1,958 matches
-
este, totuși, alta. Autorul Cărții Regilor și Zevzecilor decodează, În precizările care Însoțesc nuvela, numele unui personaj: Kurt Gerstein, care apare la finele narațiunii. Acest „tragic erou al Rezistenței germane” se alăturase SS-ului pentru a sabota dinăuntru politica de exterminare. „Ca rezultat al expertizei sale tehnice, este numit la secția de igienă a serviciului sănătății din Waffen-SS; adică, la serviciul Însărcinat cu perfecționarea gazelor otrăvitoare sub aparența de dezinfectante. În vara lui 1942, face o vizită profesională la câmpul de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
formal, printr-o analiză a volumului Octombrie, ora opt, cu focalizare pe câteva povestiri emblematice. „Stânga și dreapta, umăr la umăr, ar plesni de dispreț față de marele personaj al Marei!”, scria referentul despre fetița creștină care moare În lagărul de exterminare a evreilor descris În povestirea Puloverul. Mesajul adăuga: „Eu o iubesc pe Mara- și din această cauză Îl iubesc pe Manea”. Încă mai intens părea atașamentul său literar, și nu numai literar, față de nuvela Lipova. Cita un pasaj pe care
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
natura. În sanatoriul În care Îl găsim la finele cărții, Schlemihl este identificat printr-un număr și „luat drept evreu”. * Spre deosebire de predecesorul său Schlemihl, B. nu și-a pierdut umbra printr-o negociere. Îi fusese smulsă, brutal, În lagărul de exterminare. Când apare pe țărmul post-Auschwitz, B. nu mai posedă acea „inutilitate”, firească celorlalți, iar numele său nu mai este al vechiului paria, un „Pechvogel” (ghinionist) născut să Încaseze ghionturile istoriei. Istoria este, acum, chiar numele său: o literă și un
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Maxima lui Cioran („Sans l’enfer, point d’illusions”) poate fi inversată acum: fără iluzii, nu există infern. La „pokerul” existenței, jucat și În Kaddish, și În Liquidation, Auschwitz rămâne „imbatabil”, În competiția cu orice alte instituții de „educare” prin exterminare, naziste sau comuniste. „Blestemul” milenar dobândește altă anvergură, de data asta. Damnarea a Înlocuit orice identitate, tatuajul definește altă vârstă a abisului. Față de stigma gravată În carne, umbra pierdută nu mai pare decât un detaliu frivol. În coșmarul post-Holocaust, B.
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
contribuit într-o măsură decisivă la fixarea conduitei deținuților legionari avea să fie una din victimele căruia Securitatea nu îi va lăsa multe zile de trăit. Auzisem de supliciile lui încă din anii cincizecișiceva, când fusese ținut în secția de exterminare din Jilava și urma să-i fie rezervat canonul de a fi înjosit de insultele unui deținut care, inițial, acceptase să facă jocul Administrației închisorii, dar nefăcându-l ulterior, a plătit cu moartea acest refuz. Dar dintre toate semnele pe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a ridicat să-și pregătească o altă soartă în lume. Când a fost omorât Căpitanul, Legiunea se găsea în cea mal infernală luptă dintre câte ar fi putut cineva să-și închipuie. În opinteli supraomenești de a rezista ofensivei de exterminare dusă de dușmani, nu mai avea nimeni nici timpul și nici calmul necesar să și poată pune problema succesiunii Căpitanului. Căderea lui Corneliu Codreanu a fost atât de zguduitoare, încât câtva timp n-a mai putut da naștere altor probleme
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
al Legiunii și neamului românesc. Singura, dar și cea mai grea perioadă, stagiul la Cazimcă, din povestirile lui Popicu (Pop Aurel) s-a putut reconstitui și este redată într-un capitol aparte ce urmează. Capitolul IX STAGIUL LA SECȚIA DE EXTERMINARE «CORABIA MORȚII» CAZIMCA Prima răzbunare comunistă contra lui Nicolae Petrașcu înainte de primul război mondial, se punea problema apărării Capitalei de o eventuală agresiune, care putea să vină din sud, de la bulgari sau din nord-est, de la ruși sau concertat, din amândouă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
școală comunistă” de distrugere a celui mai prețios capital „omul”, brevetează ceva nemaiîntâlnit în istoria penitenciară: Cazimca așa cum o numește Marcel Petrișor în „Secretul fortului 13 Jilava” sau Corabia morții cum a botezat-o părintele Calciu Dumitreasa sau Secția de exterminare cum îi spune Popa Aurel (Popicu), toți trei locatari, ani de zile, ai acestui sinistru loc de detenție, construit anume pentru a distruge ultimele urme ale „crimei secolului XX, reeducarea de la Pitești, Gherla, Canal,”, capodopera regimului comunist. Subsemnatul, am avut
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
torturile au încetat. Marcel Petrișor este singurul introdus în Cazimcă fără să fi fost anterior într-un proces legionar. El fusese condamnat după revoluția din Ungaria din 1956, pentru organizarea de acțiuni de susținerea ei. Stagiul lui la Secția de exterminare s-a datorat, probabil, comportamentului mai demn în timpul anchetelor. Celula 3 a fost ocupată de: Dragoș Hoinic, Virgil Bordeianu, Țanu Popa și Gheorghe Caziuc. Hainic Dragoș student la Facultatea de Drept București. După rebeliune s-a refugiat în Germania, unde
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
din poliția legionară. În 1945 se întoarce în țară fiind parașutat în Munții Apuseni, unde era pregătit să înceapă o serie de acțiuni de luptă, dar frontul înaintând prea repede s-a renunțat la ele. Fusese adus aici clar pentru exterminare, căci nu avea nici o legătură, nici cu procesul, nici cu „reeducarea”de la Pitești. Dan Dumitrescu student la Facultatea de Medicină din Iași, un tânăr cu o aparență frumoasă, curajos, puternic spiritual, calități pentru care era admirat de toți camarazii. în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
înainte de a fi adus la Cazimcă, în celulă cu Popicu, fusese ținut la subsolul Ministerului de Interne la „Talpa Iadului”, singur în celulă mai bine de un an, fiind adus acolo din Zarca Aiudului, fusese adus în mod clar pentru exterminare lentă, care începuse cu stagiul la Talpa Iadului, unde era ținut pe o salteluță pusă direct pe ciment. Reumatismul cu durerile și consecințele lui îngrozitoare nu l-au cruțat ci l-au torturat îngrozitor. Nu se putea ridica în picioare
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
aveau nu consta decât din înjurături și epitete ca: Bandiților! Criminalilor! Nu avea nimeni voie să stea întins pe pat în timpul zilei, în afară de Oprișan Costache, care era tuberculos în ultimele luni de viață și care sa stins în secția de exterminare Jilava. Poziția obligatorie, între 6 dimineața și 10 seara era pe pat șezând, cu tălpile pe ciment, cu privirea la vizetă și mâinile pe genunchi. Această poziție provoca în timp o ptozare a ficatului și îmbolnăvirea lui gravă. Cei care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
protestat spunându-i securistului, care îl adusese: Domnule colonel, asta nu e închisoare în care să poată trăi un om bolnav! Ce mă tu ești avocat? Nu trebuie să fii avocat ca să-ții dai seama că aici suntem aduși pentru exterminare. „ Aici vă e statul” și face din mână un gest care era, în traducerea colonelului, o ilustrare a celor scrise de nemuritorul Dante pe poarta infernului: „Lasciate ogni speranza voi che entrate” Deci se știa că cei aduși la Cazimcă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
II-lea proces când scârbit de țesătura de minciuni debitate și dezbătute de procuror, le strigă ticăloșilor: „Să se termine odată cu mascarada asta!” Sentința oficială din nou muncă silnică pe viață, dar în secret se hotărâse condamnarea la moarte prin exterminare, care se aplica punct cu punct la „Secretul Secretului”=Cazimca. Iată-l acum suportând înjurăturile celor doi studenți demenți prin „reeducare”. Toate îi provocau lui Nicolae Petrașcu o durere sufletească îngrozitoare, negândindu se că ar putea să treacă și el
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
dar se știe că a fost acolo, fiind vorba de perioada „reeducării”. Capitolul X REEDUCAREA DE LA AIUD (a doua răzbunare a comuniștilor contra lui Nicolae Petrașcu) Pentru conturarea atmosferei generale din închisori și a regimului care se aplica legal, spre exterminarea deținuților politici începem acest capitol cu o dovadă generală indubitabilă, deoarece provine dintr-un rechizitoriu al Procuraturii actuale, ca urmare a acțiunii pe bază de mărturii, a unui număr de foști deținuți politici, supraviețuitori ai „reeducării” instituită de col. Gh.
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fragmente ilustrative din rechizitoriul de 35 pagini, întocmit de domnia sa pe baza mărturiilor și a unei temeinice cercetări, a legislației în vigoare în acel timp și a interpretării datelor statistice privind penitenciarul Aiud. Chiar dacă nu era prevăzut în mod expres exterminarea deținuților politici, regimul instituit prin H.C.M. nr. 729/1951 (reducerea rațiilor alimentare, regim de carceră până la cinci zile, muncă excesivă, interzicerea vieții intelectuale, a legăturilor cu familia etc.) conțin premisele declanșării unui astfel de regim. Urmare acestui regim, numeroși deținuți
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
obiectul unei anchete din partea unei comisii PCR în 1968. Chiar dacă această anchetă viza înlăturarea unor adversari politici ai proaspătului secretar general PCR Nicolae Ceaușescu, cercetările au stabilit chiar atunci, fără putință de tăgadă, faptul că a existat un regim de exterminare în penitenciarele politice și că acesta a fost aprobat și tolerat de vârfurile ierarhice ale statului comunist. Spre exemplificare vom extrage fragmente din declarația dată în fața „Comisiei de partid” la data 18 martie 1968 de Pavel Ștefan, fost ministru de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
orice om slab, când nu ai argumente recurgi la forță.” Este interesantă această explicație a fostului ministru de interne Pavel Ștefan el însuși cu o instrucție precară. în continuare, Pavel Ștefan răspunde la întrebări privind caracterul organizat al regimului de exterminare aplicat deținuților politici și afirmă că: „Li s-a permis să bată ... cei de la Securitate nu s-au împiedicat de măsurile luate de mine. Le priveau tocmai contrar. Eu informam pe Gheorghiu Dej sub aspectul acesta și zicea da, dar
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
generală descrisă de cei audiați, cu atât mai mult, cu cât deținuții politici din Aiud erau în „atenția” specială a Ministerului de Interne și Securității... Chiar și ancheta Comisiei PCR din 1968 deși a stabilit existența unui regim criminal, de exterminare practicat în penitenciare și colonii de muncă, nu a dus la judecarea și condamnarea vinovaților, căci cei vizați, în primul rând fostul ministru de interne și șeful Securității Drăghici Alexandru a replicat la 30.10.1968: Eu înțeleg toată problema
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sensul celor menționate de Ion Gheorghe Maurer este luată chiar de Nicolae Ceaușescu; „Bine. Atunci suntem de acord. (Toți tovarășii de acord).” Toate cele expuse de Alexandru Drăghici și Ion Gheorghe Maurer demonstrează încă odată caracterul organizat al regimului de exterminare practicat în penitenciare față de deținuții politici. Logica sistemului totalitar comunist a făcut imposibilă tragerea la răspundere atunci a celor vinovați, căci acest sistem s-a construit pe solidaritatea tăcerii în jurul faptelor compromițătoare și nu pe solidaritatea izvorâtă din adevăr și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
arată că la Aiud au fost ajutați în primul rând de colegi, de unii din șefii mei si chiar de Gheorghiu Dej... Din întreg materialul probatoriu expus se poate răspunde cu certitudine la întrebarea dacă a existat un regim de exterminare al deținuților politici în penitenciarul Aiud. Da! Acest regim a existat și s-a desfășurat în mod organizat. O dovedește cadrul reglementării respectiv HCM nr. 729/1951 care, contrar legii de unificare din 1929 a stabilit posibilitatea înfometării deținuților politici
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
că, odată cu venirea la comanda penitenciarului a învinuitului col (r) Crăciun Gheorghe situația s-a agravat ca urmare a inițiativei acestuia, în cadrul unui așa zis proces de „reeducare”. Cei care refuzau „reeducarea” erau supuși pedepselor precum și unui regim de lentă exterminare... Din totalul de 216 deținuți politici decedați în penitenciarul Aiud în perioada 1950-1964, un număr de 138 au fost înregistrați în perioada 1958-1964, când la comanda închisorii s-a aflat învinuitul. Constatăm că într-un interval de 5 ani și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
învinuitului col (r) Crăciun Gheorghe, care susține, în apărarea sa, că în penitenciar s-ar fi aflat doar foști legionari. Este interesantă și semnificativă această afirmație a lui, care arată că în concepția sa, dacă cei supuși unui regim de exterminare erau legionari nu este atât de grav. Deci legionarii după mintea lui nu aparțin umanității. Dar iată că și Herbert Zilber în volumul „Actor în procesul Pătrășcanu” relatează: Din octombrie 1963 până în 1 august 1964 am trăit în fiecare zi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
izolat. Apoi un subofițer politic m-a dus împreună cu alți trei deținuți în fața col Crăciun - comandantul reeducator al condamnaților din Aiud (Actor în procesul Pătrășcanu filele 162 - 163)... Din cele expuse de Herbert Zilber rezultă în mod evident regimul de exterminare aplicat la penitenciarul Aiud celor recalcitranți, în sectorul numit „Zarca”... Din aceleași memorii mai rezultă și faptul că regimul de exterminare descris era aplicat în special acelor deținuți care refuzau reeducarea, așa-zișilor recalcitranți. Concluzionând, putem afirma cu certitudine că
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Actor în procesul Pătrășcanu filele 162 - 163)... Din cele expuse de Herbert Zilber rezultă în mod evident regimul de exterminare aplicat la penitenciarul Aiud celor recalcitranți, în sectorul numit „Zarca”... Din aceleași memorii mai rezultă și faptul că regimul de exterminare descris era aplicat în special acelor deținuți care refuzau reeducarea, așa-zișilor recalcitranți. Concluzionând, putem afirma cu certitudine că în penitenciarul Aiud a fost exercitat un regim de natură să provoace decesul unor deținuți politici, în special în cazul celor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]