3,476 matches
-
de adânci au fost rădăcinile, încât fiecare generație o prelua. În 1989, în primăvara ultimului congres al PCR și al ultimelor sale teze, un student întreba disperat cine are interesul să țină pleava permanent deasupra. În realitate, sintetiza motivația cenzurii - exersată în multiple forme -, menită să blocheze credința că oricare om ar avea ceva de zis, altceva decât se spune, cere, impune „de sus”. De fiecare dată când cineva formula astfel de întrebări, descopeream că nu sunt doar ale unora, mai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Terr (1995) cu privire la traumele apărute ca rezultat al unei întâmplări violente ce au loc o singură dată (monotraumatizare) și acele circumstanțe traumatizante care durează mai mult timp (politraumatizare). În cazul politraumatizării, fie simultan, fie succesiv, acționează diferite evenimente traumatizante, circumstanțe, exersând astfel o influență multiplă asupra subiectului afectat. Arestarea, ancheta prelungită, închisoarea, precum și persecuțiile de după eliberare au dus la o politraumatizare succesivă în timp. Pentru a înțelege efectele acestor persecuții, putem folosi conceptul de traumatizare secvențială descris de Keilson (1979) referitor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sinceritate din partea elevilor). Metoda aprecierii obiective a elevilor (Gh. Zapan), aparent similară cu metodele sociometrice, pune la dispoziția profesorului informații provenite din aprecierea elevilor de către elevi cu privire la o însușire anume; astfel, pe lângă o mai bună cunoaștere a elevilor clasei, este exersată capacitatea elevilor de a emite aprecieri obiective referitoare la o situație școlară în care sunt implicați colegii de clasă. Metoda este accesibilă oricărui cadru didactic care, inițial, trebuie să explice elevilor, printr‑o descriere adecvată, însușirea supusă identificării, iar apoi
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
demonstra pe organele lui articulatorii și va arăta copilului deosebirile dintre acestea (dezvoltarea autocontrolului se poate face și prin comparația imaginii din oglindă cu cea demonstrată de logoped); g) principiul acțiunii minime - este mai eficient ca sunete noi să se exerseze la începutul exercițiilor cu vocea scăzută, fără exagerare; vocala se adaugă la început șoptit și abia mai târziu se pronunță cu voce tare, evitându‑se astfel mișcările însoțitoare inutile și reducând durata intervenției logopedice. Metodele și procedeele generale utilizate în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
explică suficient comportamentul ritualistic‑repetitiv sau retardarea mintală care e prezentă la un număr mare din cazuri). Cert este că, pentru antrenarea funcțiilor cognitive și a capacității de relaționare cu cei din jur, copilul trebuie să fie stimulat și să exerseze o diversitate de experiențe senzorio‑afective cu adultul, și în special cu mama. Autismul infantil reprezintă un factor important al nereușitei sau al inadaptării școlare și desemnează, în accepțiunea lui E. Bleuler, o trăsătură psihoafectivă particulară, caracterizată prin profunda interiorizare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
fiecare zi; b) stadiul jocului simbolic - apare începând cu al doilea an de viață și implică reprezentări ale obiectelor absente (copilul se preface că ar coace o prăjitură într‑o lădiță cu nisip); opus stadiului jocului practic, unde acțiunile sunt exersate și elaborate pentru valoarea lor funcțională, jocul simbolic permite exersarea acțiunilor pentru valoarea lor reprezentativă; c) stadiul jocului cu reguli - este ultima categorie structurală care se dezvoltă, încorporând în mod necesar coordonarea socială și o înțelegere de bază a relațiilor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
orice proces de schimbare la nivelul școlii are loc în timp și orice presiune creată de termene‑limită nerealiste produce stres, neliniște, disconfort și reacții negative la noile idei sau practici de lucru (este nevoie de timp pentru a putea exersa noi comportamente și atitudini induse de procesul schimbării, iar asimilarea și individualizarea noilor metode de lucru de către actorii implicați în activitățile școlii solicită un interval semnificativ de timp). 4. Schimbarea poate fi derutantă și dureroasă prin efectele sale - în încercarea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
etc. Principalele caracteristici ale familiei care influențează în mod fundamental dezvoltarea socială a copilului sunt: - legătura biologică de bază a persoanei care îi conferă identitate și îl susține în dezvoltarea intelectuală, afectivă și morală; - primul grup social în care copilul exersează comportamente sociale și se descoperă pe sine; - asigură climatul de securitate afectivă necesar dezvoltării armonioase și echilibrate a personalității; - cadrul optim de dezvoltare a individualității și de valorizare a potențialului copilului. Uneori, despărțirea copilului de familie poate duce la ruperea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
multiple în învățare, folosirea calculatorului poate conduce la îmbogățirea curriculumului. De asemenea, utilizarea calculatorului în procesul instructiv‑educativ înregistrează, într‑o manieră mai structurată, următoarele efecte: - dezvoltă capacitatea elevilor cu deficiențe grave de a opera cu semne și simboluri; - antrenează - exersează - dezvoltă percepția vizuală și auditivă; - motivează elevul, astfel încât acesta nu mai poate continua procesul învățării decât prin intermediul computerului; - dezvoltă creativitatea și abilitățile de rezolvare a problemelor. Pentru cei cu deficiențe senzoriale și fizice, la prima vedere, computerul poate fi apreciat
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
caractere mari și vorbire sintetizată pe computer. Intervenția profesorului nu poate fi înlocuită de computer, dar profesorul poate îmbunătăți împreună cu computerul capacitatea de a citi a copiilor și adulților cu dificultăți de învățare. Computerul le menține mai eficient atenția trează, exersează citirea și o corelează și cu alte laturi ale limbajului sau ale activității intelectuale. Evident că pot exista și limite în utilizarea computerului pentru această arie curriculară, în special cele care țin de discriminarea auditivă și de distingerea corectă a
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a creat și a utilizat anumite metode de educație specială pentru copiii care aveau surditatea și care care proveneau din cele mai bogate familii spaniole. El îi învăța să scrie, apoi indica obiectele semnificate prin caracterele scrise, iar în final exersa organele vocale cu sunetele corespunzătoare acelor caractere. Astfel, se poate considera că educația specială a început în anul 1578. La un moment dat s-a pus problema existenței celui de al șaselea simț, caracteristic nevăzătorilor; de fapt, putem spune că
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
metaforic programatică: „Afară ninge/ Visul lasă urme / Nu visa// Și cerul din pahar/ Și el are stele// Cu cine dansează/ Zâmbetul meu?// Te rog să le spui/ Să uite că sunt cântec// Zici că are grâu verde/ Între gene”. Poetul exersează un limbaj al interdicției și, poate, o terapie. El trebuie să manevreze cu energie partitura lui „nu”, dar trebuie să privească atent lumea din imediata apropiere, unde lucrurile își destăinuie mesajul secret, potențialul cosmic. Prima impresie este de cântec de
POPA-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
1984 văd lumina rampei șaptesprezece piese, iar până în 1992 mai compune patruzeci și șapte, precum și o mulțime de texte scurte. Preocupat de actualitate - are doar o singură dramă istorică, Ispita (pusă în scenă în 1979), inspirată de perioada dacică -, el exersează, cu oscilații valorice sensibile, o problematică diversă și o sumedenie de modalități, scriind comedii satirice sau amare, farse, drame, melodrame, încercări de parabolă filosofică (Ultima noapte a lui Don Juan) ș.a. Preponderent e filonul comic, prin care piesele și-au
POPESCU-27. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288948_a_290277]
-
că a debutat cu portrete cvasicomplete ale unor teoreticieni: Mihail Dragomirescu și Mihai Ralea ( Idei estetice în scrierile lui Mihai Ralea, 1974). Probitatea, temeinicia acestor cărți impresionează, dar câștigul constă mai ales în modificarea unor imagini clișeizate, în viziunea integratoare. Exersat cu acest tip de studii, care pot fi considerate și modele, P. trece în mod firesc la sinteză, elaborând o construcție dificilă, precum Specificul național în doctrinele estetice românești (1977). Noțiunea de specific național este o categorie care a suferit
POPESCU-26. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288947_a_290276]
-
de-o parte, și celelalte domenii, pe de alta, o reîmprospătare a unora prin celelalte. [...] Visez o școală în care elevii ar învăța arta ca pe o modalitate de a trăi”. Esteticul pare să devină o funcție directă a practicii exersate în planul propriu-zis ontologic. Ficțiunea este supusă unei continue goliri de sângele specific, de altă culoare decât a realului; procedeele acestei desangvinizări pot fi caracterizate în mare ca inducere a unei iluzii mimetice complete a textelor (identificarea autorului empiric cu
POPESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288926_a_290255]
-
luminilor (1987) conțin texte encomiastice folosind o anume îndemânare a punerii în scenă și deturnând unele concepte estetice pentru a da oarece lustru versului obedient, suprasaturat de clișee, proslăvind partidul și conducătorul lui. Sonetul este specia pe care autorul o exersează abuziv, titlul unei poezii fiind Tortură-mi e tiparul tău sonor. SCRIERI: Cartea rănilor, București, 1946; Clamor, București, 1968; Discobolul, București, 1972; Murmurul statuilor, București, 1974; Profil de ivoriu, București, 1976; Poema română, București, 1980; Maieutica luminii, București, 1985; Drumul
POTOPIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288989_a_290318]
-
pe uliți cu oamenii,/ În oaste cu ei azvârl suliți./ Să-mpuște toți dumnezeii mărunți./ Mă iubesc copiii desculți. Ei sunt fiii mulți ai pământului.” Marcată de momentul postavangardist, cu ofensiva prozaicului, demonetizarea lirismului, vidarea miturilor, radicalizarea opțiunilor sociale, poeta exersează formulele moderniste aflate în circulație. Mai definită decât amprenta vitalismulului expresionist al lui Lucian Blaga e tutela argheziană, sub care P. produce crochiuri gracile în linia miniaturalului infantil sau animă brutal peisaje; din stânga modernistă a insurgenței și frondei, în siajul
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
mari ale lumii”. Ca o închidere cu tâlc a cercului, „psalmii luminii” din Voce încearcă să comunice jubilația „unei noi resurecții” după „iarna letargică”, fără nevoia de a mai „țese distanța dintre gura mea și enorma ureche a lumii” și exersând „cu smerenie” instalarea în tăcere, sub efigia „Cumințeniei pământului”, „această făptură închisă-n muțenie: talpă de piatră”. Prozatoarea, fără vocația ficțiunii, a practicat de la început notația biografică sumar disimulată. La capătul lui ‘38 asambla minuscule decupaje din „jurnalul de dăscăliță
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
liricii contemporane. Drapelul său, păstrat neabătut în banduliera ironiei, l-a ferit de orice contaminare și nu l-a obligat să-și schimbe maniera, de vreme ce a sa era de fiecare dată adaptabilă la cerințele momentului. Ironia, o artă greu de exersat, este folosită drept „scut și pavăză”. Prin cunoașterea de sine și mai ales acceptându-se, P. a scris poate cel mai clar poem al autodefinirii, Poetul ironic, din volumul Jurnal de noapte (1980), ce nu are nimic comun cu „timpul
PRELIPCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
, cotidian politic apărut la Iași între 1 iulie 1898 și 9 iunie 1899. Unul dintre redactori este poetul Mihai Codreanu, a cărui publicistică politică și literară dă culoare paginilor acestei gazete liberale, altfel neglijabilă. Scriitorul exersează aici, scriind mult și semnând puțin, în mod obișnuit cu pseudonime (Cain, Cod, Macbeth, Don Sallust) și inițiale. De la comentariul evenimentelor politice din țară și din Iași la discutarea afacerilor de politică externă, făcută cu un aplomb de cronicar avizat
PROPAGANDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289040_a_290369]
-
eminesciene: „Cade frunza, cade frunza / Și, noian s-așază-n vale - / Este jalea? Este jalea: Codrului Măriei Sale?”. Stilul popular se regăsește într-o asimilare de substanță organică a concepției poetice folclorice, care obligă la respectarea structurii formale tipice, pe care autorul o exersează cu ușurință de la colind până la bocet și blestem sau la rezonanțe baladești pe motivul Iancului. Un ciclu de elegii, închinate satului patriarhal ce se stinge mocnit într-o vatră ancestrală neîntreținută azi cu credință, este Satul care moare. Lamentoul atinge
RACHIŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
valoare de manifest al generației SF a anilor ’90 - Motocentauri pe acoperișul lumii) și eseuri teoretice (Science fiction-ul și literatura înaltă, Science fiction-ul și judecata canonică, Subiectivismul în literatura SF, Fantasticul în SF ș.a.), oferind autorului „prilejul de a-și exersa acribia critică și spiritul disociativ în observații nuanțate, demne de reținut” (Mircea Opriță). Pe lângă specializarea în SF, R. are o bogată activitate de eseist în câmpul literaturii mainstream și în cel general-cultural. Inspirat de experiența americană, volumul Adio, adio, patria
RADU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289095_a_290424]
-
posturi în meserii necalificate, dar rezonabil remunerate (vânzător la KFC, recepționer marfă la librăria „Barnes & Noble” din Washington). Presiunea modelului idilic inițial din mintea tânărului asupra vieții made in USA slăbește pentru a face loc unei perspective dezvrăjite, chiar cinice, exersată asupra clișeelor existențiale din Lumea Nouă. De aici succesiunea de „noduri” tematizând critic un aspect sau altul al vieții de peste Ocean (consumism etc). Pentru parcursul narativ al cărții, întoarcerea în România reprezintă finalizarea logică a unei inițieri care eșuează ca
RADU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289095_a_290424]
-
populară, cu valoare dată de simboluri și stereotipii în literatura scrisă în epocile culturale vechi. Mai multe contribuții din „Curierul ucrainean” și din „Naș holos” dezvăluie atenția cercetătorului față de vechea „oralitate” cu reflexe în epopeile antice. Acest tip de abordare, exersat pe texte de mare strălucire ale literaturii universale, descoperă deschideri interesante în instrumentarul celui care în primele sale contribuții subliniase - fără a uita „specificitățile” locale - funcția spectacolului simbolic („nunta ca dramă”, cum spunea N. Cartojan) și primordialitatea ritului pe un
REBUSAPCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
cerul „alb și liniștitor și pur”. Personajul din povestirea titulară, o femeie, își pune întrebări directe despre moarte: „Și cum va fi?... La ce vârstă se moare în general? A muri? Să mori? Ea va muri?” Tot în povestiri autorul exersează analiza psihologică minuțioasă, tinzând să surprindă reacțiile cele mai tăinuite ale sufletului omenesc. Din acest unghi privită, proza va fi o încercare, un exercițiu obstinat de a prinde „fluxul spontan”, complex al memoriei, gândurile și senzațiile se întretaie, se întrerup
MUNTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]