5,420 matches
-
Petcu , publicat în Ediția nr. 2041 din 02 august 2016. Fâșii de nemărginire Ai smuls din mine o nemărginire... ! Zadarnic gând te mântuie-n neștire, Când n-ai răspunsul lumii de-ntrebări, Al asfințitului de zile-n sărbători, Al cerului fâșii, din iarna lungă, Sub care sufletu-mi apune-n fugă... Ai spulberat în ochii mei mirarea Din care flori și-adapă ne-ntinarea! Destinul, strămutat acum în vis, L-ai năruit cu tot ce mi-a fost scris; Prăpastia, din anii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
l-a încăput... Doar năzuințe și neliniști grele, Azi, înstelând pe boltă ca mărgele, Mai stăruie în ochii larg deschiși, Nestrămutați și palid indeciși, Spre care anotimpuri să mai spere, În care cer cu margini de durere... Citește mai mult Fâșii de nemărginireAi smuls din mine o nemărginire... ! Zadarnic gând te mântuie-n neștire, Când n-ai răspunsul lumii de-ntrebări,Al asfințitului de zile-n sărbători,Al cerului fâșii, din iarna lungă,Sub care sufletu-mi apune-n fugă...Ai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
spere, În care cer cu margini de durere... Citește mai mult Fâșii de nemărginireAi smuls din mine o nemărginire... ! Zadarnic gând te mântuie-n neștire, Când n-ai răspunsul lumii de-ntrebări,Al asfințitului de zile-n sărbători,Al cerului fâșii, din iarna lungă,Sub care sufletu-mi apune-n fugă...Ai spulberat în ochii mei mirareaDin care flori și-adapă ne-ntinarea!Destinul, strămutat acum în vis,L-ai năruit cu tot ce mi-a fost scris;Prăpastia, din anii de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
Să se grăbească! Văzu ca prin ceață că acesta împinse înainte-i și un ceas. Ultimul. Micuț cât unghia, de argint, acoperit cu un căpăcel încrustat cu puzderie de pietricele verzi, strălucitoare. Un ceas-medalion. Iar în loc de lanț, trona grosolan o fâșie cârpoasă și surie, ceea ce mai rămăsese dintr-o bentiță de rips negru de odinioară. Îi plăcu. Îl cercetă scurt, dar îl puse alături, pe taraba umezită bine de stropii reci ai ploii căzute. Scotoci prin poșeta veche de scai, scoase
CEASUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371858_a_373187]
-
costume tradiționale rusești, confecționate de creatorul Anna Ravliuc din București, alcătuite din coroniță grena, cu motive florale rusești, paiete și broderie manuală, sarafan clasic, din saten, larg, lung până la pământ, de culoare grena, roșie sau albastră, cu aplicații din brocart, fîșii aplicate pe lungime în partea din față, cămașă brodată manual în combinație de motive tradiționale românești și rusești. Pe cămașă sunt aplicate panglici albe, roșii și albastre, albastrul fiind culoarea ce-i unește cu apele, cu cerul și cu Dumnezeu
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
fi putut trece căci ea se afla în spatele unui mic dâmb pietros. Pipăi cu mâna în locul indicat și găsi mânerul de fier. Mai înainte de asta își puse însă la adăpost făclia pe care o stinse și o înveli într-o fâșie de pânză împregnată în rășină uscată. Trecu încet, pe întuneric, pipăind cu mâna și picioarele locurile de unde se putea ține. Puțin mai încolo o lumină mică pusă acolo de oamenii preotului îi permise să-și aprindă din nou făclia cu
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
bacoviană. Tablou sumbru care anunța o tragedie. Aproape de miezul nopții, campionul se întorcea acasă de la han, unde se întâlnise cu niște clienți din zona Muscelului, care-și făcuseră livezi și aveau nevoie de puieți de pomi. De-abia se zărea fâșia de stradă. La poarta dinspre grădină, de unde pornea poteca spre casă, zărește două mogâldețe. Se apropie cu curaj. Vede a treia mogâldeață în grădină, ținând spatele în poartă să nu se poată deschide. I-a recunoscut. A încercat să le
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
2012. E vineri, după apus. Mă plimb de mână cu părul tău, pe sub aerul ce ne lovește sărutul ca un derbedeu. E vineri, după apus. Scot inima și te așez ca-ntr-un balansoar, te învelesc pe genunchi c-o fâșie de lună și-ți pun gându-n buzunar. ALERGĂM Alergăm ca două cuvinte înlăuntrul odăii năuce, ne cântăm zornăitul și muritul atârnate pe cruce mai înainte de Înainte... AM SUFLETUL Am sufletul un trotuar cu trunchiuri de floare. Chipul tău cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
GÂNDU-N BUZUNARE vineri, după apus.Mă plimb de mână cu părul tău,pe sub aerul ce ne lovește sărutulca un derbedeu.E vineri, după apus. Scot inima și te așez ca-ntr-un balansoar,te învelesc pe genunchi c-o fâșie de lunăși-ți pun gându-n buzunar.ALERGĂMAlergăm ca două cuvinteînlăuntrul odăii năuce,ne cântăm zornăitulși muritulatârnate pe crucemai înainte de Înainte...AM SUFLETULAm sufletul un trotuarcu trunchiuri de floare.Chipul tău cu gust amartrece ca un ciob de întâmplarecu inima în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
vina C-așa-i născură agameții? Eu protestez: faceți o limbă, S-o-nțeleagă analfabeții. SENTINȚE -RĂZBUNAREA ASUPRA UNUI POPOR, VINE DE LA CEI CE SE RĂSUCESC ÎN PĂMÂNT. -MULTI DEMNITARI PUȚINĂ DEMNITATE -EXISTĂ DIFERENȚĂ ÎNTRE JUSTIȚIE ȘI RĂZBUNARE. -RĂZBUNAREA ESTE FÂȘIA PE CARE AI DEPĂȘIT-O ÎNAINTE S-O OBSERVI. -A FI ÎMPOTRIVA RĂZBUNĂRII, NU ESTE NEAPĂRAT UN DISCERNĂMÂNT. -A COMITE FAPTE REPROBABILE INSINUÂND REVANȘAREA, CU BUNĂ ȘTIINȚĂ URCI TREPTELE SPRE EȘAFOD. -RĂZBUNAREA ESTE APANAJUL CELOR PUTERNICI,PENTRU CEI SLABI EXISTĂ
EPIGRAME, SENTINŢE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344735_a_346064]
-
dau în scris pe loc de vrei, firesc Însă atât cât ți-aparțin doar ție Tu să mă ierți te rog că te iubesc. FURTUNĂ Țipau de durere doi nori cenușii Și cerul cursese pe dealuri Ploua sfâșiind tot amurgu-n fâșii Și marea mușca surd din maluri. Pe-o stâncă, doar farul de ani gârbovit Aruncă firav o lumină Ce-mbracă un val și al lui zvârcolit De nepământeană jivină. În zarea de zmoală bat tobe de fier Copacii de frică
CURRICULUM VITAE (POEME) de VALI ZAVOIANU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344762_a_346091]
-
mai străvechi timpuri, fiind menționat de 11 ori în Biblie - cartea sfântă a creștinilor. Prima menționare se găsește în Geneza, prima carte din Biblie: ”Iacov a luat nuiele verzi de plop, de migdal și de platan; a despuiat de pe ele fâșii de coajă, și a făcut să se vadă albeața care era pe nuiele.” Geneza 30:37 O altă menționare interesantă, aflată în aceeași carte a Genezei, este următoarea: ”Israel, tatăl lor, le-a zis: Fiindcă trebuie, faceți așa. Luați-vă
MIGDALELE! de VITALIE BURIAN în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344826_a_346155]
-
Sfântă cu actualul stat Israel, dar există multe biserici și-n afara granițelor Israelui. Nu există o altă țară în lume în care densitatea lăcașurilor de cult să fie atât de mare, ca în statul Israel. Această țară este o fâșie în partea de răsărit a Mării Mediterane în Asia, învecinându-se la nord cu Liban și Siria, spre răsărit cu Iordania, spre sud Egiptul. Evreii se aprovizionează cu apă din Marea Galileii, sau prin desalinizare din Marea Moartă, din Marea Mediterană
PROFESORUL ANDONE MIHAI de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345717_a_347046]
-
din mentă sălbatică amețit de aroma unei lămâi autohtone vă iau cu mine pe cărarea cât firul de lumină galbenul din sânul lunii cununat cu albastrul răsucește întunericul pe tronul lumii se-ncoronează poezia alegerea îmi aparține răsărită dintr-o fâșie de stea ca un nemuritor pe jumătate orb mă cațăr pe munții născuți în ficatul lui Prometeu cu durerea lumii am inima pe care s-o împart cu un singur om de tinichea chiar dacă trebuie să aleg între a rugini
INTERVIU CU POETA ANA MARIA GÎBU, ZIARUL NAŢIUNEA de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345899_a_347228]
-
blană, largă în partea de jos, se termină cu o cipcă măruntă. Blanamânecii este formată de rînduri orizontale de motivul decorativ mâna, realizat cu fire de arnici de culoare neagră, înviorat cu mărgeluțe policrome. Stanul din spate(spătoiul) prezintă șase fâșii decorative cu câte trei rânduri decorative cu motivul dominant al mânecii, mâna, brodat de asemenea cu mărgele policrome. După cum reiese din descriere, ciupagul de la Broșteni respectă canoanele inițiale de confecționare a acestui tip de piesă de port, chiar dacă avem de
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
cumpărată de la această persoană. După cum se prezintă piesa, se pare că inițial aceasta a fost o cămașă cu poale, care s-au deteriorat. Din această cauză poalele au fost înlăturate, iar partea superioară a cămășii a fost prelungită cu o fâșie de 16 cm., de jur împrejur, în partea de la brâu, pentru a fi folosită în alte împrejurări care pretindeau un costum de ceremonial aparte. Dimensiunile piesei sunt: lungimea inițială a stanului-46cm., adaosul 16cm., lungimea totală 62cm., lungimea mînecii 67cm. 7
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
cruce romană, a cărei origine se pierde în neolotic și care ascunde încă multe mistere, Lacul de bauxită, Lacurile Alimini, Porto Badisco, Grotta dei Cervi. Santa Cesarea Terme își seduce vizitatorul prin cel mai fascinant albastru al Mării Adriatice, prin fâșia de coastă înaltă, abruptă și crestată ce ascunde mici băi și peșterile în care se poate intra numai navigând pe mare, prin pădurile seculare de măslini, prin cele patru turnuri costiere construite de Carol al V-lea cu rol de
CĂLĂTORIE ÎN SALENTO, ITALIA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347734_a_349063]
-
continue. Un spectacol binecuvântat, îmbrățișător, un dialog colectiv, afectiv, de o tandrețe fără cusur și fără de margini, pe care, în preajma Sfintelor Paști, cel mai mare menestrel român, l-a oferit galaților, dintr-un imbold de generozitate. Un spectacol ca o fâșie de întindere azurie în care cândva, îți vei găsi și tu un loc potrivit pentru a-ți petrece acolo, veșnicia. Da, un spectacol ca o fărâmă de veșnicie. 12 Aprilie 2014 Referință Bibliografică: UN OM FASCINANT ȘI LEC / Cezarina Adamescu
UN OM FASCINANT ŞI LEC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347816_a_349145]
-
conținut. Parcă era mai bine. Încă îl ardea stomacul și mai simțea senzația de sete. Își scoase cămașa și pantalonii și rămas în șort, se îndreptă spre dormitor. Când deschise ușa, a rămas surprins de imaginea patului peste care cădea fâșia de lumină din anticameră, strecurată prin deschizătură. O femeie dormea ghemuită pe mijlocul patului, iar cearceaful alunecase scoțându-i la iveală un sân micuț cât un măr ionatan de Voinești. Nu-și amintea când și în ce împrejurări a apărut
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347793_a_349122]
-
PERENA Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1214 din 28 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului BRĂCIRA-BRÂUL PODOABA ȘI VALOARE PERENA Cămașă se încinge cu brâul, iar peste brâu se încing betele denumite în Mehedinți brăcira. Brâul reprezintă o fâșie de țesătura de aproximativ 3 m., având între 0,20-0,30m se poartă îndoit pe lungime, servind și ca loc de păstrare a diverselor obiecte personale necesare(amnar, punguța cu tutun și iasca, briceag, pungă pentru bani, etc.). Inițial brâul
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU. BRĂCIRA-BRÂUL-PODOABĂ ŞI VALOARE PERENĂ de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347986_a_349315]
-
alb. Este visul ,,Zeiței de la Montreal” încleștată pe ,,puntea suspinelor”, trasând prin aer, ca o trestie contorsionată, răsuciri cu o fixitate și precizie deopotrivă angelice și demoniace, milimetrice, supleși vaste, de vultur, cu zvâcniri și planări acrobatice sau alunecări pe fâșia de lemn, de numai zece centimetri, asemenea unei mici hermeline. Este visul gimnastei balerine, executând la sol o avalanșă de unduiri, cu repeziciunea neperceperii ochiului... încât să închipuie un vals constelat de porumbei albi, într-o gingașă rotire! Este visul
NADIA COMĂNECI. GIMNASTA BALERINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347232_a_348561]
-
mai sunt, și vorbe nu-ți aduc, Și nu-mi arunc privirea înapoi... Și-atât de simplă este despărțirea... Dar care-i despărțirea pentru noi?... LA VÂNĂTOARE Pădurile bârfei atât de dese-acum Și căprioara, cinstea, încotro să fugă ... Nu rădăcini, fâșii grele de fum Pe sub pământ, prin tălpi mi se alungă. În sufletu-mi mai arde un chibrit, E mare întuneric la intrare în gură. Nu m-am deprins ca flăcări să vomit, Nici să propag între prieteni ură. E timpul
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
norii întunecați și îi zâmbea șăgalnic, ca și când făcuse o glumă. Valurile se linișteau simțitor, iar barca se întorcea cu prova spre mal. Începeau să se vadă copacii și hotelurile înșirate pe malul mării precum mărgelele la gâtul unei copile. Pe fâșia de uscat șerpuia un tren. Putea fi tot cel ce o adusese și pe ea la mare. De la el se auzise șuieratul perceput printre mugetele mării învolburate. Se mișca ca un șarpe pe fâșia orizontului. Un bufnet o trezi din
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347345_a_348674]
-
mărgelele la gâtul unei copile. Pe fâșia de uscat șerpuia un tren. Putea fi tot cel ce o adusese și pe ea la mare. De la el se auzise șuieratul perceput printre mugetele mării învolburate. Se mișca ca un șarpe pe fâșia orizontului. Un bufnet o trezi din visare. Era Cristina care lovise ușa de perete, împingând-o cu piciorul, având mâinile ocupate cu tot felul de pachete cu ambalajele unul mai colorat decât altul. Așa scăpase Ana de coșmarul rătăcirii sale
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347345_a_348674]
-
E foarte aproape locul! -Atunci spune pe unde trebuie să o luăm. Treci în față! Acela trecu înainte. După puțin timp Ahav îl întrebă: -Ei! Unde suntem? -Mai avem puțin spuse acesta. Vom ajunge în curând! Ceața se desprindea în fâșii largi care ondulau în bătaia unui vânt subțire asemeni unor eșarfe rupte și răzlețite. Pe alocuri se mai zărea câte ceva, un copac sau un pâlc de arbori pitici, însă nu se putea vedea nimic în profunzime. După un timp cel
AL ZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348754_a_350083]