3,819 matches
-
ori, feedback-ul prematur despre care vorbeam mai devreme. 2.3. Feedback, canal și context în comunicaretc "2.3. Feedback, canal și context în comunicare" Feedback-ul este o componentă deosebit de importantă a comunicării. T.K. Gamble și M.Gamble definesc feedback-ul drept „toate mesajele verbale și nonverbale pe care o persoană le transmite în mod conștient sau inconștient ca răspuns la comunicarea altei persoane” (Gamble, Gamble, 1993, p. 151). Longenecker spune că feedback-ul „este necesar pentru a determina măsura
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comunicării. T.K. Gamble și M.Gamble definesc feedback-ul drept „toate mesajele verbale și nonverbale pe care o persoană le transmite în mod conștient sau inconștient ca răspuns la comunicarea altei persoane” (Gamble, Gamble, 1993, p. 151). Longenecker spune că feedback-ul „este necesar pentru a determina măsura în care mesajul a fost înțeles, crezut și acceptat” (Longenecker, 1969, p. 497). Alți autori (Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992, p. 444) remarcă unele determinante esențiale ale feedback-ului, pe care le putem încadra
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
1993, p. 151). Longenecker spune că feedback-ul „este necesar pentru a determina măsura în care mesajul a fost înțeles, crezut și acceptat” (Longenecker, 1969, p. 497). Alți autori (Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992, p. 444) remarcă unele determinante esențiale ale feedback-ului, pe care le putem încadra în special în ceea ce privește feedback-ul pe care profesorul îl dă elevului: - feedback-ul ar trebui, în mod ideal, să se bazeze pe încrederea dintre emițător și receptor (gândiți-vă că cineva - persoană care considerați
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pentru a determina măsura în care mesajul a fost înțeles, crezut și acceptat” (Longenecker, 1969, p. 497). Alți autori (Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992, p. 444) remarcă unele determinante esențiale ale feedback-ului, pe care le putem încadra în special în ceea ce privește feedback-ul pe care profesorul îl dă elevului: - feedback-ul ar trebui, în mod ideal, să se bazeze pe încrederea dintre emițător și receptor (gândiți-vă că cineva - persoană care considerați că, datorită anumitor interese, are intenția să vă nedreptățească - vă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fost înțeles, crezut și acceptat” (Longenecker, 1969, p. 497). Alți autori (Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992, p. 444) remarcă unele determinante esențiale ale feedback-ului, pe care le putem încadra în special în ceea ce privește feedback-ul pe care profesorul îl dă elevului: - feedback-ul ar trebui, în mod ideal, să se bazeze pe încrederea dintre emițător și receptor (gândiți-vă că cineva - persoană care considerați că, datorită anumitor interese, are intenția să vă nedreptățească - vă spune că ați greșit o lucrare despre care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
intenția să vă nedreptățească - vă spune că ați greșit o lucrare despre care sunteți sigur că ați realizat-o ireproșabil. L-ați crede? Dar dacă același lucru vi l-ar spune cineva în a cărui judecată aveți o încredere deplină?); - feedback-ul trebuie să fie mai degrabă specific decât general, de preferat să conțină exemple recente (în sensul că trebuie să îi explicați clar persoanei și ceea ce a greșit și ceea ce a făcut bine; opus acestei abordări sunt unii profesori ori
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
făcut bine; opus acestei abordări sunt unii profesori ori manageri care la întrebarea elevului/subordonatului asupra calității lucrării răspund evaziv - în genul „da, merge” ori „este așa și așa” - ceea ce nu oferă acestuia din urmă un suport pentru optimizarea activității); - feedback-ul trebuie să fie oferit la timpul în care receptorul pare a fi gata să-l accepte (de multe ori, pur și simplu nu a venit vremea ca cel căruia îi oferim feedback-ul nostru să accepte acest răspuns - mai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
din urmă un suport pentru optimizarea activității); - feedback-ul trebuie să fie oferit la timpul în care receptorul pare a fi gata să-l accepte (de multe ori, pur și simplu nu a venit vremea ca cel căruia îi oferim feedback-ul nostru să accepte acest răspuns - mai ales dacă este unul negativ - și trebuie să dovedim mai multă răbdare); - feedback-ul trebuie să fie verificat privitor la ceea ce receptorului i se pare a fi valid; emițătorul poate cere receptorului să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fi gata să-l accepte (de multe ori, pur și simplu nu a venit vremea ca cel căruia îi oferim feedback-ul nostru să accepte acest răspuns - mai ales dacă este unul negativ - și trebuie să dovedim mai multă răbdare); - feedback-ul trebuie să fie verificat privitor la ceea ce receptorului i se pare a fi valid; emițătorul poate cere receptorului să reformuleze și să reproducă feedback-ul, pentru a înțelege ceea ce receptorul a vrut într-adevăr să exprime; - feedback-ul trebuie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acest răspuns - mai ales dacă este unul negativ - și trebuie să dovedim mai multă răbdare); - feedback-ul trebuie să fie verificat privitor la ceea ce receptorului i se pare a fi valid; emițătorul poate cere receptorului să reformuleze și să reproducă feedback-ul, pentru a înțelege ceea ce receptorul a vrut într-adevăr să exprime; - feedback-ul trebuie să includă acele lucruri pe care receptorul să fie capabil să le facă; să nu includă mai mult decât ceea ce receptorul poate să realizeze în timpul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
multă răbdare); - feedback-ul trebuie să fie verificat privitor la ceea ce receptorului i se pare a fi valid; emițătorul poate cere receptorului să reformuleze și să reproducă feedback-ul, pentru a înțelege ceea ce receptorul a vrut într-adevăr să exprime; - feedback-ul trebuie să includă acele lucruri pe care receptorul să fie capabil să le facă; să nu includă mai mult decât ceea ce receptorul poate să realizeze în timpul prevăzut de respectiva activitate. Ca un contraexemplu, putem să ne închipuim „valoarea” următorului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
-ul trebuie să includă acele lucruri pe care receptorul să fie capabil să le facă; să nu includă mai mult decât ceea ce receptorul poate să realizeze în timpul prevăzut de respectiva activitate. Ca un contraexemplu, putem să ne închipuim „valoarea” următorului feedback pe care un manager l-a dat unui membru al echipei sale ce dorea să se alăture câtorva colegi care lucrau la un proiect: „ei au început mai demult, dar nu-i nimic, dacă până mâine rezolvi aceste cinci sute
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a dat unui membru al echipei sale ce dorea să se alăture câtorva colegi care lucrau la un proiect: „ei au început mai demult, dar nu-i nimic, dacă până mâine rezolvi aceste cinci sute de lucrări...”. DeVito precizează că feedback-ul, în calitatea sa de „informație trimisă înapoi la sursă” (DeVito, 1988, p. 8), poate fi pozitiv sau negativ, imediat sau întârziat; autorul vorbește despre o variabilă a feedback-ului care trebuie să constituie o direcție importantă în ceea ce privește managementul comunicării
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
până mâine rezolvi aceste cinci sute de lucrări...”. DeVito precizează că feedback-ul, în calitatea sa de „informație trimisă înapoi la sursă” (DeVito, 1988, p. 8), poate fi pozitiv sau negativ, imediat sau întârziat; autorul vorbește despre o variabilă a feedback-ului care trebuie să constituie o direcție importantă în ceea ce privește managementul comunicării aparținând cadrului didactic. Astfel, DeVito ne precizează că, atunci când transmitem un mesaj altei persoane, acest mesaj este auzit simultan de acea persoană, dar și de noi înșine; în acest
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
trebuie să constituie o direcție importantă în ceea ce privește managementul comunicării aparținând cadrului didactic. Astfel, DeVito ne precizează că, atunci când transmitem un mesaj altei persoane, acest mesaj este auzit simultan de acea persoană, dar și de noi înșine; în acest mod, primim feedback de la propriul mesaj, acest feedback interior funcționând eficient în corelație cu mesajele pe care le primim de la ceilalți. O altă clarificare adusă conceptului o regăsim la T.K. Gamble și M. Gamble, care ne sugerează o distincție dintre feedback-ul evaluativ
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
importantă în ceea ce privește managementul comunicării aparținând cadrului didactic. Astfel, DeVito ne precizează că, atunci când transmitem un mesaj altei persoane, acest mesaj este auzit simultan de acea persoană, dar și de noi înșine; în acest mod, primim feedback de la propriul mesaj, acest feedback interior funcționând eficient în corelație cu mesajele pe care le primim de la ceilalți. O altă clarificare adusă conceptului o regăsim la T.K. Gamble și M. Gamble, care ne sugerează o distincție dintre feedback-ul evaluativ și feedback-ul nonevaluativ. Astfel
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mod, primim feedback de la propriul mesaj, acest feedback interior funcționând eficient în corelație cu mesajele pe care le primim de la ceilalți. O altă clarificare adusă conceptului o regăsim la T.K. Gamble și M. Gamble, care ne sugerează o distincție dintre feedback-ul evaluativ și feedback-ul nonevaluativ. Astfel, feedback-ul evaluativ presupune să dezvoltăm o opinie despre o problemă aflată în discuție, să efectuăm o judecată - pozitivă sau negativă - bazată pe propriul sistem de valori. În această arie, se disting trei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
propriul mesaj, acest feedback interior funcționând eficient în corelație cu mesajele pe care le primim de la ceilalți. O altă clarificare adusă conceptului o regăsim la T.K. Gamble și M. Gamble, care ne sugerează o distincție dintre feedback-ul evaluativ și feedback-ul nonevaluativ. Astfel, feedback-ul evaluativ presupune să dezvoltăm o opinie despre o problemă aflată în discuție, să efectuăm o judecată - pozitivă sau negativă - bazată pe propriul sistem de valori. În această arie, se disting trei tipuri de feedback: pozitiv
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
interior funcționând eficient în corelație cu mesajele pe care le primim de la ceilalți. O altă clarificare adusă conceptului o regăsim la T.K. Gamble și M. Gamble, care ne sugerează o distincție dintre feedback-ul evaluativ și feedback-ul nonevaluativ. Astfel, feedback-ul evaluativ presupune să dezvoltăm o opinie despre o problemă aflată în discuție, să efectuăm o judecată - pozitivă sau negativă - bazată pe propriul sistem de valori. În această arie, se disting trei tipuri de feedback: pozitiv, negativ și formativ. 1
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și feedback-ul nonevaluativ. Astfel, feedback-ul evaluativ presupune să dezvoltăm o opinie despre o problemă aflată în discuție, să efectuăm o judecată - pozitivă sau negativă - bazată pe propriul sistem de valori. În această arie, se disting trei tipuri de feedback: pozitiv, negativ și formativ. 1) Feedback-ul evaluativ pozitiv încearcă să mențină comunicarea în direcția în care se află deja (spre exemplu, dacă ținem un discurs, iar audiența este satisfăcută de modalitatea de prezentare, vom încerca să păstrăm tipul de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
-ul evaluativ presupune să dezvoltăm o opinie despre o problemă aflată în discuție, să efectuăm o judecată - pozitivă sau negativă - bazată pe propriul sistem de valori. În această arie, se disting trei tipuri de feedback: pozitiv, negativ și formativ. 1) Feedback-ul evaluativ pozitiv încearcă să mențină comunicarea în direcția în care se află deja (spre exemplu, dacă ținem un discurs, iar audiența este satisfăcută de modalitatea de prezentare, vom încerca să păstrăm tipul de abordare folosit); 2) Feedback-ul evaluativ
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
formativ. 1) Feedback-ul evaluativ pozitiv încearcă să mențină comunicarea în direcția în care se află deja (spre exemplu, dacă ținem un discurs, iar audiența este satisfăcută de modalitatea de prezentare, vom încerca să păstrăm tipul de abordare folosit); 2) Feedback-ul evaluativ negativ servește unei funcții corective, care ajută la diminuarea/eliminarea comportamentelor de comunicare nepotrivite (dacă este să luăm tot exemplul de mai sus, atunci când audiența este plictisită sau nesatisfăcută de modalitatea de prezentare pe care am ales-o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
diminuarea/eliminarea comportamentelor de comunicare nepotrivite (dacă este să luăm tot exemplul de mai sus, atunci când audiența este plictisită sau nesatisfăcută de modalitatea de prezentare pe care am ales-o, tindem să ne modificăm sau să ne schimbăm abordarea). 3) Feedback-ul formativ este un tip special de feedback negativ. Acesta presupune în accepțiunea lui Don Tosti că, dacă feedback-ul evaluativ pozitiv trebuie să fie oferit imediat ce o activitate a fost dusă la capăt cu succes (spre exemplu, formulări de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să luăm tot exemplul de mai sus, atunci când audiența este plictisită sau nesatisfăcută de modalitatea de prezentare pe care am ales-o, tindem să ne modificăm sau să ne schimbăm abordarea). 3) Feedback-ul formativ este un tip special de feedback negativ. Acesta presupune în accepțiunea lui Don Tosti că, dacă feedback-ul evaluativ pozitiv trebuie să fie oferit imediat ce o activitate a fost dusă la capăt cu succes (spre exemplu, formulări de tipul „Bună treabă!”), feedback-ul evaluativ negativ ar
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sau nesatisfăcută de modalitatea de prezentare pe care am ales-o, tindem să ne modificăm sau să ne schimbăm abordarea). 3) Feedback-ul formativ este un tip special de feedback negativ. Acesta presupune în accepțiunea lui Don Tosti că, dacă feedback-ul evaluativ pozitiv trebuie să fie oferit imediat ce o activitate a fost dusă la capăt cu succes (spre exemplu, formulări de tipul „Bună treabă!”), feedback-ul evaluativ negativ ar presupune o amânare până în momentul în care activitatea ar putea fi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]