1,715 matches
-
a răspuns în termeni cu mult mai ultimativi, dar curtenitori: „Dacă fatalitatea va face războiul dintre noi inevitabil, aceasta nu va schimba cu nimic sentimentele pe care Majestatea Voastră mi le-a inspirat”... bla-bla! Auziți cum se exprimă: fatalitatea! Păi, fatalitatea este însuși Napoleon! El face inevitabilul. El face războiul. Din 24 februarie, pac, are Prusia de partea lui. Din 14 martie, pac, are și Austria de partea lui. Napoleon garantează că va lua de la Rusia Principatele Române și i le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
odihnească, după ospăț, chiar pe pălăria sperietoarei înfiptă în mijlocul livezii. De aceea l-am iubit și tot din această pricină plecarea lui în altă țară m-a îngrijorat peste măsură. Ce s-a făcut oare din păsărica împinsă poate de fatalitate între oameni străini, iarna, fără adăpost? Robert nu va putea niciodată să doarmă în podul unei case vechi, în tovărășia cucuvelelor, lângă gramofonul cu pâlnia turtită, alături de perele tomnatice întinse pe jos, pe pânza de saci, în formații strategice, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
urmări brancarda care conținea Cadavrul Neidentificat nr. 1 - 1/1/1950 până la rampa de transbordare aparținând morgii Orașului, știind foarte bine că șansele lui de a colabora cu patologul său preferat erau aproape nule. În zona Comitatului era îmbulzeală mare: fatalitățile rezultate în urma unor accidente de mașină zăceau aliniate pe tărgile morgii, asistenții agățând etichetele numerotate de degetele mari de la picioare, polițiști în uniformă compunând rapoarte de deces, cei de la Medicina Legală sudând țigară de la țigară, să blocheze duhoarea sângelui, formaldehidei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
în sens invers. Lui Rimbaud, știm bine, i-a reușit ruptura de scris. N-am citit vreo biografie de-a lui, dar orice biografie ar trebui să răspundă la următoarea întrebare: ce conotează această ruptură? A stat deopotrivă sub semnul fatalității, al unei alegeri înscrise, și ea, în fatalitate? Dacă n-a lăsat urme și dacă a fost nu o alegere ușoară, ci o ușoară soluționare a unei alegeri, să deducem că poemul, construcție fiind, adică text, iar eu fiind altul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a reușit ruptura de scris. N-am citit vreo biografie de-a lui, dar orice biografie ar trebui să răspundă la următoarea întrebare: ce conotează această ruptură? A stat deopotrivă sub semnul fatalității, al unei alegeri înscrise, și ea, în fatalitate? Dacă n-a lăsat urme și dacă a fost nu o alegere ușoară, ci o ușoară soluționare a unei alegeri, să deducem că poemul, construcție fiind, adică text, iar eu fiind altul, poemul, deci, e altceva decât expresia ființei (fie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mai puțin "genial" (pentru că în critica literară occidentală nu contează "geniul"/ facultatea creatoare, ci doar produsul efectiv al creației), dar mai reprezentativ pentru ierarhia de valori a criticii europene moderne. Dar asta nu înseamnă că o atare situație constituie o fatalitate. Căci nimeni nu ne poate interzice să sperăm că va veni o zi când criticii români vor fi (re)cunoscuți în marile universități europene și americane, când exegezele românești vor fi cerute și publicate de editurile occidentale, când istoricii noștri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
aparte a vieții, a trăirii gândurilor care te animă să fii altcumva decât toți ceilalți. Nu creația în sine îl duce la nebunie pe un creator, ci viața dezordonată pe care o duce, societatea care-l împinge spre această viață, fatalitatea, așa cum îmi este ușor să dau aici exemplul lui Eminescu, care nu și-a scris opera cât a fost bolnav, ci într-o perfectă stare de sănătate mintală și sufletească. Eșuarea în boală, în dezechilibru se întâmplă în astfel de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nu neapărat și o dispariție totală. Nici în Apocalipsa lui Ioan nu se spune că vă dispărea toată lumea. Acolo primează preceptul de moralitate creștină, de spaimă și umilință, de salvare prin credință. în timp ce de partea cealaltă pare a fi hazardul, fatalitatea, îmbinate cu speranța că, prin diverse posibilități, te poți salva. Și pentru unii, și pentru alții, omenirea nu se va sfârși niciodată în sensul de dispariție definitivă, ci doar așa cum spun unii cercetători, cum ar fi Hawking, în momentul dispariției
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cu asalt redutele literare? Cineva mi-a spus o dată această frază: încearcă și poate că ai șansa de a reuși; dar dacă nu încerci sigur nu reușești. Visele se pot împlini, iată ce i-aș spune unui tânăr. Nu există fatalitate, când ai talent ești de fapt responsabil în fața naturii și societății, trebuie să te lupți pentru împlinirea ta. Și mai e ceva, totul trebuie făcut din mers. Așa că, dragă confrate scriitor tânăr, nu spune niciodată "mâine voi începe un roman
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
numai de grijile grosolane ale vieții animale. Cel dintâi suflet al omului este inteligent și liber. El nu se supune nicidecum necesității, ca restul naturii. El poate să reziste aplecărilor sale. Aceste credințe nu erau, cu toate acestea, universale. Dogma fatalității, adoptată de poporul de jos, ridică sufletului responsabilitățile faptelor sale. Învățătura lui Socrate îi arată obscuritatea. Din expunerea religiunii Grecilor se poate conchide, că ei recunosc trei suflete: PSIHI sau sufletul simțurilor; NUS sau sufletul inteligenței și PNEVNA sau sufletul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Obiceiul Grecilor era de a arde pe morții lor și de a li se strânge cenușa într-o urnă mică. (Flacăra Sacră, V, 9, 1938, pp. 1-3). Credința în viața viitoare și incinerarea (II)225 Numa (770 înainte de Christos). Dogam fatalității nu trecu de la Atena la Roma decât în timpul Scipionilor. Religia nu propovăduia aceasta, ci lăsa sufletului libertatea sa. Sufletul spiritual, ziceau Romanii după Greci, adică spiritul sau priceperea, este învăluit de un suflet simțitor, care nu este altceva decât materia
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
străzile și au sărit la pisici, ca lupii la oi, gata să le înhațe, gata să le devoreze - zice Associated Press -, într-un spectacol apocaliptic. Era și vremea: prea fuseseră mâncați, prea fusese mare teroarea felină, prea apăsat scria în fatalitățile de fabulă că șobolanii și șoarecii sunt victimele pisicilor, care, născându-se din pisici etc. O dată trebuia făcută și așa. Pentru o dată, a fost frumos. 30: Crowhurst se apropie de Insulele Capului Verde: „Sunt oare un falit? Trebuie să aștept sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
nu chiar un răspuns, asta, uneori, e atât de ușor, ci posibilitatea de a contempla noi înșine propria noastră viață, cu toate enigmele și problemele ei insolubile. Și atunci poate fi sigur că urmările gestului său creator vor fi imprevizibile. FATALITATEA RELAȚIEI Nu e ușor să-ți închipui replica unui adversar. Cine s-ar recunoaște drept purtător al unei maladii, așa cum am încercat s-o descriu eu? Un scriitor care s-ar simți vizat întîi ar nega că e vorba de
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
adevărat că le desbate, dar de ce trebuie negreșit? Cine a hotărât chestia asta? Și, mai ales, cine a hotărât că singurul mod de a o face este cel de relație, așadar cel care ar explica drama sau fericirea omului prin fatalitatea relației dintre un individ și altul sau dintre individ și societate? E o prejudecată de care tot mai mulți scriitori vor să se dezbare. Trebuie să atacăm problemele omului dintr-un punct de vedere inedit!!! Facem abstracție de fatalitatea relației
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
prin fatalitatea relației dintre un individ și altul sau dintre individ și societate? E o prejudecată de care tot mai mulți scriitori vor să se dezbare. Trebuie să atacăm problemele omului dintr-un punct de vedere inedit!!! Facem abstracție de fatalitatea relației și-l lăsăm pe erou să se uite în sine, să descopere, să vadă ce-i mai rămâne. Ei bine, nu e interesant de știut ce-i mai rămâne omului dacă face această abstracție? Și dacă-i rămâne ceva
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
al libertății absolute? Și nu vă încălzește inima ideea că trebuie să ne convingem prin scriitură, negând cu fiecare frază pe precedenta, dacă acest teritoriu există, iar dacă există, să-l cultivăm? Și la urma urmei ce-i oferă omului fatalitatea relației? Veșnice conflicte între individ și iubita sa, între el și familie, între el și un grup de indivizi, între el și societate! Care îi macină viața și, asemeni regelui Lear, îl face să rătăcească în cumplite erori, nedreptăți comise
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
până la împăratul lor, l-au luat prizonier (erau puțini acești străini, câteva sute!), au cerut toate bogățiile și, după ce le-au obținut, l-au ucis pe împărat și au început să măcelărească îngereasca populație de câteva milioane, care nu cunoștea fatalitatea relației și care cine știe de când trăia astfel... N-a fost măcelărită în întregime, pentru că mai era aur de scos din pământ. Au fost trimiși misionari cu biblia care, studiind obiceiurile ciudate ale acestor oameni, au ajuns la concluzia că
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Sigur că da. Dar atunci cei care sânt însetați să o facă trebuie să prevadă și posibilitatea că, la ora douăsprezece noaptea, peste somnul lor, populat de jocuri frumoase sau grotești, cineva să vină să le bată foarte tare clopotul fatalității relației. IATĂ ȚĂRANUL! M-a vizitat fratele meu vitreg, Gheorghe, om de cincizeci și cinci de ani, pe deplin conștient de rolul său în societate, familia lui fiind la țară, în Siliștea-Nouă. Știindu-l țăran, l-am întrebat. Zic: "Ce
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
toți. Cum se puteau sclifosi atât de inconștienți, mă întrebam eu, când știau totuși foarte bine în sinea lor că într-o zi vor muri? Ce înțelegeau să facă din viața lor? Cum credeau ei că poate fi învinsă această fatalitate? Prin jocuri de cuvinte care îi făceau tot pe ei să râdă de idioțenia propriei lor gîndiri? Jucau mici scenete, improvizau sau cântau acompaniați de pian, reclame (eram uluit de memoria colosală pe care o aveau în acest sens), și
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
care ciripea în italiană cum o facem noi în frumoasa limbă românească, pensionabilul proprietar al benzinăriei a început să se implice mai profund în delicata problemă apărută. Ne-a sfătuit să mergem la un mecanic local pe nume Goran (?) dar, fatalitate, Goran nu era acasă. Era la concert la Viena! Ca alternativă, l-a căutat pe mobil pe un alt mecanic, prieten apropiat, dar, din nou fatalitate, nici acesta nu era disponibil. Omul ieșise la restaurant cu soția, în altă țară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
apărută. Ne-a sfătuit să mergem la un mecanic local pe nume Goran (?) dar, fatalitate, Goran nu era acasă. Era la concert la Viena! Ca alternativă, l-a căutat pe mobil pe un alt mecanic, prieten apropiat, dar, din nou fatalitate, nici acesta nu era disponibil. Omul ieșise la restaurant cu soția, în altă țară! În Austria se petrec asemenea lucruri ciudate: în timp ce un prostănac de român pune benzină în loc de motorină, mecanicii autorizați sunt la concert la Viena ori iau masa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
Pare că suntem un popor care urăște corupția cu patimă, dar manifestă înțelegere pentru corupții ca atare. Fenomenul „corupție fără corupți“ despre care am vorbit atât este de fapt simptomul acestei stări de spirit: în ce privește corupția, nu există ticăloși, doar fatalitate. În interviul cu Laura Ștefan publicat în acest volum facem un fel de mic recensământ: cine sunt cei care susțin, de fapt, anticorupția în România? La drept vorbind, nu foarte mulți. ONG-urile, dar nici măcar ele toate, unele au fost
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
că e un fel de tată l-ar fi dezgustat de el sau de ea . . . - Numai să nu-1 excite tocmai ideea asta. - Atunci e un Rim monstru . - O mostră tot e el! ... și un maimuțoi! O gorilă care fredonează Oyral . . . Fatalitate, dragă! Să pice cu pacostea tocmai pe dolofancă . Uite, vezi! . . . Dacă aș fi vrut să-1 iubesc eu! . . . Rîzind, Nory se despărți de Mini. Rămasă singură, nu mai fu atât de veselă. I se cam înnoura. Bătea dinspre casa Rim - vedea
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
contracandidatele lui. Anul acesta, între propuneri s-au aflat, printre altele, filmele lui Lucian Pintilie și Sergiu Nicolaescu. Ce a făcut CNC? Unu: l-a determinat pe regizorul Nicolaescu să devanseze premiera deja programată a filmului cu câteva săptămâni căci, fatalitate, americanii vor totuși ca un film trimis la Oscar să fi avut premiera în țara de origine. Și astfel, filmul domnului Nicolaescu a avut premiera în ultima clipă posibilă. Și doi: a renunțat la comitetul de selecție tradițional, Asociația Criticilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
lună i se păru că vede casa ei înaltă odihnindu-se pe piața cu lespezi solitare. Peste somnul material al orașului, ipnoza acelei nopți lucra, totuși, tăcut, albastru, diafan. Dete Prundenilor un ultim gînd: în conacul burghez al Hallipilor stau fatalități seculare; vestibulul părăsit semăna cu parodia unui templu și Mika-Le cu o păpușă de lemn, ca acele care se găsesc în bagajul sarcofagiilor sărace. Același material înrudește, la distanțe enorme, făpturile și aventura lor. Dar toate veacurile astea care trăiesc
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]