3,283 matches
-
peisaje, preponderent rurale (ciclul Pasteluri), dar și trăiri personale (Varia, Frunze de toamnă, Lui Eros), portrete ale unor personalități ori tipuri istorice (Chipuri, Letopiseț). Continuând aici pe Mateiu I. Caragiale, Mihai Codreanu și Al. O. Teodoreanu, autorul încearcă să exploateze expresivitatea unui lexic bogat în sonorități arhaice. Accentele discret pioase alternează cu atitudinile voit neutre și cu o undă de umor, evitând astfel monotonia. Aceleași însușiri sunt valorizate și în drama istorică în versuri Armașul lui Ștefan cel Mare, dar aici
CUZA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286633_a_287962]
-
de bun-simț ale unui om - „om vechi”, cum se recomanda singur - cu vederi conservatoare. Dacă arta oglindește realitatea, viabilitatea ei este asigurată de „înțelesul omenesc” pe care îl conține („nici artă fără înțeles, nici înțelesul fără artă”), dar, în planul expresivității, și de talentul și truda creatorului. Dintre toate felurile de a scrie, se oprește la stilul „potrivit”, ce presupune măsură, concizie, claritate (care nu trebuie sacrificată de dragul unei originalități cu orice preț). Făcând distincție între stil și manieră, dezaprobă paradele
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
neînchegare, multe episoade sunt tratate superficial, stilul se menține la nivelul foiletonului de gazetă. Cel de al doilea roman, Poiana Sângerului, care urmărește cu aceleași mijloace experiențele erotice ale sculptorului Ștefan Cerna, nu aduce vreun progres de tehnică sau de expresivitate. Un expresionism târziu, oarecum caduc, domină versurile libere din Poemele destinului. Căutările lui C., neîmplinite în roman și rămase doar intenții în eseu, par acum mai aproape de o izbândă; nucleul poetic, prezență indiscutabilă, este însă pus în umbră de o
CONSTANTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286368_a_287697]
-
lucrări literare despre și pentru copii, cu ilustrații realizate de ea însăși, pe muzică de Harry Brauner, soțul ei. Sunt de menționat savuroasele proze din O poveste cu un tată, o mamă și trei fetițe (1995), amintind, ca pregnanță și expresivitate a universului celor mici, de Cartea cu jucării a lui Tudor Arghezi. C. devine scriitoare de notorietate la vârsta senectuții, cu două cărți de excepție despre gulagul comunist românesc: L’Évasion silencieuse (Paris, 1990), distinsă în Franța în 1992 cu
CONSTANTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286364_a_287693]
-
Cipariu. În fine, după jumătatea vieții, în exil, jelind și el „de țara Domnului”, C. se încumetă a da o tălmăcire proprie, în versuri a Psaltirii, fără a egala virtuozitatea predecesorului „artist” care fusese Dosoftei, dar întrecând cu mult în expresivitate pe ardeleanul Ioan Viski (căruia i se atribuie o nouă și modestă transpunere în stihuri a psalmilor, datând de la 1697). Interesează, în Psaltirea lui C., înrâurirea poeziei populare în metrică, dar mai ales deprinsă ca model stilistic. Predoslovia, izvodită în
CORBEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286409_a_287738]
-
ce au revizuit textele (între care și C.) aparțineau unor zone diferite, ceea ce a condus, pe de o parte, la punerea în circulație a unor elemente regionale diferite, pe de alta, la clarificarea și unificarea limbii, la creșterea fluidității și expresivității acesteia. Acțiunea tenace a lui C. de a determina românizarea culturii religioase se datorează și contextului istoric general al Reformei, în special calvinismului (unele traduceri au fost făcute chiar după originale aparținând acestui curent), dar principalul motiv rămâne convingerea sa
CORESI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
în nas, prietenii mei,/ să beie cu voi (ca niște mișei)/ și să vă fure din brațe nevasta”. Influența lui Bacovia poate fi trasată nu doar în atmosfera și imagistica versurilor, dar și în supralicitarea lirismului prin sarcasm, patetism și expresivitate excesivă. Oscilând între poza damnării și tonalitatea elegiacă, poetul rămâne programatic contestatar, fixând în notații dramatice - chiar dacă adesea teatrale - o dureroasă marginalizare: „În fuga lor, toți oamenii Cetății/ Călcau, nepăsători, pe trupul meu bubos,/ Lăsându-mă, sfârșit și rupt, pe
CORLACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286417_a_287746]
-
nu le anulează substanța de „documente omenești”. Cu o viziune nedisimulat tezistă, confruntând două „lumi aparte”, nuvela Datorii uitate se clădește pe complexul poporanist al vinovăției. Registrul patetic alternează cu secvențe umoristice, în care, cu o inventivă, dar cam apăsată expresivitate a amănuntului, se conturează o tipologie grotesc-malignă. Nuvela pendulează între palpitul caritabilității și încruntarea malițioasă. Ființe modeste, insignifiante în aparență, la cheremul unor forțe potrivnice, sunt și eroii „schițelor marine din lumea porturilor”. Născuți pentru a suferi, într-o zodie
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
literaturii în dialect a autorului, l-a apreciat ca pe un poet etnoliric „de o inspirație profundă și cumpănită”. B. este, printre scriitorii aromâni, cel mai apt să susțină dimensiunea reflexivă, fără a ignora nici metafora, ceea ce conferă densitate și expresivitate discursului liric sau epic. Din acest unghi, mai cu seamă povestirile sale par a fi niște mici romane condensate, ca de pildă Gardana, remarcată de E. Lovinescu, tradusă și în limba engleză. Autorul se dovedește un povestitor plin de farmec
BEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
aceasta prin elogiu, iar nu prin ocară - poetul se definește. Prefața scrisă, în 1931, pentru volumul de debut al lui Dan Botta (Eulalii), intitulată Veghea lui Roderick Usher și concepută ca o „parafrază” după Edgar Allan Poe, are o intensă expresivitate răsucită-n sine, dar și o valoare funcțională, căci ea caracterizează și luminează, indirect, dintr-un unghi perfect, sistemul poetic și valoric barbian. Extrem de critic față de majoritatea formulelor poetice ale epocii, B. nu a manifestat mai multă îngăduință nici față de
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
Dimitrie Cantemir. Studiu lingvistic, București, 1973; I.D. Lăudat, Dimitrie Cantemir, Iași, 1973; Alexandru Duțu, Umaniștii români și cultura europeană, București, 1974, passim; Mircea Anghelescu, Literatura română și Orientul, București, 1975, 21-31; Curticăpeanu, Orizonturile, 123-180, passim; Muthu, Lit. rom., 55-92; Negrici, Expresivitatea, 78-98; Papu, Clasicii, 29-49; Dimitrie Cantemir interpretat de..., îngr. și pref. Suzana-Carmen Dumitrescu, București, 1977; Elvira Sorohan, Cantemir în Cartea hieroglifelor, București, 1978; Dicț. lit. 1900, 149-154; Sasu, În căutarea, 80-87; Negrici, Imanența, 151-159; Petrescu, Configurații, 86-93; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Itinerarii
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
monotone, standard, stereotipe - conforme cu structura și cu funcționalitatea sistemului viu. C. Aspectul temporal: efectul poate urma imediat cauzei sau: poate fi prelungit în timp sau: reacțiile pot fi amânate sau chiar suspendate. 2.2.3. Constituția și tipul psihologic Expresivitatea și capacitatea mare de exteriorizare a trăsăturilor temperamentale în conduită, au făcut ca încă din cele mai vechi timpuri să existe încercări de inventariere și clasificare a lor și mai ales de subordonare a lor unor tipuri, fapt care a
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
de evaluare clinică Cercetarea științifică analitică a reușit să clarifice parțial sectorul expresiei emoțiilor și - în general - al expresiei prin mișcare. “Orice regiune nobilă a corpului este expresivă, fie că este în repaus, fie că este în mișcare. Cât privește expresivitatea formei și a structurilor, suntem limitați, încă, la interpretări pe baze empirice - intuitive fiziognomonice”. (A. Athnasiu, 1998). În cercetarea mimicii trebuie să ținem seama de intervenția factorilor sociali în programarea, modelarea și în controlul expresiei emoționale. Există mari diferențe individuale
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
interpretări pe baze empirice - intuitive fiziognomonice”. (A. Athnasiu, 1998). În cercetarea mimicii trebuie să ținem seama de intervenția factorilor sociali în programarea, modelarea și în controlul expresiei emoționale. Există mari diferențe individuale în ce privește spontaneitatea expresiei, nevoia de exprimare, gradul de expresivitate, gradul ei de socializare, forma de expresie etc.; lumea expresiei este o “lume a nuanțelor” (Minkowschi). În domeniul manifestărilor expresive intră faciesul, mimica, ținuta corporală, mersul, gesturile, vocea, scrisul etc. În acest domeniu s-au efectuat numeroase cercetări; de exemplu
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
1927, H. Johusen, T. Swou și G.Wiergard, 1930); Deutsch (1947), H. Bogiu și O. Lipmonn au publicat (1931) o lucrare intitulată Mers și caracter. În 1942 F. Sanford a arătat că, prin analiza vocii, se poate diagnostica caracterul. În expresivitatea figurii “centrul de greutate” este adeseori privirea. Manifestările artistice reprezintă de asemenea o importantă cale de a stabili diagnosticul “de stare” (normală sau patologică). Allport consideră studiul expresiei ca pe una dintre cele 11 metode bazale de a cerceta personalitatea
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
artistică și să combată Kitsch-ul, dovedind sensibilitate și gust artistic, contribuind la ameliorarea artistică a mediului ambiant; să fie receptiv la creațiile artistice românești. Realizarea acestor cerințe conduce la anumite acțiuni, prin care să se urmărească: familiarizarea elevilor cu expresivitatea unor elemente de limbaj plastic; elevii să cunoască cum să organizeze o suprafață transformând-o într-un spațiu plastic în raport cu structurile compoziționale studiate, pe baza unor opere de artă sau a unor creații folclorice; să obțină practic prin combinarea unor
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
de limbaj plastic; elevii să cunoască cum să organizeze o suprafață transformând-o într-un spațiu plastic în raport cu structurile compoziționale studiate, pe baza unor opere de artă sau a unor creații folclorice; să obțină practic prin combinarea unor elemente plastice expresivități cromatice sau acromatice noi, urmărind exprimarea unor idei, sentimente personale, etc.; să știe să întocmească schițe, proiecte, reprezentând forme estetice pentru unele obiecte cu funcții utile; să poată descompune, secționa și recompune în forme plastice structurile din natură studiate, obținând
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
sau acromatice noi, urmărind exprimarea unor idei, sentimente personale, etc.; să știe să întocmească schițe, proiecte, reprezentând forme estetice pentru unele obiecte cu funcții utile; să poată descompune, secționa și recompune în forme plastice structurile din natură studiate, obținând noi expresivității; să formuleze judecăți de gust și de valoare artistică privind expresivitatea unor opere de artă și pătrunzând mesajul lor să determine cărui stil plastic îi aparține; să iubească arta noastră populară și să aplice practic în lucrările lor unele rezolvări
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
știe să întocmească schițe, proiecte, reprezentând forme estetice pentru unele obiecte cu funcții utile; să poată descompune, secționa și recompune în forme plastice structurile din natură studiate, obținând noi expresivității; să formuleze judecăți de gust și de valoare artistică privind expresivitatea unor opere de artă și pătrunzând mesajul lor să determine cărui stil plastic îi aparține; să iubească arta noastră populară și să aplice practic în lucrările lor unele rezolvări plastice ale acesteia; să contribuie efectiv la îmbunătățirea ambiantei estetice mediului
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
lumea, așa cum ei o știu și o simt. în lucrările copiilor se pot vedea variate combinări personale de ritmuri, ale unor forme în organizarea spațiului plastic, ceea ce reflectă o anumită mobilitate (fluiditate) a gândirii lor în structurarea cunoștințelor legate de expresivitatea ritmului unei compoziții plastice (vezi fig.l). In alte lucrări se poate observa preocuparea elevilor de a armoniza 3-4 culori, prin obținerea de forme spontane și corectarea acestora (în unele cazuri), obținând astfel de imagini deosebit de interesante atât din lumea
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
prin care se cultivă încrederea elevilor în propriile forțe, pe baza unor aprecieri încurajatoare din partea învățătorului, privind rezultatele obținute de copii în lucrările lor. b) Alte condiții ale dezvoltării creativități artistice ale copiilor sunt legate de: dobândirea unor cunoștinșe privind expresivitatea elementelor de limbaj plastic și tehnicile de lucru specifice activităților artistico-plastice înscrise în programa școlară, cunoașterea diferitelor modalități de organizare a spațiului plastic ale marilor artiști din istoria artei (contactul cu opera de artă), precum și însușirea unui vocabular plastic adecvat
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
și percepțiilor care antrenează afectivitatea și memoria vizuală, oferind numeroase posibilități de a combina diferite elemente (figuri) într-un tot unitar și expresiv (compoziție plastică), în așa fel încât, dacă unul din elemente lipsește, atunci se distruge unitatea și forța expresivității întregii lucrări (vezi fig.3). Astfel, această gândire alege, interpretează potrivește și ordonează elementele într-o anumită structură în care ele se relaționează inedit, formând o totalitate și evidențiind ideea de bază a expresiei acesteia. Gândirea plastică acționează mai ales
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
cel mai simplu contrast cromatic. Se obține prin juxtapunerea tentelor de culori pure, strălucitoare și luminoase (culori primare și culori binare). Pentru a reprezenta acest contrast sunt necesare cel puțin 3 culori. (Planșa nr.14) Prezența albului și negrului amplifică expresivitatea acestui contrast deoarece intervin efectele caracteristice de creștere a luminozității, respectiv strălucirii culorilor. O tentă de culoare (primară sau binară) înconjurată de negru devine mai palidă ca intensitate cromatică, mai luminoasă); juxtapusă albului câștigă în intensitate. (Planșa nr.15) Diversitatea
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
dintre culorile terțiare: violet roșcat; violet-albăstrui; verde-albăstrui; verde gălbui; portocaliu-roșcat și portocaliu-gălbui. (Planșa nr.23) Puterea contrastului scade, cu cât culorile folosite se îndepărtează de culorile primare. Cel mai bine reprezentat este în lucrarea "învierea" de Grunewaltunde apare puterea de expresivitate universală a acestui contrast. Contrastul coloristic de lumină și umbră ar putea fi definit ca o relație între extreme și o expresie a diferențelor. Cel mai puternic din această categorie este, contrastul dintre alb și negru. Dar între aceste două
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
sugerează contrariul: prăbușire, cădere. Orientată pe diagonală, spre colțul tabloului, semnifică o tulburare, nestabilitate. Aceste semnificații (nuanțe semantice) ale culorilor și nonculorilor se angajează mai dinamic sau mai lent într-un dialog care influențează semnificația globală a tabloului, subliniindu-i expresivitatea. Copiilor de vârstă școlară le este mai greu accesibilă descifrarea unor semnificații. Totuși, ei pot fi angajați să decodifice, să observe culorile naturale, de exemplu, culorile specifice anotimpurilor, fiind sprijiniți să înțeleagă culorile semnificante și culorile simbol. Semnul diferă de
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]