1,482 matches
-
care-i este străin. Indicatoarele îi orientează spre Palatul Tehnologiei, Artelor și Industriei și la clădirea Guvernamentală a HM, niște hangare vaste care domină pavilioanele mai mici, câte unul pentru fiecare colonie a imperiului. Jonathan își petrece dimineața rătăcind prin fața exponatelor, oprindu-se în fața spațiilor demarcate să se uite la chinezoaicele care confecționează evantaie și la Inuiții canadieni, care simulează că scot intestinele unei căprioare împăiate. În cele din urmă, se trezește aplecându-se peste un gard, uitându-se la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
orașului împreună? Ar putea vizita muzeele. — O idee genială, zice profesorul. Astfel începe o dimineață de explicații. De parcă s-ar fi antrenat toată viața doar pentru asta, Gittens pare menit să-i conducă prin punctele importante ale Luvrului. Merge din exponat în exponat, turuind despre proza Baedeker, cu ochii încărcați de dragoste pentru gloriile civilizației vestice. Informațiile faptice sunt sunt presărate cu contribuții personale, menite să demonstreze că nu este doar un om învățat ci și un suflet sensibil, un bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Ar putea vizita muzeele. — O idee genială, zice profesorul. Astfel începe o dimineață de explicații. De parcă s-ar fi antrenat toată viața doar pentru asta, Gittens pare menit să-i conducă prin punctele importante ale Luvrului. Merge din exponat în exponat, turuind despre proza Baedeker, cu ochii încărcați de dragoste pentru gloriile civilizației vestice. Informațiile faptice sunt sunt presărate cu contribuții personale, menite să demonstreze că nu este doar un om învățat ci și un suflet sensibil, un bărbat care, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
dintr-o specie dispărută, el zace nemișcat în dormitorul întunecat, între el și soarele pe care îl iubea atât de mult stau storurile grele, pielea lui a început să se albească, firicele de praf îl acoperă, parcă ar fi un exponat de muzeu care nu are vizitatori, doar Noga îi mai aruncă o privire când se întoarce după-amiaza de la școală, flămândă și îngrijorată, o privire mută, de parcă ar vrea să se asigure că încă mai e acolo, culcat pe spate, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
început mă duceam ceva mai des, acum aproape deloc. N-am făcut-o niciodată cu plăcere. Nu sunt un tip oral. Nu am nimic mai mult de spus decât ceea ce am spus în carte. Mă simt în fața cititorilor ca un exponat penibil. Cred că mi-am scris cărțile foarte cinstit. Cel puțin, aceasta este convingerea mea. Am spus tot ce am avut de spus în cartea respectivă, eu, ca persoană fizică, nu contez. De aceea nu-mi plac întâlnirile cu cititorii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
mai importantă este ipocrizia oamenilor: un animal devine centrul atenției când îl aduc într-o galerie unde publicul îl poate vedea și când îl numesc «artăă, dar nimeni nu-l vede când moare de foame pe stradă.“ Protestul Intrigați de „exponatul“ pe care Guillermo Vargas „Habacuc“ l-a folosit (și l-a ucis, se pare) anul trecut, oamenii critică vehement cruzimea față de animale, dezbat intens definițiile artei și scriu zeci de petiții online. Prima dintre acestea (pe care o puteți găsi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
și cultul lui Ceaușescu, revoluția din 1989 - nu a fost foarte clară. Aici, impresia a fost de amestec, de încercare - nu foarte reușită - de a cuprinde câte puțin din toate perioadele regimului. Misterul ceasului salvator Unul dintre cele mai ciudate exponate a fost un ceas Pobeda, din acela cu curea de piele, despre care se scrie că a salvat viața proprietarului său, la Revoluția din 1989. Atât. Nu se spune cum. Iar ceasul - pe care l-am privit insistent minute în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
În vârstă, cu diferite handicapuri fizice: răni căpătate În război, picioare amputate sau cocoașe, chipuri desfigurate de bătaie sau foc, cuțit sau acid. Batjocurând femeile pentru aspectul lor radical, băieții găsesc de fiecare dată modalități de a face aluzie la exponatele din Muzeul de Anatomie, În timp ce femeile, afișând zâmbetul indulgent al celor care au auzit toate grozăviile, le atrag atenția, cu degetul arătător bătând peste Încheietură, că ora de culcare a trecut demult de ora culcării. La care băieții răspund, fluturându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
1920; Ma premiere recontre avec de SaintAulaire 1930; O revoluție trăită, Chișinău 1924; Cum a fost votată Unirea, 1940; Memoriu cu privire la chestiunea românilor evacuați din Basarabia, 1940. Casa memorială din localitatea Bârnova a avut la Înființare o bibliotecă bogată cu exponate de mare interes istoric privind Unirea Basarabiei. Vasile Harea Născut la 25 iulie 1895 În satul Susleni județul Orhei, Vasile Harea a fost printre ultimii supraviețuitori ai membrilor Sfatului Țării și unul dintre cei mai de seamăcronicari ai istoriei Basarabiei
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
multe altele care-mi scapă acum. Începând cu 15 mai, de la orele 16, gazdele, dna Dulham și fiica ei, Amalia, împreună cu Alexandra Pirici & Andrei Dinu (inițiatorii mai mult sau mai puțin oficiali ai întregii povești), primeau doritorii pentru a vizita exponatele, iar de la 19, urmau performance-uri. „Tu faci ceva sau doar...?“ Toți artiștii implicați până acum au folosit și răsfolosit (deși e departe de a se fi epuizat) contextul de casă, de acasă, amestecul halucinant (până la abia sesizabil) de public/privat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
-lea. Brive la Gaillarde este primul oraș francez care s-a eliberat prin efort și sacrificiu pro- prii de sub ocupația nazistă în cel de al doilea război mondial. Fără îndoială, actul confirmă vechile interpretări ale vocabulei la gai- llard. Iar exponatele din Muzeul Edmond Michelet aduc dovezile concrete, documentare. Perso- nalitate complexă, șef al Rezis- tenței orașului împotriva ocupantului german, Edmond Michelet s-a de-dicat luptei intelectuale și armate pentru menținerea în stare pură a demnității franceze. Prin grija soției
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
mama lui tot mai acră. Când și cum avea oare să se sfârșească acest ciclu vicios? Citise într-un ziar de dimineață că o asociație artistică de femei deschisese o expoziție de pictură în Pirate’s Alley. Închipuindu-și că exponatele jignesc suficient bunul-gust ca să-l intereseze un timp, își împinse căruciorul pe aleea pietruită îndreptându-se spre diversele lucrări de artă care atârnau de stâlpii gardului din spatele catedralei. În partea din față a căruciorului, în încercând să atragă clienții din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cizmele, începu să-și examineze tălpile mari ca niște lespezi. — O, Doamne, exclamă o voce de deasupra lui Ignatius. Pe cine văd eu aici? Am venit să mă uit la expoziția asta îngrozitoare și nasoală și pe cine găsesc ca exponat numărul unu? Pe fantoma lui Lafitte, piratul. Ba nu, e Arbuckle cel Gras. Sau poate Marie Dressler? Lămurește-mă repede că mor. Ignatius privi în sus și-l văzu pe tânărul care cumpărase pălăria mamei sale la Bucuria Nopții. Pleacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
practici rituale. Aceste date culturale s-au transmis - în forme abia schimbate - „din gură în gură”, de la o generație la alta, în stare vie, ca elemente operante încă pentru o mentalitate aproape contemporană și nu ca relicve fosilizate sau ca exponate defuncte de muzeu. Este unul dintre motivele care-l făceau pe Mircea Eliade să afirme (doar aparent retoric) că, de multe ori, „credințe și obiceiuri încă vii în anumite regiuni eminamente conservatoare (printre care trebuie întotdeauna numite Balcanii și România
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de ce nu mi-ai spus? E extraordinar! Tresărise. Nu era obișnuit cu entuziasmul din vocea ei. Blazare molatecă, ironie cărnoasă, căscatul reținut, zâmbetul de complezență, asta da, pe astea se aștepta să le audă și să le vadă, ca pe exponatele niciodată date la restaurat dintr-o sală de muzeu cunoscut. Dar nu entuziasmul, nu pasul ei care trecuse ușor peste pervaz, nu silueta care deschisese energic fereastra cât ea de înaltă și zvâcnise afară, acolo unde (Alexandre abia acum băga
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
de dicționar are ca echivalent românesc expresiile crudul adevăr sau adevărul incomod. Zona pitoreasca de dealuri, cu o îndelungată tradiție în creșterea oilor, situată în comitatul Sussex din sudul Angliei. Artist plastic britanic (n. 1965), pictor și sculptor celebru pentru exponatele sale ieșite din comun, constând în animale moarte introduse în paralelipipede de sticlă sau acvarii cu formol. Premiul Academiei Britanice de Film și Teatru. Cuvânt german adoptat că neologism în limba engleză în deceniul al optulea al secolului XX, desemnând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
singuratice, alcătuiau, la un loc, o lume cu totul aparte. A urmat expunerea lor pe pereții Încăperilor clădirii, mai precis, ale apartamentului Nanei. În rândul de sus: premiantul, sau premianții; În cel de dedesupt: florile. Culorile În care erau realizate exponatele contribuiau În foarte mare măsură la scoaterea În evidență a operei. Sosi și ajunul pensionării eroinei; totodată, și ajunul zilei inaugurării muzeului. În ușă Îi batu cineva. Deschise. Cine era? Păi, cine, altcineva, decât, câteva prietene și, totodată, colege, care
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
terasă. Căldura zilei se mai potolise. Pe Lăpușneanu oamenii se plimbau fără grabă, oprindu-se fie În fața agenției de turism Calipso, pentru a alege un sejur În Grecia, Egipt, Italia sau Indochina, fie admirau, În vitrina anticariatului Ex-Librex, câte un exponat ieșit din comun, cum ar fi un ceainic, un fier de călcat vechi, fotografii de epocă sau alte abțibilduri prăfuite... Zgomotul molcom al pașilor, glasurile monotone și, În general, ritmul lent al după-amiezii de vară Îi creau lui Noimann o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
îmi turteau nasul de geam ca în Fetița cu chibrituri. Așa am făcut în primele dăți cu supermarketurile: intram în ele ca în expoziții, îmi duceam mâna la gură ca Valeriile din Sâncrai și mă minunam, nerecunoscând mai nimic din „exponate”. Ca să nu mai spun că engleza mea era învățată din cărțile de filosofie unde termeni precum: curry, mango, camambert nu prea se foloseau. În memoria mea foarte activă, precum și în imaginea prezentului de atunci, supermarketul era o autoservire în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
facem parte e prea adesea de lux: Zepter pentru persoane de bon goût sau cratiță de muzeu: „Priviți acest vas din secolul al XVII-lea: din el mănâncă în România doar un grup de reflexie, oameni aleși pe sprânceană. Atingerea exponatelor este strict interzisă”. Mihaela: Filosofia cu foșnet de fustă Am învățat multe de la profesorii mei. Cum ți-am mai spus, în 1990 Gabriel Liiceanu scria că Facultatea de Filosofie a fost mereu una în care îl citeai pe Kant sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
seama că oamenii nu vor doar să privească o operă de artă - vor să vadă și cât costă. O să le scriu celor de la Victoria and Albert Musem despre asta. Acum, că mă uit cum trebuie în jur, văd că toate exponatele par să aibă prețuri pe ele. Cuburile alea roșii din vitrină au și ele etichetă cu prețul, ca și scaunul ăla, ca și... cutia asta de creioane. Ce ciudat, să existe o cutie de creioane într‑un muzeu. Poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
fi fost frică. Dar Mama era omniprezentă și mereu diferită în cartea vieții, încât nu știa de unde să o apuce pentru a strânge toată țesătura destrămată într-un ghem pe care să-l pună deoparte cu grijă, etichetat ca orice exponat. MAMA! Dar nu putea, și înțelese că orice descifrare e o încifrare și mai mare. Înțelesul se rătăcea devenind neînțeles, neînțelesul o lovea precum ciocanul de lemn în gongul de aramă de la teatru, sunetul se reverbera dureros, o durea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
care nu o remarcasem de la început,se apropie de mine; se recomandă simplu:”Palmira”. Imi oferi un pliant cu fotografii. L-am deschis cu nerăbdare.Imaginile doamnelor prezente erau însoțite de date personale. „Da,era o surpriză.O colecție de exponate vii”. Totul părea desprins din Orientul Mijlociu sau din Evul Mediu. „Mă aflu într-un stabiliment? Sau poate sunt la camera ascunsă? Oare vor o reacție hilară din partea mea?”. Poate aș fi părăsit în secunda următoare acea încăpere cu gândul că
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
capul.Era doamna Palmira. Era la fel de sobră. -Ne părăsești? Nu vrei să dezlegi misterul? Am încuviințat.Am fost invitați în sala de expoziție.Aici ni s-au explicat regulile jocului.Aveam să trăim o nouă experiență. Acum,noi vom fi exponatele vii. Ne-am probat costumele de miri,pe urmă în costum de baie,cuminți,ne-am așezat pe scaunele înșiruite în camera ovală. Așteptam cu emoție vizitatoarele. La vernisaj au sosit numeroase doamne. Priveam fețele lor uimite și familiare. Zâmbeam
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
un ansamblu de portrete ale colaboratorilor săi, ale cunoscuților și ale iubitelor care nu i-au lipsit, indiferent unde s-a deplasat în campaniile vieții sale, nu întotdeauna ușoare. Lumea prin care a trecut se înșiră într-o galerie de exponate vii, în care eroii rămân în memoria cărții peste veacuri, așa cum au fost, cum au gândit, cum s-au comportat în societatea de atunci, scrierea căpătând, la un moment dat, caracter de cronică a statutului său de Stare Civilă. Chiar dacă
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93059]