2,688 matches
-
argumente expuse elegant, capacitatea romanului de a face superfluă perpetuarea „armurii de sticlă”, adică a sistemului de prejudecăți literare cu care cititorul răspunde provocărilor lansate de evoluția neîntreruptă a genului proteic. Dificultăți mereu noi, dar și tot atâtea motive de fascinație derivă din dereglarea mecanismului narativ prin mistificări și trucuri literare extrem de productive. B. a mai publicat, singură sau în colaborare, cărți, cursuri și manuale de literatură engleză și de poetică. SCRIERI: Zile și semne, Timișoara, 1994; Armura de sticlă, Timișoara
BRANZEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285864_a_287193]
-
Curtea-Veche, apăruse în 1929. Volumul următor, Zăvor fermecat, publicat abia în 1947, stă sub semnul versului lui Dan Botta. Există multe prelungiri ale temelor și motivelor anterioare, dar ceea ce definește Zăvor fermecat este atmosfera fantastic-folclorică, de basm, cu mai vechea fascinație legată de vietățile mici ale pădurii. După aceste două cărți de poezie, B. se dedică studiului artei, publicând o serie de articole în revistele de profil, precum și monografii consacrate lui Nicolae Grigorescu, Karl Storck, N. N. Tonitza, Constantin Brâncuși, lucrări ce
BREZIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285881_a_287210]
-
Velea, Marian Barbu, Simona Barbu, „Simbolistica poeziei lui Ion Barbu”, RITL, 1997, 1-2; Stan Velea, Un roman total?, JL, 1997, 27-30; Aura Christi, Ex libris, CNT, 2001, 3, 11; Florin Al. Țene, „Trăind printre cărți”, ATN, 2002, 2; Gheorghe Glodeanu, Fascinația cărților, CNT, 2002, 24; Marie-Louise Semen, „Fuga de sub model”, LCF, 2002, 30. M.Vs.
BARBU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285624_a_286953]
-
Toate hrănite trăiesc de un spirit; prin totul străbate / Sufletul, unul, mișcând pe toate-n Întregul cel veșnic”. Această forță interioară este o potențialitate inepuizabilă. O sursă continuă de energie care alimentează totul: natură, ființe, oameni. Este forța spiritului universal. Fascinația energiilor Îl frământă și pe Faust care caută răspunsul, cercetând originea, Începuturile lucrurilor (Goethe, Faust, IĂ: La Început a fost Cuvântul. Mă și opresc. Cine m-ajută să fac pasul? Cuvântul? - Nu pot să-l prețuiesc atât de mult! Altfel
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
bizantinizării, scrie, pentru cine vrea să priceapă sau, cu o vorbă a lui Marosin, „caută oul de sub cuvânt, întinzându-l altuia să scoată pui din el.” Există într-una dintre Scrisorile din provincia de Sud-Est o reflecție care rezumă apodictic fascinația constantă și rodnică pentru puterile cuvântului rostit sau scris. Nu întâmplător textul - Cerneală mai avea, dar nu mai avea nisip - figurează în capitolul cu nume sugestiv Loc pentru fiecare în Comedia cuvintelor: „Poveștile și cuvintele sunt ca florile cu fruct
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
Ține conferințe la Radio și în provincie, devine membru corespondent al Academiei Române, călătorește în țară și peste hotare, ajungând o personalitate literară oficială, prezentă și în manuale. În versurile volumului de debut, Chemarea cumpenelor (1937), sunt vizibile două atitudini lirice: fascinația în fața naturii și a muncii agreste; dezolarea profundă, revolta celor umili și săraci. O expresie necizelată, dar viguroasă, rod al exaltării și furiei, definește mai degrabă un temperament decât un artist. La polul opus, desprinse de condiționarea socială, sunt versurile
CAMILAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
lui Zacharias Lichter (1969; Premiul Uniunii Scriitorilor). Concepută ca o scriere ostilă puterii comuniste, Viața... are în centru un personaj care, asemeni lui Werther, de pildă, este un gen proxim, o paradigmă pe care literatura o propune vieții, nu invers. Fascinația echivocă a personajului este întreținută de jocul lecturilor concurente pe care le stimulează: cea anecdotică, cea simbolică și cea livrescă. Li se adaugă tensiunea calculată a relației dintre personaj și cel pe care C. îl numește echivoc Biograful (spre a
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
opera lui Ion Agârbiceanu, București, 1982; Papahagi, Critica, 154-165; Teodor Vârgolici, Scriitorii clasici și armata română, București, 1986, 331-338; Dan Mănucă, Un roman târziu al lui Agârbiceanu, RL, 1989, 5; Ion Negoițescu, Agârbiceanu văzut astăzi, F, 1990, 11; Ion Vlad, Fascinația memoriei și a realului, TR, 1990, 50; Simion Bărbulescu, „...am așezat ca piatră unghiulară «Evanghelia»”, MS, 1991, 2-4; Negoițescu, Ist. lit., I, 200-202; Dimitrie Vatamaniuc, Ion Agârbiceanu, publicist, L, 1992, 40; Mircea Popa, Ion Agârbiceanu. Publicistica începuturilor sau Viața ca
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
pentru că și Pământul a pornit către Soare. Gigel: Da, ML, să- vezi, este cea mai frumoasă planetă! Ți-am mai spus. ML(bate cu picioarele în podea): Nu, nu se poate! Am Pământul sub picioare! Voi ați fost cuprinși de fascinația cosmică, sunteți vrăjiți, asta-i! Eu nu vreau să dau ochii cu soarele... Cosmon: Fascinație, vrajă cosmică, dar noi ne apropiem de Soare. A început să fie o căldură insuportabilă. ML: Dacă nu v-ați dezagreat, o să luați foc
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
frumoasă planetă! Ți-am mai spus. ML(bate cu picioarele în podea): Nu, nu se poate! Am Pământul sub picioare! Voi ați fost cuprinși de fascinația cosmică, sunteți vrăjiți, asta-i! Eu nu vreau să dau ochii cu soarele... Cosmon: Fascinație, vrajă cosmică, dar noi ne apropiem de Soare. A început să fie o căldură insuportabilă. ML: Dacă nu v-ați dezagreat, o să luați foc! Sau vă pierdeți în infinit de unde știți că nu mai există cale de întoarcere
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
eșarfă În jurul taliei (bliț); Întinsă languros pe o blană de tigru și mângâind un paloș (bliț); Îmbăindu-se Într-un bazin de marmură, luminată printr-un paravan cu zăbrele. Acele zece fotografii În tonuri sepia fuseseră scânteia care-a aprins fascinația lui Lefty pentru oraș. Dar nu uitase niciodată cu totul primele lui iubiri din Lingerie Parisienne. Le putea invoca În imaginație după bunul plac. Când o văzuse pe Victoria Pappas arătând ca pagina 8, ceea ce Îl izbise pe Lefty cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Giuliei. Căpitanul Kontoulis Îngenunchează Între picioarele ei, scoțându-i corsetul din trusoul de mireasă. Îi desface șireturile și Îl deschide, pufăind o țigară cu aromă de cuișoare. Desdemona, rușinată la culme de brusca ei goliciune, privește În jos, la obiectul fascinației căpitanului: o parâmă de vapor care dispare Înăuntrul ei. ― Hop-așa! strigă căpitanul Kontoulis și Lefty apare cu o mutră Îngrijorată. Apucă de capătul parâmei și Începe să tragă. Și apoi: Durere. Durere de vis, reală și În același timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
depărtare, la poalele dealului și dincolo de drum, era lacul St. Clair, pe care bunicul meu, Jimmy Zizmo, Își Înscenase moartea. Lacul Încă mai Îngheța pe timpul iernii, dar contrabandiștii nu mai treceau peste el cu mașina. Lacul St. Clair Își pierduse fascinația sinistră și, ca tot restul, devenise suburban. Cargoboturile Încă mai navigau pe canal, dar acum vedeai mai ales nave de agrement: Chris-Craft, Santana, Flying Dutchman, 470. În zilele Însorite lacul reușea Încă să fie albastru. Totuși În cea mai mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
trecut o zi din viața mea banală, deși nu ar trebui să fie așa. Sunt jurnalistă, pentru numele lui Dumnezeu! Este cu siguranță o existență fascinantă și interesantă, nu? Din păcate, nu și pentru mine. Tânjesc după un pic de fascinație, iar în rarele ocazii când îmi arunc ochii peste articolele din revistele pe care le răsfoiesc, mă gândesc că sunt în stare de mai mult. Probabil că aș și putea mai mult, numai că nu am experiența să scriu despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
mă înțelegeți greșit: Jemima nu mai e virgină, însă virginitatea ei s-a pierdut în timpul unei rapide învălmășeli petrecute în întuneric, cu un băiat atât de neimportant încât poate foarte bine să rămână anonim. Și de atunci a avut ciudata fascinație pentru bărbații care aveau o înclinație pentru doamne masive. Însă nu prea i-a plăcut sexul vreodată, nu a gustat niciodată plăcerea de a face dragoste - dar asta nu împiedică o fată să vizese, nu-i așa? Azi însă, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
zise Rupert. —O, ba da, replică Esmé și se ghemui din nou la pământ. Nu văzuse cu ochii ei maimuța, dar când mama ei i-o descrisese cu câteva minute Înainte, avusese un sentiment atât de puternic de oroare și fascinație la gândul că fusese atât de aproape de ea, Încât avea senzația că trăise experiența ea Însăși. —Ei bine, eu am văzut un liliac aseară, spuse Rupert. Nu-l văzuse cu ochii lui, dar auzise un zgomot de aripi care-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
lume sta adormită ca sub o vrajă, acolo; lumea pe care o descoperise de curând Oliveira, - Evul Mediu cu legendele, eroii, sfinții și îndrăgostiții lui; Evul Mediu portughez, care-și păstrase structura sa spirituală continentală, europeană, - nu căzuse încă sub fascinația Oceanului și obsesia descoperirilor de tărâmuri necunoscute. Vizeu este un oraș în care reflecția orbitoarei epoci a descoperirilor maritime se întîlnește foarte puțin și indirect. Nu e un centru al stilului manuelin, nu e alimentat de flora oceanică, de imaginația
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
când simțea un fior de plăcere datorită gustului. Cele două evenimente ale dimineții frământau gândurile lui Craig, luptându-se pe rând să-i câștige atenția, apoi cedând fiecare în fața celuilalt. Treptat, episodul cu Jefferson Dayles începu să-și piardă din fascinație. Deoarece nu însemna nimic. Era ca un accident care i se întâmpla cuiva în timp ce traversa o stradă, neavând nici o legătură cu înlănțuirea normală a vieții lui și uitat repede după trecerea șocului și durerii. Restul, ceea ce se întâmplase cu patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
necesități, priorități de ordin mai Înalt. Nici n-ar fi trebuit să citească asta - asta fiind paginile lui Govinda Lal scrise În cerneală arămie și caligrafie de pe vremuri. Scria cu mână gotică. Dar domnul Sammler, după ce văzuse atâtea, nu rezista fascinației reale. La pagina șaptezeci, Lal Începuse să speculeze despre posibilitatea organismelor de a se adapta la condiții lunare În câmp deschis. Nu era nici o plantă care să poată să acopere suprafața lunii? Trebuiau să fie prezente apa și dioxidul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Vă implor. Fiica mea evident credea că-i Împrumutați acest document, oricât ar indica trădare premeditată faptul că nu v-a dat numele și adresa. Cu toate acestea, aș fi bucuros să vă aduc Viitorul Lunii. L-am citit cu fascinație, deși pe partea științifică a lucrurilor calificările mele sunt nule. Cu mai bine de treizeci de ani În urmă, m-am bucurat de prietenia lui H.G. Wells, ale cărui scrieri fantastice despre lună le știți, de bună seamă - seleniții, oceanele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
A... bine, a zis Sheba, râzând. Terminasem de făcut ceaiul. Elaine Clifford și un profesor de franceză pe nume Michael Self veniseră și ei să-și facă un nes. Dar eu am rămas acolo ca să ascult, cu un fel de fascinație iritată, conversația dintre Sheba și Bangs. Mi se părea incredibil că Sheba îl băga în seamă pe așa un cretin, ignorându-mă pe mine. Iar tu, ce părere ai de cămașa mea? zise Bangs. S-a dat un pic în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
În fapt, visul fiecărui român era să meargă la Paris ca să-și distrugă viața. Și asta li s-a întâmplat la toți. Eu, însumi, am venit împins de această aspirație inconștientă a compatrioților mei, care continua să exercite o mare fascinație asupra mea Parisul, locul ideal pentru propriul eșec." Benedetta Craveri: Dar nu credeți că pentru un scriitor patria este limba în care a ales să scrie? Emil Cioran: Desigur, de fapt la Paris am continuat să scriu în limba mea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
paseiste, iar narațiunile sale preiau o etnografie cam naivă și destul de convențională. Este fermecat încă de natural, deși la început conformismul (artistic) coexistă cu revolta (de substanță). Spiritul poetic al lui Sadoveanu aici se vede: în descentrarea în natură, în fascinația pentru universal și natural, pentru „marele spectacol al lumii“ care determină stilul descriptiv de o senzualitate flamandă, cum formulase Călinescu. Încercând să construiască o opoziție clasică natură vs cultură, devine însă evident la un moment dat că sentimentul naturii ține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Luke e atât de brunet, de sexy și plin de testosteron încât mie mi-e teamă să rămân singură cu el. Vreau să spun, e o persoană minunată, cu adevărat minunată, numai că, știți... e un bărbat adevărat. Exercită deopotrivă fascinație și oroare, dacă există vreo logică în asta, și toată lumea - chiar și mama - aș spune chiar și tata - e atrasă de el pe plan sexual. Nu și Helen însă. Deodată mama mi-a înșfăcat brațul - cel întreg, din fericire - și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
mea personală. Uită-te în ce stare se află. Chiar că nu e prea frumos aici. Și de-aia tânjesc să o iau la goană din lumea banului și să mă îndrept spre - spre ce? Spre lumea gândului și a fascinației. Cum pot să pătrund în ea? Spune-mi, te rog. N-o să reușesc niciodată de unul singur. Și nu știu de ce. * Nu s-a întâmplat nimic deosebit în ultimele două zile, ceea ce, din punctul meu de vedere, e un lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]