5,877 matches
-
Cea mai gravă contuzie profundă a fost descrisă de Bywaters în 1941 sub denumirea de Crush Syndrom . 12.2.7.1. Sindromul de strivire (Crush Syndrom) Reprezintă ansamblul modificărilor locale și generale determinate de compresiunea prelungită a maselor musculare ale extremităților. Este un sindrom de compresiune a cărui caracteristică constă în zdrobirea sau atriția musculară și anoxia prelungită apărută la indivizii răniți prinși sub dărâmături, surpări și alunecări de teren și care se complica evolutiv cu insuficiență renală acută și stare
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
musculare; mușchiul apare cu fibrele disociate. Vasele de un anumit calibru rezistă, ceea ce permite vascularizarea membrului afectat (sindrom de reperfuzie). Edemul este nedureros și în orele următoare decomprimării poate deveni impre sionant, depășind de 3 4 ori valorile normale ale extremității. Apoi zona afectată se acoperă de flictene și concomitent se instalează o stare gravă de șoc. Șocul apare după degajarea accidentatului și se agravează progresiv. Fenomenele sunt asemănătoare celor întâlnite la ridicarea garoului; factorii patogenici implicați au valoare inegală: în
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
primă urgență în efectuarea inciziilor largi de degajare, aponevrotomii, dar numai în contextul unui tratament medical corect și susținut. Rezultatele obținute sunt mediocre. Acest lucru a determinat efectuarea exciziei tuturor țesuturilor devitalizate a căror rezultat este mult mai bun. Amputația extremității ca metodă de suprimare a tuturor modificărilor anatomice și funcționale este astăzi părăsită. 12.3. TRAUMATISMELE DESCHISE PLĂGILE Plaga este o soluție de continuitate a tegumentelor și mucoaselor care interesează și țesuturile subiacente produsă sub acțiunea unui agent traumatic. 12
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
acționează asupra țesuturilor în trei modalități: secțiunea, sau diereză, prin obiecte tăioase; apăsare sau presiune cu obiecte cu suprafață plană care determină plăgi zdrobite; smulgere, tracțiune sau sfâșiere (scalpul total sau parțial al pielii capului, smulgerea unui segment sau unei extremități etc.). 12.3.2. ANATOMIA PATOLOGICA Aspecte anatomopatologice ale traumatismelor deschise sunt variabile în raport cu mecanismele de producere cu importanța organelor interesate și profunzimea plăgilor. La nivelul regiunilor traumatizate se disting anatomic trei zone: soluția de continuitate a țesuturilor sau plăgilor
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
rar întâlnite, dar foarte grave. Se însoțesc de hemoragii importante și stări de șoc. În absența unui tratament adecvat se poate produce moartea. Sunt produse de angrenaje de mașini prin prinderea părului la curelele de transmisie sau chiar a unei extremități. plăgile mușcate sunt provocate de animalele domestice sau sălbatice (câine, pisică, porc, vulpe, lup etc.) sau om (atentat sau perversiune). Acestea sunt plăgi contuze și au un risc crescut de a se infecta datorită condițiilor favorizante pentru dezvoltarea infecțiilor ca
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
toracice, abdominale etc.) pot să se instaleze sindroame complexe (hemoragii, perforații, secțiuni de substanță nervoasă etc.) care pun în pericol viața accidentatului. Având o fiziopatologie de organ și cavitate, fenomenele vor fi studiate la capitolele respective de patologie. Pentru plăgile extremităților, reacțiile fiziopatologice pot fi locale și generale. Manifestările fiziopatologice ale plăgilor diferă în raport cu zona topografică și importanța leziunilor organice, regionale: a. În plăgile cranio-cerebrale manifestările fiziopatologice sunt în raport direct cu interesarea sau nu a substanței cerebrale. În traumatismele deschise
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
în timpul explorării plăgii, care se va face plan cu plan în ordinea importanței. Plăgile penetrante cu leziuni viscerale pun probleme de tactică și tehnică chirurgicală particulare și vor fi tratate la capitolul de patologie respectiv Plăgile superficiale și cele ale extremităților beneficiază de sutură în toate cazurile dacă se respectă principiile mai sus enunțate. Repararea leziunilor profunde se va termina cu sutura cutanată care poate fi: primitivă efectuată în primele 68 ore de la accident în condiții de asepsie perfectă, în absența
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
Acest tratament antiinfecțios va fi menținut până la dispariția fenomenelor locale și generale. 12.4. TRAUMATISMELE VASCULARE Incidența traumatismelor vasculare în traumatologie este scăzută, dar majoritatea lor întrerup continuitatea unor segmente vasculare, opresc sau alterează circulația sanguină astfel încât compromit vitalitatea unei extremități, a unui viscer sau chiar viața. Importanța traumatismului vascular ca și consecințele grave pe care le antrenează impune ca principiu terapeutic refacerea urgentă a continuității vasculare astfel încât fluxul sanguin să se restabilească integral. Datorită particularităților acestui tip de chirurgie, progresele
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
cu anaerobi. 12.4.2.3. Forme anatomoclinice ale traumatismelor arteriale: Semnele clinice ale traumatismelor arteriale sunt loco-regionale și generale. Semnele locale sunt legate direct de leziunea arterială și se manifestă prin hemoragie externă, hematom pulsatil și ischemie acută a extremității. Semnele generale sunt determinate de reducerea volumului circulant, hipovolemia, ce poate merge până la șoc, resorbție de produși toxici din teritoriul ischemiat și insuficiență renală acută. Descrierea simptomatologiei în funcție de aspectul anatomo-clinic al leziunii prezintă interes practic atât pentru înțelegerea exactă a
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
este diminuat sau absent, datorită, de obicei, spasmului. Dacă persistă, apar fenomene de ischemie acută caracterizate prin dureri ce se accentuează și nu se calmează la medicația obișnuită, paloarea și răcirea tegumentelor situate sub leziune, colabarea rețelei venoase superficiale, paralizia extremității afectate (de exemplu imposibilitatea mișcării în teritoriul sciaticului popliteu extern), dispariția sensibilității superficiale începând distal și progresând proximal. Dacă în acest timp nu s-a instituit tratamentul de urgență, fenomenele descrise se accentuează și apare edemul, cianoza și gangrena. 2
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
cu evoluție rapidă sau gangrenă. 3. Plăgile arteriale: Caracteristica clinică a acestor leziuni este dată de prezența hemoragiei externe cu sânge roșu, sub formă de jet ritmat de puls. Se dezvoltă astfel semnele clinice ale unei hemoragii acute: paloare, sete, extremități reci, agitație, hipotensiune, puls mic filiform, tendință de colaps și moarte. Datorită întreruperii totale sau parțiale a fluxului arterial periferic (prin plagă laterală sau secțiune totală) se instalează semnele de ischemie acută. În aceste cazuri, ischemia periferică este pe plan
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
Prezența semnelor descrise facilitează confirmarea diagnosticului de ischemie prin traumatism vascular. Aceasta nu poate fi confirmată cu certitudine în stările de șoc decât după ce s-a obținut reechilibrarea, cu prezența unei tensiuni arteriale eficiente și a unui puls convenabil în extremitatea indemnă. De asemeni, în fracturi sau luxații ischemia va fi afirmată numai dacă persistă după reducerea acestora. În general, decizia chirurgicală va fi pusă pe baza semnelor mai sus descrise. În cazurile incerte dar care permit o oarecare temporizare sub
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
de rapiditatea refacerii fluxului arterial. În situațiile favorabile, restabilirea prin colaterale a circulației permite o refacere ulterioară cu rezultate bune. Întârzierea tratamentului medical sau chirurgical, ca și aplicarea de metode inadecvate, vor determina evoluția către ischemie și gangrenă cu pierderea extremității. 12.4.3. PLAGILE VENELOR Nu au aceeași gravitate ca plăgile arteriale, cu excepția celor care interesează venele mari (vena cavă inferioară VCI, cava superioară VCS, vena portă VP etc.). Sunt produse în aceleași condiții etiopatogenice ca și plăgile arteriale pe
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
se va controla obligatoriu prezența refluxului arterial în capătul distal. Absența acestuia atestă prezența trombozei distale ceea ce necesită extragerea trombectomia. Este obligatorie restabilirea continuității arteriale în punctele critice: iliacă primitivă, femurală comună, poplitee, axilară, humerală. În prezența edemelor dure ale extremității se va recurge la fasciotomie decompresivă (aponevrotomie). Când leziunea coexistă cu fracturi repararea arterială se va face după cea osoasă. Terapia anticoagulantă va fi folosită cu prudență mai ales atunci când există leziuni tisulare întinse sau leziuni organice. Se va combate
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
restul celulei nervoase. 2. Faza regenerativă începe aproximativ după a 4-a săptămână de la accident prin inducerea unei activități de hiperneuratizare. Prelungirile neuronale ale capătului central înmuguresc, cresc și se împart în mai multe fibrile, foarte fine care merg către extremitatea distală a nervului. Dintre neurofibrilele care ajung în capătul periferic, unele se maturizează funcțional iar dimensiuni obișnuite capătă numai una, celelalte dispărând. Maturarea constă în formarea tecii de mielină a fibrei respective, fenomen care se produce mai lent decât creșterea
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
modificări vegetative ce constau în tulburări circulatorii (edem, distrofii osoase, redori articulare, tulburări trofice) și mai ales apariția unei stări psihice particulare (anxietate, obsesie etc.). Cauzalgia se clasifică în trei grade: gradul I cauzalgia locală; gradul II regională, cuprinde toată extremitatea afectată; gradul III difuză, când fenomenele se întind la jumătate sau întreg corpul. 2. Modificări de tonus, motilitate și troficitate musculară: Tulburările de motilitate au o valoare diagnostică și prognostică mai mare decât cele de sensibilitate. În perioada imediat următoare
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
a doua jumătate a secolului al XX- lea, strada Lăpușneanu, prin schimbările economice și sociale, și-a pierdut destinația inițială de stradă comercială și de promenadă. Configurația țesutului urban în zonă a suferit modificări însemnate în timp, în special la extremitățile axului. Drama stradală: construcțiile realizate în Piața Unirii (anii 1960-1970) și în zona Centralei telefonice (după 1990) sunt intervenții ce au adus modificări importante spațiului ambiental. O imagine completă a ceea ce a însemnat strada Lăpușneanu o întâlnim în ghidul orașului
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
obseva fără dificultate, deosebirile dintre manoperele utilizate, deși materialele folosite erau aceleași. Meșteri mozaicari se puteau găsi și local, dar responsabilitatea acestei lucrări trebuia încredințată unui meșter de excepție. Un astfel de meșter capabil nu putea fi găsit într-o extremitate a imperiului roman, el trebuia adus din alte regiuni unde tehnica mozaicului se bucura de o mare experiență de execuție, cel mai probabil din Grecia, dar de unde ? Într-ana din vizitele făcute la Constanța, contemplând atent această operă artistică și
Edificiul roman cu mozaic de la Tomis-Constan?a. Cine a fost executantul mozaicului? by Paul-Emil Ra?cu () [Corola-publishinghouse/Science/83671_a_84996]
-
mai importanți ai acestor enzime sunt: de origine vegetală - papaina, ficina, bromelina; de origine animală - pepsina, renina, tripsina, chimotripsina, catepsinele și de origine microbiană - produse de diferite specii de Bacillus, Aspergillus, Penicillium etc. Exopeptidazele catalizează scindarea hidrolitică legăturilor peptidice de la extremitățile catenelor oligosau polipeptidice conducând în general la eliberarea de aminoacizi. Acționează asupra produșilor de hidroliză ai endopeptidazelor sau chiar asupra unor proteine încă nehidrolizate. Sunt metalproteine (conțin Zn2+, Mg2+ sau Mn2+) secretate de mucoasa intestinală sau sunt prezente în diferite
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
de microorganisme și alături de carboxipeptidaze sunt folosite pentru reducerea gustului amar al hidrolizatelor proteice (ex. În cazul hidrolizatelor de cazeină). Cea mai bine studiată este leucin aminopeptidaza care prezintă o largă specificitate de substrat. Carboxipeptidaza scindează hidrolitic legăturile peptidice de la extremitatea lanțurilor polipeptidice care posedă un aminoacid terminal cu gruparea carboxilică liberă, eliberând acest aminoacid (C-terminal). În urma acțiunii acestor enzime rezultă oligopeptide și aminoacizi. Sunt secretate de pancreas sub formă inactivă de prCarboxipeptidaze, care prin intervenția tripsinei (în intestin) se
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
răspunsul la tratament fiind esențiale pentru încadrarea într-o anumită „clasă” de risc. Se va nota dispneea de efort, dispneea nocturnă, ortopneea, toate sugerând o insuficiență a cordului stâng. Inspecția va decela culoarea tegumentelor și mucoaselor (cianoza, paliditatea etc.), temperatura extremităților, sistemul venos (varice membre inferioare, turgescența jugularelor), prezența semnului Harzer (insuficiență ventriculară dreaptă), edeme, ateroscleroza. Palparea va constata bătaia vârfului cordului șocul apexian (normal spațiul V intercostal stâng pe linia medio claviculară), pulsul periferic (aritmii, fibrilație atrială), freamăt sistolic (stenoză
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
1.2.2. Examenul clinic pe segmente Examinarea pe segmente a bolnavului este o variantă mai cursivă și mai „elegantă” a examenului clasic pe aparate și sisteme [2,15,16]. a. Astfel, cu bolnavul în poziție șezândă se efectuează: examenul extremității cefalice: tegumente, implantarea fanerelor, ganglionii (occipitali, retroauriculari, submandibulari, latero cervicali, mentonieri, etc.), examenul mucoasei conjunctivale, reflexul fotomotor, puncte sinusale (frontale și maxilare), cavitatea bucală (mucoase, dentiție, proteze, amigdale), glanda tiroidă (mărime, formă, consistență, mobilitate, sensibilitate); examenul toracelui: aparat respirator, ascultația
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
footnote „Trusa” copilului desoperit la Figuier cuprindea, pe lângă cochilii (impregnate cu ocru, ca de altfel întreg complexul funerar), cîteva așchii fragmentate, de dimensiuni reduse, provenind din secvențe operatorii diferite, două lamele à dos și o lamă retușată din silex, cu extremitatea distală rotunjită și tocită, în urma utilizării ca amnar. Ipotetic, piesele din silex ar putea reprezenta o codificare a unei simbolistici legate de producerea de lumină (amnarul), a sexului defunctului (armăturile de proiectil) și imaturității sale (așchii mici, nefolosite sau folosite
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
este confecționat din sfoară subțire cu ochiurile pătrate, având laturile de 1,5 - 2 cm. Lățimea fileului 76 cm. La partea sa superioară are o bandă albă de 7,5 cm lățime. Înălțimea fileului este de 1,55 m la extremități și 1,52 m la centru. Stâlpii de susținere a fileului se fixează pe sol la limita terenului de dublu și au 1,55 înălțime. Mingea de joc (fluturașul) este confecționată din pene (oficială) sau din material plastic. Capul mingii
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
a poziției centrale din teren, pentru preluarea inițiativei. El se va dirija spre fundul terenului, cu precădere pe colțuri. Dropul va fi utilizat cu scopul de a aduce adversarul la fileu. De altfel dropul este eficient dacă este dirijat spre extremitățile fileului, niciodată spre centrul lui. Stopul executat cu mare precizie, trebuie să oblige adversarul să înalțe mingea pentru a putea realiza lovitura de atac decisivă. 5.3. Tactica în jocul de dublu Jocul de dublu ridică numeroase aspecte tehnico-tactice și
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]