școlar, și de a umple, astfel, o lacună. După cum e lesne de bănuit, distinsul academician realizează, cu această ocazie, un răsunător și legitim eșec. Dar acest deznodămînt, absurd numai în aparență
Noul exil al lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17269_a_18594]
-
unei asemenea probe și în aula celui mai înalt for științific românesc ar fi, pur și simplu, devastatoare pentru venerabilii noștri academicieni. Eugen Simion, de pildă, ar cădea în mod sigur la Doctrine politice, Dan Berindei n-ar lua nici examenul de istorie, iar Răzvan Theodorescu ar fi dat afară din sală pentru că vorbește neîntrebat. Si este foarte bine că s-ar întîmpla așa. Cel care a ajuns la o înțelegere înaltă a lumii, cel care modifică, prin acuitatea minții lui
Noul exil al lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17269_a_18594]
-
astăzi trece drept expoziție - și astfel de fenomene substitutive au o enormă putere de eroziune -, două lucruri sînt absolut sigure: ca și în Lacuna lui Ionescu, sculptorul și-a ratat bacalaureatul pentru că a fost constrîns, în mod umilitor, la un examen sub demnitatea lui, iar în următorii douăzeci de ani nu vom avea o altă expoziție Apostu.
Noul exil al lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17269_a_18594]
-
judecătorilor, atât de democratică, le protejează unora necinstea, autonomia școlilor generează dezmăț. Profesori, și nu puțini, își țin orele (cursurile) când și dacă vor, alții (sau aceiași) dau meditații plătite propriilor lor elevi, cer bani pentru note... În facultăți, la examene, la fel. Sunt numai exemple, bineînțeles. Cel mai pervers efect al unei democrații de acest tip poate să fie, și va fi - din exasperare - dacă nu se modifică ceva, iluzia că nu ne-ar putea salva decât mâna forte; prin
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
Vă veți linge pe degete!" "Pictorialul următor este în stare să vă gîdile simțul dumneavoastră estetic" (s.m.). Fraza, pînă una-alta, ne irită simțul nostru sintactic. Tot ce v-ați închipuit (și dorit) în legătură cu sexul oral este detaliat expus în examenul pe care îl veți trece în articolul cu colți de vampir..." Ei, așa mai merge ! Finalul revistei ne va permite, sîntem asigurați, să rămînem "cu cel mai plăcut gust pe limbă (și nu doar)". În același stil grosier e redactat
(S)PLAYBOY by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17266_a_18591]
-
titlu ireproductibil, bate senin aceeași potecă: "Masturbarea la bărbați nu e decît răzbunarea tandră a femeii din noi." Cornel Gologan (După 89) conchide profetic: "sexul de unul singur viitor de aur are". Pe o linie convergentă se înscrie Jean-Lorin Sterian (Examenele sexului oral): "Marea întrebare despre sexul oral nu este dacă ar trebui să-l faceți, ci cînd ar trebui să-l faceți." Lași revista din mînă cu un sentiment de tristețe și dezgust. Nu e, desigur, unica publicație care îl
(S)PLAYBOY by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17266_a_18591]
-
în războiul din Spania, comandanții Ion Moța și Vasile Marin. Procesiunea înmormîntării lor (la care au slujit 200 preoți, în frunte cu mitropolitul Ardealului Nicolae Bălan) și tot pelerinajul cu cei doi morți prin t Dl Armin Heinen, întreprinzînd un examen exhaustiv al obiectului d-sale de studiu, stabilește și cîteva precizări drepte și utile. Aș aminti, mai întîi, respingerea ideii, cu destulă circulație cîndva, că Legiunea a fost o coloană a cincea în România, nefiind, de fapt, stipendiată financiar, cel
Cea mai bună exegeză a legionarismului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17282_a_18607]