2,236 matches
-
printr-un procedeu specific chinezesc (n.t.). * Frecvent Întâlnită În grafia lychee sau litchi (n.t.). * Evident, Fahrenheit. Adică 40° Celsius (n.t.). * Este unul dintre principalele concepte confucianiste (n.t.). * Prin „(ng)” semnalez un sunet Între „n” și „g”. Exersare: pronunțați „n”. Simțiți limba cum se lipește de cerul gurii, imediat În spatele dinților de sus. Apoi rostiți „n” având grijă ca limba să nu mai atingă cerul gurii. Acest sunet produce o ușoară vibrație În cerul gurii, spre gât (n.
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
având grijă ca limba să nu mai atingă cerul gurii. Acest sunet produce o ușoară vibrație În cerul gurii, spre gât (n.t.). * Prin „(dj)” semnalez un sunet apropiat de felul În care se pronunță „g” În „geantă” sau „gin”. Exersare: pronunțați Întâi, pe rând, perechea „d”-„j”. Apoi rostiți un „d” de care se leagă „j”. Repetați, până ce sunetele se topesc unul În celălalt (n.t.). * Se pronunță „țhun” (n.t.). FILENAME \p D:\microsoft\worduri\Secretele medicinei chineze operat.doc
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
sau Gagne oferind multe exemple despre cum înțelegerea procesului mental poate fi aplicată în procesul instrucțional. Pentru a învăța, înțelegerea este absolut necesară, materialul de învățat se cere a fi structurat în unități logice, construite de la simplu la complex, cu exersarea practică a celor învățate. Dezvoltările cognitiviștilor sunt pe larg folosite pentru explicarea evoluției cognitive la vârsta adultă și a modului în care funcționează procesele de învățare, pentru dezvoltarea metacompetenței de a învăța cum să înveți. Psihologia ca fundament explicativ al
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
-și întemeia o familie, de a găsi un mentor care să-i îndrume pașii. La rândul său, Havinghurst (apud Hughes, 1996) consideră că instalarea maturității presupune realizarea de către individ a unui număr de opt teme: alegerea unui partener de cuplu, exersarea unor strategii de conviețuire cu acesta, dobândirea rolului de părinte, dezvoltarea unor capacități optime de educație a copiilor, administrarea căminului, activarea în cadrul unei profesii, găsirea unui loc în comunitatea de care aparține, dezvoltarea vieții sociale prin angajarea în prietenii de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
longitudinale și a celor transversale. Referitor la limbaj, testele de vocabular care au fost administrate demonstrează că acesta funcționează în tinerețe la parametri înalți, ceea ce nu absolvă tânărul de necesitatea stimulării asidue a acestei funcții. Altfel, adică în absența unei exersări sistematice, capacitățile lingvistice ale tânărului pot înregistra evidente eroziuni (Denney, apud Munteanu, 2004). Cât privește învățarea, definitorie pentru adultul tânăr este deplasarea centrului de greutate de la învățarea dirijată social la autodidacticism. Desigur, unele profesii reclamă, prin însuși specificul lor, învățarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
condiții controlate de profesor (uneori situația este deliberat manipulată de el pentru a arăta ce poate să nu funcționeze, la ce riscuri se expun cursanții în situațiile respective), dar care să reproducă mediul real cât mai mult posibil (de exemplu, exersarea deprinderilor de pilotare a avionului pe simulatoare sau a deprinderilor de a coafa). Simulările presupun nu numai a-i lăsa pe cursanți să exerseze, ci a-i îndruma să reflecteze asupra a ceea ce fac atunci când simulează, de ce au acționat așa
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sau mai multe persoane, câțiva studenți își asumă anumite roluri și interacțiunea începe. Obiectivul este soluționarea problemei. Dar rolurile pot fi jucate și pentru a exersa anumite tehnici (de exemplu, vânzarea unui produs sau purtarea unor discuții în restaurant, pentru exersarea exprimării) sau pentru a conștientiza în mai mare măsură impactul comportamentelor noastre (de exemplu, un viitor doctor care să asiste la simularea situației în care doctorul confundă pacientul - observarea impactului îl ajută să fie empatic în relaționările viitoare cu pacienții
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sau Gagne oferind multe exemple despre cum înțelegerea procesului mental poate fi aplicată în procesul instrucțional. Pentru a învăța, înțelegerea este absolut necesară, materialul de învățat se cere a fi structurat în unități logice, construite de la simplu la complex, cu exersarea practică a celor învățate. Dezvoltările cognitiviștilor sunt pe larg folosite pentru explicarea evoluției cognitive la vârsta adultă și a modului în care funcționează procesele de învățare, pentru dezvoltarea metacompetenței de a învăța cum să înveți. Psihologia ca fundament explicativ al
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
-și întemeia o familie, de a găsi un mentor care să-i îndrume pașii. La rândul său, Havinghurst (apud Hughes, 1996) consideră că instalarea maturității presupune realizarea de către individ a unui număr de opt teme: alegerea unui partener de cuplu, exersarea unor strategii de conviețuire cu acesta, dobândirea rolului de părinte, dezvoltarea unor capacități optime de educație a copiilor, administrarea căminului, activarea în cadrul unei profesii, găsirea unui loc în comunitatea de care aparține, dezvoltarea vieții sociale prin angajarea în prietenii de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
longitudinale și a celor transversale. Referitor la limbaj, testele de vocabular care au fost administrate demonstrează că acesta funcționează în tinerețe la parametri înalți, ceea ce nu absolvă tânărul de necesitatea stimulării asidue a acestei funcții. Altfel, adică în absența unei exersări sistematice, capacitățile lingvistice ale tânărului pot înregistra evidente eroziuni (Denney, apud Munteanu, 2004). Cât privește învățarea, definitorie pentru adultul tânăr este deplasarea centrului de greutate de la învățarea dirijată social la autodidacticism. Desigur, unele profesii reclamă, prin însuși specificul lor, învățarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
condiții controlate de profesor (uneori situația este deliberat manipulată de el pentru a arăta ce poate să nu funcționeze, la ce riscuri se expun cursanții în situațiile respective), dar care să reproducă mediul real cât mai mult posibil (de exemplu, exersarea deprinderilor de pilotare a avionului pe simulatoare sau a deprinderilor de a coafa). Simulările presupun nu numai a-i lăsa pe cursanți să exerseze, ci a-i îndruma să reflecteze asupra a ceea ce fac atunci când simulează, de ce au acționat așa
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sau mai multe persoane, câțiva studenți își asumă anumite roluri și interacțiunea începe. Obiectivul este soluționarea problemei. Dar rolurile pot fi jucate și pentru a exersa anumite tehnici (de exemplu, vânzarea unui produs sau purtarea unor discuții în restaurant, pentru exersarea exprimării) sau pentru a conștientiza în mai mare măsură impactul comportamentelor noastre (de exemplu, un viitor doctor care să asiste la simularea situației în care doctorul confundă pacientul - observarea impactului îl ajută să fie empatic în relaționările viitoare cu pacienții
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și prin utilizarea unor instrumente de măsură; 2. Interpretarea și aprecierea rezultatelor emitere a unor judecăți de valoare asupra activității evaluate; 3. Luarea unor decizii formularea judecăților de valoare pentru optimizarea activității didactice, în ceea ce privește perfecționarea conduitei didactice, dar și ameliorarea, exersarea sau dezvoltarea capacităților elevilor. Din perspectiva programului actual de reformă, este necesară redimensionarea actului evaluativ, în consens cu exigențe ca: * extinderea acțiunii evaluative de la verificarea și aprecierea rezultatelor la evaluarea procesului care a permis obținerea acestor rezultate; * evaluarea nu doar
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
pe scări sau pe grafice ce definesc certitudinea că recunoaște în fiecare din aserțiunile sau răspunsurile sale o autoestimare explicită. Sunt necesare exerciții numeroase pentru dezvoltarea rigorii verificării responsabile și personale de către elevi. Învățătorul are la îndemână multiple forme de exersare a elevilor în activitatea de autoevaluare: * autocorectarea; * corectarea reciprocă; * autonotarea controlată; * notarea reciprocă; * metoda de apreciere obiectivă a personalității (concepută de psihologul Gheorghe Zapan); * autoevaluarea atitudinilor, comportamentelor, conduitelor, opiniilor etc. prin utilizarea unor instrumente de autoevaluare variate: * chestionare de atitudini
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
autocorectare după model / după descriptori de performanță; * autonotare controlată; * corectare reciprocă; * corectare în grup. În acest interval, clasa martor a continuat activitatea conform planificării inițiale a învățătorului. Ipoteza a fost că la grupul unde se vor crea situații variate de exersare a autoevaluării, se va observa în final o exprimare mai accentuală a capacităților de autoapreciere corectă, vizibile în diferențe relativ mici între autonotarea lor și aprecierea învățătorului - și această ipoteză s-a confirmat. Pentru cunoașterea nivelului de dezvoltare a capacității
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
detalii privind conținutul etc. Concluziile cercetării realizate sunt: * preocuparea pentru formarea la elevi a capacității de autoapreciere corectă a randamentului școlar trebuie să înceapă de timpuriu, continuând, prin mijloace specifice pe toate treptele școlarității;* autoevaluarea - practică alternativă de evaluare asigură exersarea elevilor în acțiunea de autoapreciere; * utilizarea variatelor instrumente de autoevaluare, la toate disciplinele de învățământ, potențează autoaprecierea corectă, apropiind-o de aprecierea învățătorului. IV. CONCLUZII Autoevaluarea constituie într-adevăr o treaptă spre progres în evoluția omului, în general, a copilului
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
ar părea că, dacă rezultatele școlare palpabile, concretizate în acțiuni realizate, sunt mai ușor cuantificabile și măsurabile, deci și mai simplu de autoevaluat, comportamentul, în general, mai greu poate fi supus unei autoevaluări obiective. Se poate demitiza însă aceasta, prin exersarea acțiunilor autoevaluative, în variate contexte, sub stricta supraveghere a adultului, respectiv a cadrului didactic. Autoevaluarea este obiectiv și mijloc de formare a elevilor, după cum capacitatea de autoapreciere adecvată a rezultatelor obținute este rezultatul acțiunii pedagogice. În lumina acestei relații, datoria
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
va lua la comandă (semnal sonor), fie câte unul fie mai mulți executanți odată, pentru a stimula întrecerea; - la semnal auditiv, plecare din ghemuit cu palmele pe sol, cu spatele pe direcția de alergare, pe o distanță de 10-15 m - exersarea pozițiilor „pe locuri”, „gata” după ce au fost explicate și demonstrate de profesor; - execuții repetate ale poziției la comanda „gata”: ridicarea bazinului și ducerea umerilor spre înainte. - exercițiu se va efectua întâi cu partener (care opune rezistență cu palmele pe umerii
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
a bățului de ștafetă; se va urmări așezarea celor 4 componenți ai unei echipe de ștafetă în funcție de modalitatea de schimb: alternativ sau de aceeași parte; la început, se va stabili o zonă de schimb mai mare, apoi, pe măsura exersării, se va stabili distanța oficială de 20m a zonei de schimb; în etapa de consolidare se va introduce și zona de așteptare (până la maxim 10 m); pentru realizarea schimbului la 4 x 400m, se vor utiliza diverse poziții ale primitorului
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
de învățare / consolidare. Ștacheta metalică să fie înlocuită la început cu un cordon elastic pentru ca executantul să nu aibă nici un fel de reținere. Se va pune accent pe: ▪ ritmarea pașilor elanului și sporirea vitezei pe parcurs prin accelerarea alergării; ▪ exersarea mișcării penultimului și a ultimului pas; ▪ executarea avântării cu piciorul oscilant în alte condiții decât la ștachetă: din mers, din alergare cu atingerea unor obiecte suspendate, etc; ▪ exersarea la ștachetă înclinată pentru activarea mișcării piciorului de bătaie în momentul învăluirii
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
pe: ▪ ritmarea pașilor elanului și sporirea vitezei pe parcurs prin accelerarea alergării; ▪ exersarea mișcării penultimului și a ultimului pas; ▪ executarea avântării cu piciorul oscilant în alte condiții decât la ștachetă: din mers, din alergare cu atingerea unor obiecte suspendate, etc; ▪ exersarea la ștachetă înclinată pentru activarea mișcării piciorului de bătaie în momentul învăluirii. ▪ înălțimile de lucru vor fi accesibile; ▪ unghiul elanului față de ștachetă va fi de aproximativ 30°; ▪ pentru o bună însușire a ritmului se pot folosi mijloace acustice (numărătoare, bătăi
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
din tragicii greci; În cea mai importantă lucrare Însă, Despre limită, destinul apare drept o celebrare a secvenței de depășit, de atins și el reprezintă răspunsul paradoxal al individului conștient de limita de nedepășit a morții. Pentru Liiceanu, destinul devine exersarea maximei libertăți În domeniul finitudinii, ca nelibertate supremă. În același sens meditează - deși mai puțin crispat - Andrei Pleșu, În Minima moralia. La el, destinul rămâne trăsătura umană prin excelență, neexistând om fără destin. Aceasta este conformația noastră nativă, laolaltă cu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
creștini spre realizarea rugăciunii lui Cristos „ca toți să fie una”. Efectuarea de activități caritabile în folosul membrilor comunității și al celor aflați în dificultate; Antrenarea membrilor în acțiuni care au ca scop ridicarea nivelului de cultură civică , învățarea și exersarea democrației, organizării civile; Cultivarea , transmiterea culturii și a civilizației populare strămoșești; Cunoașterea și apărarea propriei identități pornind de la adevărul istoric și al valorilor specifice, răspunzând astfel pe plan național și, dacă este cazul, internațional celor ce atribuie peiorativul „ceangău” romano-catolicilor
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
concepție democratică” asupra relațiilor interumane. Asertivitatea a fost introdusă de unii specialiști În terapia comportamentală, fiind preluată apoi și utilizată În relațiile de muncă, În tehnicile comerciale, În Învățământ și În pedagogie. Unele studii științifice au demonstrat marea eficiență a exersării asertivității și impactul favorabil asupra persoanelor În toate domeniile vieții lor. Astfel, considerăm că această componentă a competenței sociale ar putea face parte din educația de bază, Începând dacă nu din copilărie, atunci măcar din adolescență. În sprijinul acestei idei
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a sentimentelor și afirmarea de sine sunt elemente care asigură succesul În avansarea unei cereri. Astfel de abilități cum sunt: a spune "nu", a cere o favoare, a cere scuze, a justifica o greșeală, atitudinea față de critică solicită Însușirea și exersarea abilităților de comunicare. După cum susține D. Fontana (1988, 290) comunicarea facilitează În cadrul interacțiunii interpersonale și exprimarea sentimentelor proprii și recunoașterea sentimentelor celorlalți. Atât la copii cât și la adolescenți, atât la elevi cât și la profesori este necesară stimularea eliberării
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]