2,300 matches
-
Johan Levandovschi, privind iluminarea cu gaz (gazogen) a orașului Iași3, demers ce a avut un caracter oficial, specific funcționarilor publici, nicidecum unul particular. De altfel, și "actul de îmbezmânare", semnat cu Mitropolia Moldovei, la 29 noiembrie 1857, pentru cele două fălci de pământ necesare noii sale afaceri, îi reconfirma calitatea sau funcția recuperată de "montanist al Departamentului Lucrărilor Publice"4. Proiectul fabricii de praf de pușcă avea să fie finalizat de Hodocin ceva mai târziu, fără a beneficia însă de toate
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a hrăni acele numeroase turme cu frunzele copacilor tăieți, a cărora tulpini putrezesc apoi fără a se întrebuința. Spre a mai lăți locurile de pășunat pentru oi și vite albe, se aprind înadins întregi păduri de mai multe sute de fălci și, în acest chip, în puține ceasuri se pierd cei mai frumoși copaci, rodul de sute de ani! Daunile ce se pricinuiesc prin aceasta nu se mărginesc numai în pierderea cea mare a lemnului, ele sînt încă mai mari și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sămănarea bucăților mici de loc, să samănă părți de 2 palme în pătrime însămnate. Se înțălege că la sămănarea pe întregul trebuie mai multă sămânță și anume: pentru o falce de pădure, 15 ocă de sămânță curată, la sămănarea unei fălci în bucăți, 10 ocă și la sămănarea unei fălci în părți mici pătrate, 8 ocă de sămânță. Fiind că pentru sămănarea pe întregul a unui loc de pădure, pământul trebuie mai întăi a fi arat, care lucrare, în părți muntenoase
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
2 palme în pătrime însămnate. Se înțălege că la sămănarea pe întregul trebuie mai multă sămânță și anume: pentru o falce de pădure, 15 ocă de sămânță curată, la sămănarea unei fălci în bucăți, 10 ocă și la sămănarea unei fălci în părți mici pătrate, 8 ocă de sămânță. Fiind că pentru sămănarea pe întregul a unui loc de pădure, pământul trebuie mai întăi a fi arat, care lucrare, în părți muntenoase nu se poate săvârși, apoi și pentru scumpetea seminței
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
însămnătoare, precum: Rusberg, Reșița, Bogjan, Tilcova, Luncani, Huniad și Hațeșil, frații Klain, proprietari moșiilor și a băii de f<i>er Viselberg, în Moravia, cu patru ani mai înainte, au cumpărat, cu somă de 170 mii florini argint, 6.948 fălci pădure, lângă Jidovar, într-un loc dipărtat de toată comunicația, iar prin mijlocul unei asoțiații de acții, în curs de doi ani, au înființat o măreață baie de f<i>er. Întemiet pe factori pozitivi, cu toată convingerea pot declara
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fer aflătoare pe moșia Bistrița a monastirii, sub următoarea condiție foarte folositoare și pentru monastire: 1. Pentru zidirile fabricii, lăcuințele amploiaților și a lăcuitorilor, pentru grădinile lor de legume, să cere, pe lângă valea Bistriței, locul lângă satul Vadul Gârcei, 300 fălci, care să să măsoare geometricește la fața locului, de cătră înadinsă comisie și să să trădeie în posesie amfiteotică subscrișilor, împrotiva unei dări anuale de 12 lei de falce. Fiind că o mare parte a locurilor neapărat trebuitoare pentru așăzarea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fer, căci întrebuințarea acelor păduri în altă lucrare ar aduce contenirea acestei întreprinderi, întemietă prin jărtfe de mari capitaluri. Parchetuirea acestor păduri, după legiuirea organică, având un an după închierea acestui contract a să face, atuncea să va lămuri câte fălci de pădure să vor putea lua pentru trebuința acestei băi de fer, de care însă, din văile și localitățile sus-însămnate, ar trebui să să taie pe an cel puțin 150 de fălci. Iar dacă, după parchetuire, s-ar putea scoate
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a să face, atuncea să va lămuri câte fălci de pădure să vor putea lua pentru trebuința acestei băi de fer, de care însă, din văile și localitățile sus-însămnate, ar trebui să să taie pe an cel puțin 150 de fălci. Iar dacă, după parchetuire, s-ar putea scoate pe an mai multă pădure, apoi antreprenorii băii și ai lor urmași vor avea drept, urmând trebuința, a despoza de ele, pentru care, 3. Subînsămnații și urmașii lor legiuiți vor plăti pe
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pădure, apoi antreprenorii băii și ai lor urmași vor avea drept, urmând trebuința, a despoza de ele, pentru care, 3. Subînsămnații și urmașii lor legiuiți vor plăti pe tot anul, în două câștiuri, câte 140 lei pentru fiecare din aceste fălci parchetuite ce vor întrebuința, neputând antreprenorii în nici un chip a mai mări acest preț, din rezoanele următoare: a) pentru că pădurile amestecate din fag, mesteacăn, plop și tei, aflătoare în aceste văi și, mai ales, în acele mai depărtate, aduc monastirii
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
condițiile sus-însămnate, pe care să razimă înființarea și statornicirea acestei întăi băi de fer în Moldova. Însămnare La înființarea unei băi de fer pe moșia monastirii Bistrița, aceasta va câștiga următoriul adaos la veniturile ei: 3.600 lei pentru 300 fălci pământ trebuitoare la așăzarea băii de fer, dare anuală nestrămutată pe totdeauna a 12 lei falcea. Fiind că prețul de posesie a unei fălci de pământ în aceste localități muntenoase poate fi mai puțin de 12 lei și monastirea are
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
moșia monastirii Bistrița, aceasta va câștiga următoriul adaos la veniturile ei: 3.600 lei pentru 300 fălci pământ trebuitoare la așăzarea băii de fer, dare anuală nestrămutată pe totdeauna a 12 lei falcea. Fiind că prețul de posesie a unei fălci de pământ în aceste localități muntenoase poate fi mai puțin de 12 lei și monastirea are deagiuns pământuri din care ar putea da locuitorilor, în locul acelor 300 fălci cerute pentru așăzarea băii, de aceia venitul sus-însămnat de 3.600 lei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
totdeauna a 12 lei falcea. Fiind că prețul de posesie a unei fălci de pământ în aceste localități muntenoase poate fi mai puțin de 12 lei și monastirea are deagiuns pământuri din care ar putea da locuitorilor, în locul acelor 300 fălci cerute pentru așăzarea băii, de aceia venitul sus-însămnat de 3.600 lei mai cu samă să poate socoti ca un adaos la venitul monastirii. 21.000 lei darea anuală acelor 150 fălci pădure, a 140 lei falcea, rămâind deagiuns pădure
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
care ar putea da locuitorilor, în locul acelor 300 fălci cerute pentru așăzarea băii, de aceia venitul sus-însămnat de 3.600 lei mai cu samă să poate socoti ca un adaos la venitul monastirii. 21.000 lei darea anuală acelor 150 fălci pădure, a 140 lei falcea, rămâind deagiuns pădure pentru întrebuințarea monastirii și a lăcuitorilor ei. Apoi, pentru baia de fer să cere numai pădurea ci prisosăște, deci să vederează că soma de 21.000 lei este un spori simțitori la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
îl scăpase de păr; mâinile se ridicară și-ncepură să frământe-n sec din degete; ochii-și întoarseră privirile din adânci depărtări de-afară afundându-le treptat înăuntrul bolții capului, în alte depărtări mai adânci poate; gura se-nchise și fălcile se-cleștară". Mărturisirea care urmează elucidează, în maniera lui Ann Radcliffe, misterul, care, oricum, nu mai persista decât în unele nuanțe: Iancu, ajuns ofițer, are nevoie stringentă de o sumă de bani considerabilă (15000 de lei), pentru a acoperi la fel de consistentele
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
pecetea autenticității și distribuită majorității sculptorilor se va construi mistica "poetului nepereche", a geniului național, pentru care există chiar și o cerere de canonizare înaintată Patriarhiei: "E drept că el apare cu trăsăturile modificate de descompunerea incipientă a fibrei, cu falca strâmbată de infecția care i-o umflase în timpul ultimelor sale zile în ospiciu și cu fruntea purtând bandajul septic care o obrintise rana provocată de nebun. Totul atestă o dată mai mult degradarea în care-l adusese mizeria fizică. Masca asta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
anatomiei comparate ne indică lucruri asemănătoare. Aceleași oase din care se compune o aripă constituie laba unor ființe care au trăit mai înainte. Tot așa, o bucată de ureche se constituie din ceea ce a fost mai înainte un fragment de falcă. Darwin a fost izbit nu numai de numeroase observații care arată că structuri cu totul noi ale organismelor au fost elaborate folosind structuri preexistente, adaptate la funcții diferite, ci și de existența multor mostre de „anatomie inutilă“, adică de organe
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
crede că, în genere, recunoașterea existenței unor constrângeri filogenetice nu ar fi incompatibilă cu concluzia generală că multe structuri și comportări cu valoare adaptativă au fost promovate de selecția naturală. Este adevărat că evoluția bărbiei a fost legată de dezvoltarea fălcilor, cu alte cuvinte că ea a fost determinată de „rațiuni arhitecturale“. O anumită evoluție a fălcilor a putut însă să fie consecința acțiunii selecției naturale. În acest sens, selecția naturală a fost cauza ultimă a evoluției bărbiei. Răspunsuri nuanțate la
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
că multe structuri și comportări cu valoare adaptativă au fost promovate de selecția naturală. Este adevărat că evoluția bărbiei a fost legată de dezvoltarea fălcilor, cu alte cuvinte că ea a fost determinată de „rațiuni arhitecturale“. O anumită evoluție a fălcilor a putut însă să fie consecința acțiunii selecției naturale. În acest sens, selecția naturală a fost cauza ultimă a evoluției bărbiei. Răspunsuri nuanțate la criticile îndreptate împotriva programului adaptaționist întâlnim chiar și la apărătorii cei mai hotărâți ai acestui program
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
bănuială asupra lui” și, în cazul în care acesta a mai lucrat în acea funcție, „să fi produs mulțumirea petiționarilor”. Situată în partea de Sud și Sud-Vest a orașului, moșia comunală (Țarina) se întindea pe o suprafață de aproximativ 300 fălci pământ arabil - 456 hectare. Având în vecinătate moșiile Letea, Mărgineni și Călugăra, aceasta a fost oferită târgoveților băcăuani de Grigore Ghica prin hrisovul domnesc din anul 1741. Ulterior, domnul Ioniță Sandu Sturdza, prin hrisovul de reconfirmare din anul 1823, întărea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
putem adăuga, conform hrisovului domnesc, pământul din țarina orașului, trecut pe numele unor persoane care au casă în oraș, dar nu mai locuiesc în Bacău de mulți ani; să se mai dea spre folosință pentru suhat încă vreo 25 de fălci din țarina actuală a Bacăului, care să înceapă de la cazărmile de infanterie spre vest, până în șoseaua ce vine din comuna Călugăra Mare și se unește cu șoseaua Bacău-Ocna, astfel încât vitele să aibă loc de adăpătoare în pârâul Negel fără a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
com. Drăgușeni (acum, în jud. Iași); August Steiner - arendașul moșiei Frenciugi, com. Drăgușeni; Neculai Luchian - arendașul moșiei Crăciunești, proprietate a lui E. A. Pangratti domiciliat în București; G. Munteanu - arendașul moșiei Tomești Străjescu, com. Ivănești; Cristea Vaia - proprietarul moșiei de 312 fălci (468 ha.) a satului Mălosu, com. Lipova (acum, în jud. Bacău); Constantin Decuseară - arendașul moșiei Căzănești; Gheorghe Palade - Pungești; Virgil Mironescu - Pungești; Brill Iosif Wechsler - arendaș Ghergheleu; Costache Pănescu - Tufeștii de Sus și Draxeni; Z. Avramovici - arendașul moșiei Ciorâța, com.
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
către Prefectura Vaslui, Manole Varipati, administratorul moșiei Chițoc-Bahnari, proprietate a „...Dlui P. Gh. Topali”: „...la apelul Dumneavoastră și ținând cont de împrejurările grave prin care trece Țara (subl.ns.) (...)”. Administratorul primise dezlegare din partea proprietarului pentru subarendarea suprafeței de 120 de fălci (180 ha.), pătimiților țărani ce urmau a efectua diferite munci și plăți în contul „...pământului de hrană ce îl vor primi”. L. Beer - arendașul moșiei Târzii, arondată comunei Muntenii de Jos venea, de asemenea, în întâmpinarea cererii prefectului Ghica. Adolf
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sau proprietari: L. Kaufman - arendașul moșiei Bâcu-Șendreni; Iacob Löbell - arendașul moșiei Vaslui, oferea „...la toți locuitorii aflați pe moșia Vaslui cu toate satele și anume: Vaslui (sic!, n.a.), Rediu, Pușcași și parte din Bahnari, o porțiune de aproximativ 300 de fălci teren de hrană”; I. Vexler - arendașul moșiilor Ciofeni, Chioaea și Telejna. Numai prin simpla citire a numelor arendașilor din acest scurt studiu, poate fi remarcat faptul că afirmațiile unor istorici potrivit cărora revolta țăranilor a pornit în mare parte împotriva
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
oamenilor tindea a fi civilizată de vreme ce Herșcu declarase că din rândurile oamenilor s-au desprins câțiva lideri: „...dintre acești oameni au intrat la mine în casă N. Lungu și N. Strâmbu și mi’au cerut să le dau câte 3 fălci de pământ”. Neuitând să specifice că sătenii erau beți, Herșcu a descris continuarea evenimentelor astfel: „...le’am spus că nu le pot da pământuri mai cu seamă că nu sunt depe moșia mea”. Totuși, cel puțin N. Lungu era de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
plăcute, câteva membre cooperatoare ale fostei CAP Laza cu care am discutat înainte de a da publicității aceste materiale. Astfel, în spiritul heirupist al „epocii de aur”, într-o zi ploioasă a toamnei anului 1989, Aneta Slivneanu a poposit cu o falcă-n ceriu și cu una-n pământu, tunând și fulgerând, în această comună unde primar era tot o fostă muncitoare, Lina Cozma. Imediat, tova de la județ a sunat goarna adunării femeilor mai tinere sau mai vârstnice, membre ceapiste, cărora le-
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]