1,716 matches
-
ofere „torțe pentru labirint”. Numeroase contaminări după Maurice Maeterlinck (la Ervin în Moartea profetului și In profundis, la Mihail Cruceanu în Moartea magilor, la Al. Gherghel în Solie tristă, la Șerban Bascovici în Sonata magului pribeag) învăluie elanul salvator în fatalitatea pierderii înaltului ideal și în damnare. Cum în spațiul versurilor semnate Ervin teoreticianul și îndrumătorul Ovid Densusianu nu e absent, „dogma” (Perpessicius) riscă să sufoce spontaneitatea, ajungându-se, tocmai când se dorea descoperirea subconștientului, a „sufletului universal”, la o poezie
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
taliile tuturor firmelor dintr-un anumit sector de activitate ar trebui să conveargă spre talia optimă specifică sectorului respectiv; or, acest lucru nu se observă în realitate. În ceea ce privește creșterea costurilor administrative ca urmare a dezvoltării firmei, ea nu este o fatalitate: metodele moderne de organizare și coordonare elimină încetineala administrativă și marile întreprinderi devin capabile (dacă nu sunt prost conduse) să concureze cu succes pe orice fel de piețe. În consecință, problema care se pune pentru o întreprindere modernă, cu o
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
și personale. Și Santiago-Delefosse împărtășea o asemenea idee: # Organizarea reală a muncii este întotdeauna rezultatul unui compromis negociat și constant renegociat... Ea nu este impusă. Ea se elaborează și se pune în discuție. Ea nu este nici un dat natural, nici o fatalitate... (Santiago-Delefosse, 2004, p. 21). # În ultima parte a exprimării sale, autorul greșește. Uneori organizarea reală a muncii nu se discută, ci este impusă, fapt care generează apariția unor focare potențial patogene în organizație. Oricum ar fi, este clar că rolul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și stările lor de aceleași cauze, dar nu că fenomenul ar trece de la unul la altul. Chiar dacă în momentul de față balanța pare să se încline în favoarea celor care susțin caracterul contagios al burnout-ului, controversa rămâne deschisă. Burnout-ul este o fatalitate sau poate fi prevenit și ameliorat? La prima vedere, întrebarea formulată pare a violenta bunul-simț. În realitate, ea a condus la conturarea unei opinii diferite. Sunt autori care consideră burnout-ul ca fiind o fază finală a stresului, adică acea fază
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Definiția burnout-ului ca „boala luptătorului”, a celui care se angajează prea intens în faza inițială, de debut, în munca sa și în final ajunge la deziluzii, a condus la conceperea acestuia ca o consecință indiscutabilă a angajării inițiale, ca o fatalitate. De asemenea, ei au pus burnout-ul pe seama vulnerabilității individuale, au favorizat considerarea lui ca fiind necontrolabil. Aceste puncte de vedere sunt nesatisfăcătoare, în măsura în care nu lasă nici un loc diferențelor individuale, rolului contextului și intervenției preventive sau corective (Pezet-Langevin, 2003, p. 497
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
deplasarea inegalității biologice a raselor Înspre o absolutizare a diferenței dintre culturi. De aici, s-a ajuns la Înlocuirea temei clasice a „luptei Între rase” cu noua și orbitoarea evidență a „ciocnirii civilizațiilor” (Huntington, 1994 și 1997) sau cu ideea fatalității războaielor etnice, a ineluctabilității conflictelor identitare (Delannoi și Taguieff, coordonatori, 2001). Teama obsesivă de amestec, mixofobia, formează În continuare nucleul viziunii neorasiste asupra lumii. Frica irațională de nediferențiere sau de pierderea identității se traduce prin exaltarea diferențelor. Putem ajunge astfel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
instalație coregrafiată, în care publicul putea să-și stabilească propriul traseu de receptare. Corpul înconjurător e tema tare a Sashei Waltz. Șerban Foarță și Ion Barbu, în direct la emisiunea „Suplimentul de cultură“: „De ce e mirele fără căpătâi? Dintr-o fatalitate biologică“ Mai credeți și acum, domnule Foarță, că anul 2006 s-a nupțializat complet? Despre 2007 ce am mai putea spune? Șerban Foarță: Aaaaaa... 2007 s-a nupțializat și mai dihai. În momentul în care eu am vrut să scriu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
avut trac când i-am cerut să îmi facă ilustrațiile, pentru că este un om care mă impresionează prin fecunditatea sa extraordinară, face cam 30 de desene aproape zilnic și are un extraordinar prestigiu. Dar de ce e fără căpătâi? Dintr-o fatalitate biologică, ca să spun așa. Sunt câțiva oameni cu cheag în poveste, bazați. Or, el este un prăpădit, un fel de umbră a nașului, pe care îl folosește ca paravan pentru pățania fină-sii. Și de asta o și sfârșește prost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
Eckhart, de care vorbește Berdiaev: "Realitatea istorică presupune existența unui principiu irațional care face dinamismul posibil. Acest principiu este, ontologic vorbind, condiția sine qua non a libertății [...] Procesul istoric constă în conflictul și interacțiunea între Dumnezeu și om, între Providență, fatalitate divină și necesitate, pe de o parte, și misterul de nepătruns al libertății umane, pe de altă parte. Aceste două principii sunt ireconciliabile. Ele formează o antinomie, o antiteză"95. Dialectică divino-umană nu este de tip hegelian, ci mai degrabă
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
a controversei. E firesc ca eroul nostru să resimtă viața ca pe o corvoadă și lumea ca pe o aberație pe care vrea să le nege prin sinucidere, după cum la fel de firesc este ca sinuciderea să eșueze matematic, din aceeași blestemată fatalitate care îl face să treacă din gafă în neînțelegere și apoi iar în gafă. Consecvența personajului cu sine este exemplară și definitorie pentru scrisul lui Teodorovici încă din primele proze (Guma de mestecat, de exemplu) și din romanul de debut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
lor crește continuu mai ales din cauza exploziei demografice [1]. Tuberculoza este o boală infecto-contagioasă ce are o evoluție cronică ciclică și o largă răspândire în populația marii majorități a țărilor lumii, care, dacă este netratată sau incorect tratată, are o fatalitate foarte importantă. Afectează cel mai frecvent populația adultă tânără în cei mai productivi ani ai vieții determinând direct și indirect (economic) serioase consecințe sociale. Deși tuberculoza este o boală curabilă, prin tratament tuberculostatic, în prezent este cauza a aproximativ 2
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
publicat în 1905, îl anunța, într-un fel, pe omul politic din perioada următoare. Cum el însuși mărturisea: „dacă aș face o disecare a stării mele sufletești, ar trebui să mă întreb care e cauza acelei dualități care, ca o fatalitate, m-a urmărit o viață? Literatura de o parte și de alta chemarea către trebile publice; pe de o parte, abstracțiunea, pe de alta, locul realităților?“ <footnote Idem, Fragmente autobiografice. Mărturisiri literare, București, 1934, p. 27. footnote> . Activitatea lui literară
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
o farsă sinistră, studentul genial la medicină își programează și își anunță data morții cu detașarea și convingerea unui veritabil erou existențialist. Aceste două puncte oarbe vor deveni, pe harta vieții poetului, cicatricile permanente rămase în urma coliziunii cu iraționalul și fatalitatea unui destin de neînțeles. Mircea Ivănescu propune chiar o interpretare a propriei biografii prin prisma acestui nod existențial tragic: nici catastrofa comunismului și nici seismele provocate de momentele și evenimentele particulare ale unei vieți, cu toate deziluziile și compromisurile ei
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
glume. E plină de o gravitate tragică. Cine se încumetă să creadă că se poate juca cu materia, că ea poate fi modelată în glumă, că gluma nu pătrunde în ea, nu se contopește cu ea imediat, ca destinul, ca fatalitatea?...". În lumea dezarticulată a personajelor lui Urmuz, se poate remarca funcția agresivă a adaosului mecanic, atașat prin înșurubare de corp, ca prelungire aberantă a unei corporalități reprezentate prin linii ferme, caricaturale. Aceste "dispozitive" au aproape întotdeauna un rol asociat comunicării
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
de Banca Mondială, problema legitimității regimului este pur și simplu absentă din mintea maselor. Potrivit unor antropologi, sărăcia nu este percepută de cei care o îndură ca un efect al comportamentului guvernanților, ci e mai degrabă atribuită unei divinități sau fatalității. Pe scurt, acolo unde violența e absentă, legitimitatea nu e neapărat prezentă. Conceptul de legitimitate nu e aplicabil în majoritatea țărilor care cunosc sărăcia extremă. E greu să alcătuiești clasificări rigide, întrucât legitimitatea unui regim nu este bazată pe un
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
oriunde prin impunere. Evidența ne arată că într-un sfert din țările independente reprezentate la ONU, noțiunea de legitimitate politică e lipsită de sens pentru o populație obsedată de propria ei supraviețuire și care își percepe stăpânii ca pe o fatalitate venită din înaltul cerului. Capitolul 6 Erodarea încrederii în treizeci de democrații europene Democrația nu este un dat, este un organism viu, mereu în căutarea unui echilibru. În ajunul celui de-al Doilea Război Mondial, în 1939, Europa era, de la
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
ai polisului, Înțeleptul a fost condamnat să bea cucută. (O altă primă alegere a „destinului individual” În „disprețul” celui „public”, care, În vremea sa, În secolul IV Î.Cr., ca și azi, era mai mult decât o lege, era o fatalitate, un fel de blestem și o revoltă - un semn de „autoexil” voluntar, blamabil În cel mai Înalt gradă Eul meu, În formele sale prime, orbecăitoare, „suspecte”, mi-a apărut pe la 16 ani și țin minte momentul cu o anume precizie
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
apropia de o congenialitate cu forța zeilor de a percepe prezentul. După cum vedem, la Nietzsche, „conștiința tragică” devine una exultantă: capacitatea cuiva de a percepe forța, unicitatea și misterul existențial, capacitatea omului de a se elibera de zei și de fatalitate, de a sărbători actul dionisiac al „beției de a fi”! (Vorbind despre artă, despre creație - care este, după Nietzsche, adevărata „voință de putere” -, el afirmă că ea, arta, creația umană se efectuează doar Într-o stare de beție, de beatitudine
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
element de rezistență și de luptă?! Chiar și la Meșterul Manole (sau mai ales aiciă, acel zbor final al creatorului din a cărei cădere se naște o fântână, simbolul conține Într-un grad Înalt expresiv și revolta contra implacabilului, neacceptarea fatalității, de oriunde și sub orice formă s-ar arăta?! Oare... nu cumva și azi, la Începutul mileniului trei, ne abate Încă o dată acel fior și acea seducție fatalistă, Înscrisă În oasele tradiției noastre de slavi și, mai ales, de acei
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
o avea România „lașă” În ochii presei occidentale, suportând un dictator de-o atât de penibilă factură, mă convingeau Încă o dată de legătura strânsă, ombilicală - fie și ascunsă sau calomniată! - ce-l lega pe „teribilistul” gânditor al anilor ’30 de fatalitatea nașterii și formației sale. Dar... apropo de această acuză de „lașitate”, care circula pe buzele aproape ale tuturor Românilor și Francezilor din acel timp - Ionescu, În primul rând! -; Cioran mă aproba aproape Întotdeauna când Îi afirmam credința mea că e
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Cehoslovacia sau Polonia? Cioran a rămas Român până la sfârșit, solidar cu destinul țării sale, Încercând să-l Înțeleagă. Destinul unei colectivități istorice rămâne adesea la fel de enigmatic ca și cel al unei persoane, dacă prin „destin” nu Înțelegem simpla și repetitiva fatalitate. Istoria personalităților neamului și culturii noastre se Împarte cel puțin În două: scepticii, În frunte cu Miron Costin mult citatul, și acel „suntem sub vremi”, și „utopicii”, luptătorii, de la primul mare exilat, Inochentie Micu Klein și Înflăcăratul Eminescu la un
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
față de istoria, de capriciul ei grosolan - și, În astfel de momente, istoria - Istoria! - Îți arată teribila-i față, ieșind din cețurile prezentului ca o zeiță antică, dezarmându-ne și bulucindu-ne În cortegii uriașe, oarbe, pur instinctuale, robi ai unei fatalități ce nu poate fi contrazisă. Tipică acestei apatii este nu numai abandonarea oricărei Împotriviri, dar și renunțarea la orice speranță. La acea speranță, care amintește de lumea „veche”, ce trebuie să devină falsă și Înghițită de „istorie” și, pe vidul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de a-și pune În valoare unele calități profesionale sau morale. Asupra acestuia erau asmuțite acele instincte primare ce vegetează În mulți, inducându-le la modul pervers psihologic ideea că „limitele” sau „ratarea”, mediocritatea statutului lor social nu sunt o fatalitate și În nici un caz o „vină” a lor, a nașterii sau caracterului; „dreptul fiecăruia la fericire” clamat de marxismul pervers ceaușist (ca și cel nazist-hitlerist, de altfel!Ă se referea de fapt nu la „fiecare”, ci numai la un anume
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
care pașii mei vor regăsi unele reflexe de apărare, dar și de atac! Și literatura mea, atâta cât este, va fi unul dintre martorii vii ai unei existențe, a unei conștiințe și a unei tradiții care nu acceptă, Încă o dată, fatalitatea. Da, ne vom „exila” Încă o dată Într-o patrie reală, unică, certă, pe care nu ne putem permite nu luxul, ci disperarea!, de a o mai pierde o dată! O patrie, un concept În care vom Îngrămădi ca’ntr-o barcă de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
din urmă, ușor rebarbativ, fiind folosit exclusiv de Theodor Codreanu 8. A rezuma o carte înseamnă a o trăda în literă (sută în sută) și, uneori, și în spirit. Dar cum altă cale nu există, să acceptăm resemnați o atare fatalitate necesară. Theodor Codreanu este unul din cei mai importanță critici români contemporani. "Milesciana" (Vaslui), nr. 2, 2005 Florentina Narcisa BOLDEANU Grigore Vieru, poetul dimineții și al bucuriei solare Până în prezent, în Republica Moldova și România, au fost editate peste douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]