3,990 matches
-
Specia utilizează arbori maturi pentru cuibărit și odihnă. Prezența subarboretului în aria de răspândire a speciei Procent / ha Cel puțin 40% Specia necesită vegetație de subarboret bine dezvoltată. Acest tip de vegetație trebuie cartat în special în pădurile de foioase (fag) și mixte din sit. Parametri pentru specia A338 - Lanius collurio Mărimea populației este estimată la 300 - 420 perechi, iar arealul de distribuție la 3514,06 ha. Starea de conservare a speciei este considerată ca fiind favorabilă. Obiectivul de conservare specific sitului
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
terestre solurile prezintă importanță prin tipuri, grosime, grad de afânare și arabilitate. La nivelul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Argeș - Vedea se disting următoarele unități zonale bioclimatice: – etajul alpin și subalpin; ... – etajul montan de molidișuri; ... – etajul montan de amestecuri de fag cu rășinoase; ... – etajul montan - premontan de făgete; ... – etajul deluros alcătuit din gorunete, făgete și gorneto-făgete; ... – etajul deluros de cvercete, șleauri de deal și făgete de limita inferioară; ... – etajul deluros de cvercete cu stejar; ... – câmpia și câmpia forestieră; ... – stepă și silvostepă
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277029]
-
Bună Moderată Slabă Proastă Bună Nu ating starea chimică bună 311 0 211 98 2 0 305 6 La nivelul bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Banat flora sălbatică se diferențiază în funcție de relief și se întâlnesc pădurile de foioase (fag în amestec cu rășinoase), numeroase specii de ciuperci, dar și specii submediteraneene rare. În regiunea de câmpie, pajiștile spontane au fost înlocuite cu plante de cultură. În luncile râurilor se găsesc specii de sălcii, plopi, etc. În regiunea de deal
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278243]
-
de ciuperci, dar și specii submediteraneene rare. În regiunea de câmpie, pajiștile spontane au fost înlocuite cu plante de cultură. În luncile râurilor se găsesc specii de sălcii, plopi, etc. În regiunea de deal și munte, în zona pădurilor, predomină fagul, speciile tari, rășinoasele, stejarii și apoi speciile moi. În zona alpină se întâlnesc pajiștile și iarba câmpului. Fauna sălbatică este diversă și se regăsesc numeroase specii de animale și păsări protejate. Conform Registrului zonelor protejate*1) dar și a unelor informații
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278243]
-
de vedere al suprafeței ocupate Starea de conservare din punctul de vedere al structurii și al funcțiilor specifice Starea de conservare din punctul de vedere al perspectivelor sale viitoare Starea globală de conservare a tipului de habitat 9110 Păduri de fag de tip Luzulo - Fagetum favorabilă favorabilă favorabilă favorabilă ... 3.2. Evaluarea stării de conservare a speciilor/altor elemente de interes conservativ, pentru care a fost declarată aria naturală protejată Din studiul privind evaluarea stării de conservare se vor prelua rezultatele evaluărilor pentru
GHID din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267534]
-
lăsai durerea să mi-o măsor. Am rămas cu viscolul hain ținându-i piept, Pentru a fi un om ce judecă curat și drept. Am rămas de dorul tău străin pribeag, Fie vreme bună sau rea, neclintit ca și un fag. TE-AȘTEPT ȘI-N ASTĂ TOAMNĂ CA SĂ VII Cerul din toamnă mă ridică la Tine, Și cad frunzele de atâtea suspine Clătinând în adierea stelară, O lumină din lumina Ta clară. Și e toamnă din toamna de ieri, Încărcată de
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
lăsai durerea să mi-o măsor. Am rămas cu viscolul hain ținându-i piept, Pentru a fi un om ce judecă curat și drept. Am rămas de dorul tău străin pribeag, Fie vreme bună sau rea, neclintit ca și un fag. E NOAPTE Și încă e noapte, În inima mea mai dansează o stea, E steaua ce respiră printre șoapte, Șoaptele noastre îngemănate, ce nu vor cădea, În bezna, ce gândul le poartă. Sunt șoapte pierdute-n prin părul tău neted
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
lăsai durerea să mi-o măsor. Am rămas cu viscolul hain ținându-i piept, Pentru a fi un om ce judecă curat și drept. Am rămas de dorul tău străin pribeag, Fie vreme bună sau rea, neclintit ca și un fag. Citește mai mult Am rămasAutor: Claudia BotaAm rămas un înger părăsit de dor, La marginea unui pământ multicolor,Am rămas un cântec în albastrul serii,Topit de amurgul trist al tăcerii.Am rămas cu gândul la lumina celestă,Uluit de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377689_a_379018]
-
lăsai durerea să mi-o măsor. Am rămas cu viscolul hain ținându-i piept,Pentru a fi un om ce judecă curat și drept.Am rămas de dorul tău străin pribeag,Fie vreme bună sau rea, neclintit ca și un fag....
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377689_a_379018]
-
trupul Maicii Pe Iisus prin Duhul Sfânt. Maria făr’ de prihană, Fecioară de-a pururea, Întrupată cu Iisus Ca să mântuiască lumea. A fost vestea minunată Primită cu bucurie De toată suflarea lumii Și de însăși Ea - Mărie. Livezi, păduri de fagi, cucul S-au trezit într-un alint, De Vestirea-mprăștiată De care au auzit. Cucul își serbează ziua; Îngerii se-adună prag Să guste pâine cu sare După obiceiul drag. După alte vechi tradiții Astăzi se mănâncă pește, Ca el, liber
BUNA VESTIRE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378541_a_379870]
-
și de asta se ocupă nu numai organul silvic ci, în special, primarul gospodar localnic. Nu pretindeți asta veneticilor hoți impuși de partide. Copacul doborât se cojește și se depozitează temporar în stive sub formă de bușteni. La unele specii, fag-ul de exemplu, trunchiurile noduroase se taie la un metru și se despică în lobde. Acestea erau folosite pentru butoaie sau pentru foc. Se pare că, exceptând necesitățile locale, sortimentul „lemn de foc” a dispărut din cataloage. În alte țări
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
i-o dea pe fată de nevastă? La început o făcuse doar s-o necăjească pe copila care părea nepăsătoare, cum stătea rezemată de un ciot de copac rupt din cauza furtunii și privea atentă spre pădure, ascultând freamătul stejarilor și fagilor și ciripitul vesel al păsărilor de printre ramurile pomilor. Nu bănuia că aceasta a fost foarte atentă la tot ce s-a discutat despre ea, și că doar mima indiferența. Gligor se uitase pe furiș la ea și i se
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
se așează de-s flamande Și ronțăie trei corcodușe. Un înger fie-mi majordom, Ca oaspeții să mi-i primească Și să le dea un metronom Ca să-i învețe să doineasca Ori din fluieraș de șoc, Ori din fluieraș de fag, Dar să-mi cânte toți cu foc De ce mi-e pe lume drag... Însă, vai, sunt prea bătrână Și tânăra - doar în gândire, Un leu coclit țin strâns în mână Și-n inima - numai iubire. Nu mai pot construi castele
DE-AȘ FI MAI TÂNĂRĂ de DORA PASCU în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379070_a_380399]
-
26 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Din timp străvechi mă-ntorc A câtă oară? Firul existenței iar îl torc În care țara? În țară cu munții din piatră de cremene Și păduri gemene Din brazi și molizi, iar mai jos Fagul și stejarul cheamă la întrecere Mesteacănul duios... În țara-n care se aud Sunete pe văi din clinchet de ape Cântec revărsat din ramurile moi Când păsări cu ciocul de aur Ne sunt oaspeți și adierea aproape... Râuri de argint
DIN TIMP STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379869_a_381198]
-
până departe în zare se vedeau crestele înalte ale munților, cu acele vârfuri stâncoase însemnate pe mai toate hărțile turistice. Spectacolul cel mai mare a venit abia când au început să se îmbrace în haine aurii ori roșii coroanele tuturor fagilor și mestecenilor de prin pădurile verzi de conifere, odată cu înăsprirea vremii de toamnă. Pe ogoarele de pe lângă sate se vedeau femei ieșite la recoltatul cartofilor, iar după amiaza le sporeau ajutoarele, căci veneau copiii de la școală să muncească și ei. Erau
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379948_a_381277]
-
genunchi, să-i ceară iertare. Apoi, amândoi, începură să stingă casa din flăcări. Hambarul cu orz nu reușiră să-l salveze, casa, însă, scăpase! Din pădurea din apropiere, mama lui Milan, bunica, surorile sale și cu soțul Zorei apărură dintre fagi, și se uitau cum Milan și cu turcul stingeau ultimele urme ale incendiului. Milan, de cum îi văzu, se năpusti spre ei, îi îmbrățișă. Mare este Dumnezeul care îl aduse pe Milan înapoi acasă! - Dar tata, tăticul meu, unde este? întrebă
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
pe care nu știu încă să spun ce ar însemna el pentru mine. Vreau să-l văd, cum apare. Ce chip are? O fi frumos? Are asemuire cu ceva? Drumul meu trece printr-o pădure bătrână de stejari și de fagi. Se aud copacii scârțâind din toate încheieturile, precum articulațiile unui bătrân pensionar așezat din zorii zilei la coadă, să-și primească pomana: punga cu făină, orezul și puiul injectat cu apă, ca să arate mai frumos. Știu comercianții cum să-l
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380065_a_381394]
-
Și nu zăresc nimic, încerc s-ascult, Ascult atent de cerul îmi vorbește, Căci și atunci vorbește Dumnezeu Și parcă văd cum firul ierbii crește Și parc-aud brotacii-n heleșteu. Văd cetini verzi, le simt mireasma pură, Păduri de fagi ce tainic mă atrag, Alerg apoi pe pagini de Scriptură, Să mă-ntâlnesc cu Domnul meu cel drag, În pilde vii, cuvintele-nțelepte, Îmi cercetează duhul veghetor Și-nmiresmat, mai urcă niște trepte Și-ngenuncheat, se-adapă din Izvor. Foșnesc pe
VORBEȘTE CERUL de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381859_a_383188]
-
pe care nu știu încă să spun ce ar însemna el pentru mine. Vreau să-l văd, cum apare. Ce chip are? O fi frumos? Are asemuire cu ceva? Drumul meu trece printr-o pădure bătrână de stejari și de fagi. Se aud copacii scârțâind din toate încheieturile, precum articulațiile unui bătrân pensionar așezat din zorii zilei la coadă, să-și primească pomana: punga cu făină, orezul și puiul injectat cu apă, ca să arate mai frumos. Știu comercianții cum să-l
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381840_a_383169]
-
sate din josul Firijbei, pe unde te stârnea întruna cântatul fierăstraielor sau a firejurilor și care animau acest ținut înconjurat de păduri. Pe atunci mărețul Olt își purta bogatele-i ape pe lângă poalele acelui deal. Vrednici pădurari îngrijeau codrii de fag și de stejar care se-ntindeau până-n părțile Hurezului. În lunca râului mereu mustind de apă se cultivau legume. Și cu orice s-ar fi îndeletnicit, hărnicia trăitorilor de-aici și bogăția lor au fost chezașul creșterii armonioase a frumoasei
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
-n vânt... Toamna trece...iarna-i iarnă... Geru-I crâncen, greu-I greu... Cântăreții nu se-ntoarnă... Eu îmi tângui dorul meu Pândește vântul la răscruce... Să nu mori până la vară!... Trece luna-ncet...străluce... Clipele sunt ore iară. Tristul fluieraș de fag Plimbă doina prin frunziș... Eu ți-s dragă...tu mi-ești drag... Și mă săruți pe furiș!... Referință Bibliografică: Cântec trist / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1840, Anul VI, 14 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
CÂNTEC TRIST de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380421_a_381750]
-
locul unde coama se lărgea într-un platou, ce cobora apoi de formă abruptă și urcând din nou, dicolo de un drum, întinzându-se până la cer, într-un munte domol, blajin. Partea stângă era străjuită de o pădure deasă de fagi și stejari, cu frunza de un verde negru, care o făcea mai întunecoasă.Și acolo, la marginea pădurii, văzu mieii. Zâmbi ușurat și începu să coboare alergând, trecu drumul și urcă spre munte. "Dar unde o fi ea?"-se întrebă
ULTIMA VARĂ de NINA DRAGU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380385_a_381714]
-
și de azi)” Într-o manieră originală autorul evocă minunatele locuri natale din localitatea Grădiștea, județul Vâlcea, localitate aflată pe mirifica vale a Oltețului, străjuită de o parte și alta de dealuri împădurite cu foioase preponderent din stejar, gorun și fag. Volumul de față cuprinde o serie de povestiri inspirate din legende și mituri din cele mai vechi tipuri și până la realitățile din zilele noastre. Din lectura povestirilor sale cititorul își poate face o imagine clară a tipurilor de oameni, locuitori
DE ION NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379422_a_380751]
-
sclavi nevoie, Lipsiți de carte, buni de dări; Plebeul un gunoi e... Tu taci... Ca-n vechiul bolșevism, De preț sunt trădătorii, Se pune preț pe traseism, La preț sunt turnătorii... Tu taci... Pământurile azi Străinilor sunt date, Păduri de fagi, stejari și brazi Cad zilnic secerate... Tu taci... Peșcheș după peșcheș Îmbuibă guvernanții Cu banii șpăguiți în cheș, Cu euro-talanții. Tu taci... Pe-ascuns, prin viclenii Vechi situri sunt distruse, Să piară urma celor vii Din vremurile-apuse... Tu taci... Străbune
VERSIFICARE POEMICĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379618_a_380947]
-
plasa gândurilor negre Căci n-am putere s-o pătrund și vremea-mi trece, Voi doar o baltă puturoasă, nu vreau izvor cu apă rece. Fă-mi inima de frunză roșie să- mi bată În ritmul cariei ce roade -n fag , ca altădată. Labe față , labe spate, ochi bulbucați, Zeule Zar, ce minunat de tine-am fost creați ! Aplauze furtunoase ! Broștimea-i în delir. O broască-ncurcă laba în al mătăsii fir. O altă broască, zbârcită ,dar sprințară, Cu aparențe că -i
CENACULUM de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381084_a_382413]